Știri
Știri din categoria Externe
Japonia pregătește o revizuire a „constituției păcii”, un demers care ar putea schimba cadrul legal al apărării și ar deschide o dezbatere internă cu efecte regionale, potrivit Digi24, care citează The Times.
La convenția anuală a Partidului Liberal Democrat (PLD), aflat la putere, Sanae Takaichi a cerut ca până la următoarea reuniune partidul să vină cu propuneri detaliate pentru modificarea Constituției, pentru prima dată în istoria ei de 79 de ani. În discursul său, Takaichi a susținut că „a sosit momentul” și a vorbit despre „întoarcerea unei noi pagini” în istoria Japoniei.
Demersul vine pe fondul unei dinamici politice interne pe care materialul o leagă de victoria electorală a lui Takaichi din februarie, descrisă drept cea mai mare din istoria postbelică a Japoniei, care ar fi revitalizat în PLD ceea ce membrii partidului numesc un „vis îndelung dorit”. Constituția din 1947, impusă în contextul ocupației militare americane, este privită de o parte a naționaliștilor ca o sursă de „rușine” anacronică.
Pentru aprobarea unei modificări constituționale este necesară o majoritate calificată de două treimi în ambele camere ale Dietei, urmată de o majoritate simplă la un referendum național. PLD controlează singur peste două treimi din Camera inferioară, însă, chiar și cu sprijinul partenerului de coaliție Nippon Ishin no Kai (Ishin) și al unor partide mai mici de dreapta, ar putea întâmpina dificultăți în a atinge pragul necesar în Camera superioară.
Ishin, descris ca partid populist de dreapta cu bază în Osaka, susține puternic modificarea constituțională, potrivit articolului.
Punctul central al dezbaterii este articolul 9, care stipulează renunțarea „pentru totdeauna” la război și interdicția de a menține forțe terestre, maritime și aeriene sau alte „mijloace de război”. În practică, notează materialul, odată cu Războiul Rece, o Japonie fără apărare a devenit problematică pentru SUA, iar conceptul de „Forțe de Apărare” (SDF) a fost folosit pentru a susține interpretarea că țara respectă articolul 9, în timp ce își construia una dintre cele mai mari și mai bine finanțate forțe armate din lume.
În acest context, PLD și-ar fi redus ambițiile de a elimina complet articolul 9 și ar urma, mai probabil, să propună o modificare care să „legitimeze” SDF. Chiar și așa, prezentarea unor amendamente considerate „modeste” ar putea declanșa o dezbatere internă intensă, potrivit sursei.
Materialul arată că prietenii occidentali ai Japoniei, inclusiv SUA, ar saluta o schimbare care ar permite forțelor armate un rol internațional mai activ. În același timp, o astfel de mișcare ar putea provoca „furie și neliniște” în Asia de Est și în rândul unor japonezi care văd constituția pacifistă drept un baraj împotriva revenirii militarismului.
Separat de revizuirea constituțională, Takaichi a promis și o campanie pentru modificarea legilor succesiunii imperiale, astfel încât membrii actuali ai familiei imperiale să poată adopta descendenți ai fostelor ramuri secundare, rămase fără statut aristocratic după al Doilea Război Mondial. Scopul, potrivit articolului, este prevenirea presiunilor pentru acceptarea unei femei pe tron, în condițiile lipsei moștenitorilor de sex masculin.
Recomandate
Japonia și Polonia își extind cooperarea în apărare și securitate, ridicând relația la nivel de parteneriat strategic , o mișcare cu potențial de efecte directe asupra colaborării în industria de apărare și în zona cibernetică, potrivit Antena 3 . Decizia a fost convenită miercuri, după reuniunea de la Tokio dintre prim-ministrul japonez Sanae Takaichi și omologul său polonez Donald Tusk . Informația este atribuită agenției EFE, preluată de Agerpres, conform materialului. Ce include parteneriatul strategic Sanae Takaichi a indicat că discuțiile au vizat cooperarea pe trei paliere: securitate; industria de apărare; domeniul cibernetic. În același context, premierul japonez a spus că vizita lui Donald Tusk a fost „un mare succes” și „o dovadă a excelentei cooperări” dintre Tokio și Varșovia. De ce contează: componenta economică a apărării Dincolo de dimensiunea politică, accentul pus pe „industria de apărare” sugerează o direcție de cooperare cu implicații economice, prin potențiale proiecte comune și relații comerciale în sectorul militar, într-un moment în care cele două guverne își leagă explicit agenda de securitate de parteneriatul economic. Takaichi a afirmat că întâlnirea a pus „bazele solide” pentru consolidarea unui „parteneriat economic extrem de important” și a relației de cooperare, cu obiectivul de a intensifica eforturile pentru protejarea intereselor reciproce și a securității ambelor țări. Context geopolitic invocat de liderii celor două țări Șefa guvernului nipon a plasat acordul într-un cadru internațional „extrem de complex”, făcând referire la discuțiile în curs pentru un acord final de pace în ofensiva Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului. De partea poloneză, Donald Tusk a spus că Japonia este „un partener cheie în Asia”, iar Polonia este „un partener absolut cheie în Europa pentru Japonia”, în actualul context geopolitic. [...]
