Știri
Știri din categoria Externe
Spania mizează pe China ca partener economic pentru a reduce deficitul comercial, pe fondul unei repoziționări geopolitice în care premierul Pedro Sanchez spune că Europa trebuie să „își dubleze eforturile” pe măsură ce SUA se retrag din roluri de leadership pe mai multe fronturi, potrivit Reuters.
Sanchez, aflat în a patra vizită în China în ultimii patru ani, a vorbit la Universitatea Tsinghua din Beijing, într-un moment în care mai multe guverne occidentale încearcă să mențină dialogul cu Beijingul, în pofida tensiunilor de securitate și comerciale. Vizita sa urmează deplasărilor în China, în acest an, ale premierilor din Marea Britanie, Irlanda, Canada și Finlanda.
Premierul spaniol a spus că China a reprezentat 74% din deficitul comercial total al Spaniei și a argumentat că o cooperare mai strânsă ar ajuta la construirea unei „economii globalizate echilibrate” care să genereze prosperitate împărtășită.
Madrid speră ca vizita să contribuie la reducerea deficitului comercial cu China, care, potrivit lui Sanchez, s-a majorat de peste două ori în patru ani, până la aproape 50 de miliarde de dolari în 2025 (aprox. 230 miliarde lei). Spania vizează creșterea exporturilor agricole și manufacturiere pentru a compensa volumele mari ale importurilor din China.
Sanchez a cerut Chinei să își asume un rol mai substanțial în dosare precum schimbările climatice, securitatea și apărarea, lupta împotriva inegalității, sănătatea globală, controlul dezvoltării unei inteligențe artificiale „responsabile” și armele nucleare.
„Europa va trebui, de asemenea, să își dubleze eforturile, mai ales acum că Statele Unite au decis să se retragă de pe multe dintre aceste fronturi.”
El a dat ca exemplu solicitarea ca dreptul internațional să fie respectat și ca conflictele din Liban, Iran, Gaza și Cisiordania, precum și cel din Ucraina, să înceteze.
Reuters notează că Sanchez este așteptat să se întâlnească marți cu președintele chinez Xi Jinping, discuțiile urmând să se concentreze pe geopolitică. Agenția chineză de presă Xinhua a transmis că vizita ar urma să consolideze relațiile bilaterale și a indicat o cale mai largă pentru menținerea angajamentului între China și Europa, pe fondul incertitudinii globale în creștere.
Recomandate
Grecia avertizează că incidentul cu drona poate afecta securitatea și interesele economice , după ce autoritățile au identificat în Marea Ionică o dronă maritimă construită de Ucraina și încărcată cu explozivi, potrivit Agerpres . Atena a transmis note diplomatice Kievului, invocând riscuri pentru navigație, civili și mediu într-o zonă turistică. Incidentul a avut loc în largul insulei Lefkada, unde pescari au găsit o ambarcațiune de aproximativ 6 metri, cu motorul în funcțiune, pe care au tractat-o într-un port mic. Ulterior, autoritățile grecești au stabilit că era o dronă maritimă de fabricație ucraineană, încărcată cu circa 100 kg de explozivi. Dispozitivul a fost neutralizat de paza de coastă printr-o explozie controlată. De ce contează: risc pentru transportul maritim și pentru activitatea economică În nota diplomatică, guvernul elen a arătat – potrivit televiziunii de stat – că incidentul a reprezentat o amenințare semnificativă pentru securitatea maritimă, cu risc de rănire a civililor și de producere de daune grave de mediu. Atena a avertizat totodată că extinderea activităților militare în regiune ar putea submina securitatea națională și interesele economice ale Greciei. Context: posibile legături cu atacuri asupra „ flotei din umbră” a Rusiei Surse din mediul de securitate grec susțin că este investigată și o posibilă legătură cu utilizarea dronelor maritime împotriva navelor din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, folosită pentru transportul de petrol în pofida sancțiunilor. Conform acelorași informații, atacuri cu drone ar fi avut loc deja în zone din Mediterana, inclusiv între Libia și Creta și în largul Maltei. În documentul transmis, guvernul grec mai afirmă că dreptul Ucrainei la autoapărare nu poate justifica astfel de incidente în Marea Mediterană. [...]
Presiunea economică asupra Rusiei se adâncește, în pofida relaxării sancțiunilor pe exporturile de hidrocarburi , iar acest lucru se vede în capacitatea Moscovei de a susține războiul, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte , aflat la Kiev, potrivit Agerpres . Rutte a spus că Rusia devine „tot mai disperată” în fața Ucrainei, care „continuă să reziste ferm” la mai bine de patru ani de la începutul invaziei. Într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , șeful NATO a invocat „pierderi considerabile” pentru Rusia și o economie „sub o presiune serioasă”, chiar dacă sancțiunile occidentale asupra exporturilor rusești de hidrocarburi au fost relaxate. De ce contează: războiul apasă pe economie, dar conflictul nu se oprește În evaluarea lui Rutte, conflictul „nu dă semne că se va opri”, în pofida presiunilor și costurilor. La scurt timp după conferința de presă, la Kiev a sunat o sirenă de raid aerian, pe fondul intensificării atacurilor. Rutte a mai afirmat că a discutat cu partea ucraineană despre modul în care Kievul „schimbă cursul pe câmpul de luptă” și despre capacitatea de a neutraliza unele dintre „capacitățile cheie” ale Rusiei necesare pentru continuarea războiului. „Cred că Ucraina obține un succes din ce în ce mai mare, atât pe linia frontului, cât și în asigurarea faptului că poate neutraliza unele dintre capacitățile cheie rusești necesare pentru continuarea războiului.” Context operațional: escaladare a atacurilor și blocaj în negocieri Vizita lui Rutte la Kiev are loc în contextul escaladării atacurilor aeriene de ambele părți, în timp ce negocierile mediate de SUA pentru încheierea conflictului stagnează. Potrivit relatării, drone ucrainene au atacat instalații energetice și militare din Sankt Petersburg miercuri dimineață, în ziua deschiderii Forumului Economic tradițional. Cu o zi înainte, un atac masiv rusesc cu drone și rachete a ucis 23 de persoane la Kiev și în orașul industrial Dnipro. Ce urmează: presiune pentru mai multă apărare antiaeriană În acest context, Zelenski încearcă să obțină livrări mai mari de muniții pentru apărarea antiaeriană din partea statelor NATO, în special rachete americane Patriot, pe care Kievul le consideră esențiale pentru contracararea atacurilor cu rachete balistice rusești. [...]
România își deschide bazele pentru operațiuni defensive în Orientul Mijlociu , într-un semnal de aliniere la cererea Washingtonului ca Europa să își asume un rol mai mare în securitatea globală, potrivit Mediafax . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat pentru Fox News Digital că Bucureștiul a aprobat folosirea bazelor și infrastructurii militare românești pentru „activități defensive” legate de tensiunile cu Iranul și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz . Sprijinul invocat de șefa diplomației include operațiuni precum realimentarea aeriană și, potrivit declarațiilor sale, nu presupune intrarea României într-un conflict militar. „Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a spus Oana Țoiu, subliniind că România participă la un efort de apărare comună și la demersuri diplomatice pentru menținerea securității în regiune. Miza: securitate și rute comerciale În interviu, Țoiu a argumentat că aliații trebuie să poată conta unii pe alții în crize care afectează securitatea internațională și fluxurile comerciale globale, în contextul sensibilității Strâmtorii Hormuz pentru transporturile maritime. Declarațiile vin pe fondul solicitărilor administrației Trump ca aliații europeni să își asume un rol mai important în domeniul securității, inclusiv în Orientul Mijlociu, notează jurnaliștii Fox News. Angajamente de apărare: de la 2% la o medie de 3,4% din PIB Ministrul interimar a mai spus că Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump privind creșterea bugetelor pentru apărare. România a ajuns la alocarea de 2% din PIB pentru apărare în timpul precedentului mandat al lui Trump și intenționează ca anul viitor să aloce, în medie, 3,4% din PIB, prin achiziții militare și investiții în infrastructură strategică. Totodată, Țoiu a admis existența unor tensiuni între Washington și unele capitale europene, dar a insistat asupra nevoii unui dialog mai bun în interiorul parteneriatului transatlantic. Context separat: incidentul cu drona din Galați și disputa de la ONU În același interviu, Oana Țoiu a vorbit și despre incidentul din Galați , afirmând că analizele militare și chimice indică faptul că drona era de fabricație rusească și că ar fi făcut parte dintr-un atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării. „Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a declarat ministrul român, cerând oprirea acestor escaladări. Rusia a respins acuzațiile la ONU, prin ambasadorul Vasili Nebenzia, care le-a calificat drept nefondate și a cerut o investigație „obiectivă și depolitizată”, sugerând inclusiv posibilitatea unei provocări ucrainene. Țoiu a respins poziția Moscovei și a pus sub semnul întrebării rolul unui membru permanent al Consiliului de Securitate în menținerea păcii „în timp ce acționează ca stat agresor”. Potrivit ministrului, Statele Unite s-au alăturat celor peste 50 de țări care au susținut o declarație comună de condamnare a atacului asupra României, iar Bucureștiul lucrează cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic. [...]
Președintele Finlandei propune o UE „mai mare”, cu formule flexibile de apartenență, ca răspuns la presiunile de securitate și politice asupra Europei , inclusiv prin apropierea de parteneri precum Regatul Unit și chiar Canada, potrivit Digi24 . Alexander Stubb a declarat, la Eurelectric Power Summit 2026 , că extinderea a fost „cea mai bună politică europeană din toate timpurile” și că „autonomia strategică” a Europei – adică capacitatea de a acționa independent în plan geopolitic și economic – depinde de „dimensiune și amploare”. În acest context, el a susținut fie o nouă extindere, fie construirea unor forme de apartenență suficient de flexibile pentru a include „aproximativ 40 de state europene” și „poate chiar unele state din afara Europei”. În aceeași logică, liderul finlandez a indicat explicit două direcții: readucerea Regatului Unit cât mai aproape de UE și deschiderea unei discuții despre Canada, formulată provocator prin comparația cu ideea ca această țară să devină „al 51-lea stat al Statelor Unite”. Ce înseamnă „gândirea la scară mare” în viziunea lui Stubb Stubb a argumentat că Europa ar trebui să privească dincolo de granițele actuale și să consolideze relațiile cu state candidate sau partenere, în special din perspectiva securității și a stabilității regionale. În lista sa au intrat: Ucraina, dar și Republica Moldova și Georgia; Turcia, despre care a spus că ar trebui să fie „cât mai aproape de Europa” cel puțin din perspectiva securității; Balcanii de Vest, pe care i-a numit „cel mai sensibil punct al Europei”, menționând Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina; Islanda și Norvegia, în contextul unei Europe care vrea să „proiecteze putere în lume”. Context: presiune dinspre Rusia și SUA și miza pieței interne Președintele Finlandei a mai spus că „următoarea fază a ordinii mondiale” a început odată cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, iar Europa resimte simultan „presiunea de securitate” din partea Rusiei și „presiunea politică” din partea Statelor Unite. Concluzia sa: UE trebuie să „își pună ordine în propria casă”. În același discurs, Stubb a pledat pentru o politică externă „demnă și activă” și a menționat acorduri de liber schimb cu Mercosur, India, Japonia și Coreea de Sud. El a insistat și pe importanța pieței interne, inclusiv în energie, avertizând că UE nu va avea „niciodată o piață energetică europeană perfectă”. Eurelectric Power Summit, unde a vorbit Stubb, reunește la Helsinki lideri din industria energetică și furnizori de servicii, pe fondul schimbărilor rapide care afectează sistemele energetice ale viitorului, potrivit organizatorilor evenimentului. [...]
Evaluarea Washingtonului că Mojtaba Khamenei este în viață și mai activ în decizie ridică miza politică a negocierilor SUA–Iran , într-un moment în care discuțiile pentru oprirea războiului din Orientul Mijlociu „bat pasul pe loc”, potrivit Digi24 , care citează declarații ale secretarului de stat american Marco Rubio . Rubio a spus în Senat, la o audiere în Comisia pentru Afaceri Externe, că SUA văd „semne” că Mojtaba Khamenei „se implică tot mai mult” în conducerea Iranului, chiar dacă „toate comunicările sale se fac în scris și prin intermediul unor terți”. Ce spune SUA despre rolul lui Mojtaba Khamenei Potrivit declarațiilor lui Rubio, implicarea ar fi vizibilă „la un anumit nivel”, însă comunicarea indirectă complică evaluarea publică a rolului său și lasă loc de incertitudini privind mecanismele interne de decizie de la Teheran. Contextul: succesiunea și absența din spațiul public În material se arată că Mojtaba Khamenei a fost grav rănit după un bombardament israelian țintit asupra unui complex din Teheran, în prima zi a războiului. De atunci, el nu a apărut în public sau în înregistrări video, iar după numirea sa ca ayatollah, pe 8 martie, i-au fost atribuite doar mesaje scrise. Totodată, Digi24 notează că el i-a luat locul tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, care ar fi fost ucis în acel atac israelian. De ce contează pentru negocierile SUA–Iran Mesajul transmis de Rubio indică faptul că Washingtonul își calibrează dialogul cu Teheranul având în vedere o posibilă consolidare a influenței noului lider, într-un moment în care negocierile pentru oprirea războiului din Orientul Mijlociu nu avansează. În lipsa unor apariții publice și cu comunicare prin intermediari, rămâne neclar cât de direct este controlul exercitat de Mojtaba Khamenei și cum se reflectă asta în pozițiile de negociere ale Iranului. [...]
Imagini satelitare indică faptul că Israel își consolidează prezența militară pe termen lung în Gaza , prin extinderea și construirea de noi posturi fortificate, deși acordul de încetare a focului din octombrie 2025 prevedea retragerea completă a trupelor, potrivit unei investigații Al Jazeera bazate pe analiză de date satelitare până în mai 2026. Analiza Unității Open Source a identificat 40 de avanposturi militare israeliene în interiorul Fâșiei Gaza. Publicația spune că opt dintre aceste baze au fost construite „de la zero” după intrarea în vigoare a armistițiului din octombrie 2025, iar unul dintre situri era încă în construcție la momentul analizei. Ce arată infrastructura: de la posturi temporare la poziții durabile Investigația descrie un efort „sistematic” de construire a unei infrastructuri militare sustenabile, nu doar a unor puncte de observație. Noile instalații ar fi distribuite astfel: două în nordul Gazei, două în zona centrală, una la est de Coridorul Netzarim și trei în orașul Khan Younis, în sud. Un exemplu menționat este amplasarea unei baze militare pe ruinele Cimitirului de Est din Khan Younis. Potrivit imaginilor satelitare, lucrările de inginerie pe terenul nivelat au început în noiembrie 2025, iar până la 18 mai 2026 locația ar fi fost dotată cu zone pentru vehicule și structuri repetitive, despre care Al Jazeera notează că ar putea fi folosite pentru cazarea trupelor și întâlniri operaționale. În nord, în Beit Lahiya, o zonă care apărea liberă în fotografii din octombrie 2025 ar fi intrat în lucrări de inginerie la mijlocul lui noiembrie, iar până în mai 2026 ar fi apărut o structură militară împrejmuită, cu facilități interne. Extinderi în „Linia Galbenă” și controlul Coridorului Netzarim Dincolo de bazele noi, analiza indică modernizări ale pozițiilor existente în așa-numita „Linie Galbenă” – zone-tampon și zone militare în care forțele israeliene ar fi avut permisiunea să rămână temporar până la retragerea completă. Al Jazeera notează că aceste zone ar acoperi aproximativ 60% din teritoriul enclavei. Un avanpost la est de Gaza City și-ar fi mărit suprafața cu o estimare de 70% între octombrie 2025 și mai 2026, cu restructurări interne, zone noi pentru vehicule blindate și fortificații întărite. În centrul Gazei, senzori satelitari ar fi detectat săparea unor tranșee defensive adânci în jurul unei instalații militare existente, interpretată ca orientare către „anduranță” pe termen lung. În jurul Coridorului Netzarim – rută folosită de armata israeliană pentru a separa fizic nordul de sud – au fost identificate trei avanposturi care ar păzi zonele din est și imediata vecinătate a axei. La est de coridor, în Juhor ad-Dik, un teren deschis ar fi fost transformat rapid într-o bază emergentă după începerea lucrărilor de terasament în martie 2026. Implicația de reglementare: armistițiul și semnalul de „fapt împlinit” Al Jazeera leagă această consolidare de încălcarea acordului de încetare a focului intermediat de Statele Unite în octombrie 2025, descris ca bazat pe un plan în 21 de puncte propus de președintele Donald Trump. Cadrul ar fi cerut încetarea ostilităților, intrarea imediată a ajutorului, dezarmarea Hamas și o retragere israeliană etapizată. În paralel, publicația citează declarații ale premierului Benjamin Netanyahu, care ar fi confirmat directive pentru a „sechestra permanent” cea mai mare parte a Fâșiei Gaza, într-un discurs în care a vorbit despre controlul a 60% din teritoriu și despre o abordare „pas cu pas” către o cotă mai mare. Un analist politic palestinian, Abdullah Aqrabawi, afirmă că după 7 octombrie „ideea de ocupație, control și împingere a granițelor” a devenit centrală în doctrina de securitate a Israelului și avertizează că amploarea construcțiilor ar indica o intenție care depășește o zonă-tampon temporară. Contextul umanitar invocat de sursă În același material, Al Jazeera citează date potrivit cărora, de la începutul războiului în octombrie 2023, atacurile israeliene au ucis aproape 73.000 de palestinieni și au rănit peste 172.919, majoritatea victime fiind femei și copii. Publicația menționează, pe baza datelor Ministerului Sănătății din Gaza, că după armistițiu ar fi fost raportate cel puțin 929 de persoane ucise și 2.811 rănite în cele șapte luni de la intrarea oficială în vigoare a încetării focului. Investigația sugerează că rețeaua de avanposturi, conectată prin valuri de pământ, tranșee și drumuri militare interne, ar restrânge mișcarea civililor și accesul la terenuri, în special în proximitatea liniilor de desfășurare israeliene. [...]