Rusia își centralizează achizițiile de drone și își extinde baza legală pentru intervenții externe , două mișcări care pot accelera capacitatea de luptă și pot ridica riscuri suplimentare de escaladare, potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Centralizarea dronelor: eficiență mai mare, dar și blocaje posibile ISW notează că Rusia își centralizează tot mai mult achiziția de drone pentru Forțele sale de Sisteme Fără Pilot (USF). Evaluarea indică faptul că această schimbare ar urma să aibă atât consecințe pozitive, cât și negative — un semnal că Moscova încearcă să standardizeze și să controleze mai strict un segment devenit critic în operațiunile militare, dar cu riscul de a introduce rigidități și întârzieri în aprovizionare. Lege nouă în Duma de Stat : cadru pentru folosirea armatei „în apărarea cetățenilor ruși” în străinătate Un alt punct major din actualizare este adoptarea, pe 14 aprilie, a unei legi de către Duma de Stat care îi permite președintelui Vladimir Putin să autorizeze folosirea Forțelor Armate ale Rusiei în afara țării pentru a apăra „cetățeni ruși” urmăriți penal în instanțe internaționale sau în tribunale naționale străine. Din perspectivă de reglementare, măsura lărgește explicit baza legală invocabilă pentru desfășurări externe. Ucraina: producție în creștere, dar limitată de investiții; cooperare europeană pe apărare aeriană ISW mai arată că baza industrială de apărare a Ucrainei își mărește capacitățile de producție, însă nu își poate atinge potențialul maxim fără investiții suplimentare. În paralel, partenerii europeni ai Ucrainei continuă să consolideze apărarea aeriană și să crească cooperarea pentru producție comună. Situația de pe front și atacuri la distanță Potrivit evaluării, pe 14 aprilie nu au fost raportate avansuri nici de partea rusă, nici de partea ucraineană. În schimb, Ucraina a continuat loviturile de rază medie asupra sistemelor radar rusești din regiunea Belgorod, iar Rusia a lansat asupra Ucrainei patru rachete de croazieră și 129 de drone. [...]
Rusia propune să intervină în gestionarea uraniului îmbogățit al Iranului , într-un moment în care disputa nucleară rămâne un punct major de fricțiune între Teheran și Washington, pe fondul războiului dintre Iran, Statele Unite și Israel, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri, la Beijing, după o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping, că Iranul are un „drept inalienabil” de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice și că Moscova este dispusă să ajute la rezolvarea „problemei materialului nuclear iranian”. Într-o conferință de presă, Lavrov a susținut că „fiecare țară are dreptul la îmbogățirea uraniului exclusiv în scopuri pașnice” și a adăugat că Rusia „va accepta orice decizie convenabilă părții iraniene” în cadrul acestor „drepturi legitime”. Ce soluții spune Moscova că ar putea oferi Lavrov a indicat că o eventuală contribuție a Rusiei ar putea lua „cele mai diverse forme”, inclusiv: reprocesarea uraniului puternic îmbogățit; transformarea acestuia în combustibil pentru centrale nucleare; transferul în Rusia al unei cantități determinate pentru depozitare. El a insistat că orice formulă trebuie să respecte dreptul Iranului la utilizarea pașnică a energiei nucleare și a afirmat că Iranul nu a încercat să extindă aceste scopuri către obiective militare. Totodată, a spus că Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu a detectat „niciodată” suspiciuni că uraniul îmbogățit iranian ar fi putut fi deturnat în scopuri militare. Contextul: presiune americană și blocarea porturilor iraniene Declarațiile vin în contextul războiului dintre Iran, Statele Unite și Israel, la o zi după ce Washingtonul a anunțat blocarea totală a porturilor iraniene și a afirmat că a „oprit complet” comerțul maritim al Iranului. În același timp, președintele american Donald Trump a declarat că războiul este „aproape de a se încheia” și că Teheranul urmărește „cu disperare” un acord. Lavrov a criticat și țările europene pentru că nu au reproșat Washingtonului ieșirea Statelor Unite din acordul nuclear din 2015 și pentru că au cerut, în schimb, ca Teheranul să continue să respecte limitările asumate în pact. Rusia a invocat și precedentul acordului nuclear din 2015, când a participat la gestionarea uraniului iranian îmbogățit, transferat pe teritoriul rus pentru a fi diluat și transformat în combustibil nuclear. În prezent, disputa rămâne blocată între cererea SUA de „îmbogățire zero” și poziția Iranului, care își apără dreptul de a menține îmbogățirea cel puțin pentru uz civil. [...]
Coreea de Sud spune că a închis disputa diplomatică cu Israelul după ce un înalt oficial israelian a transmis Seulului că acceptă explicațiile și scuzele legate de declarațiile președintelui Lee Jae Myung despre Holocaust, potrivit Mediafax . Ministrul de Externe sud-coreean a declarat miercuri că mesajul de acceptare a venit din partea unui oficial israelian, iar, în consecință, „incidentul diplomatic este considerat închis”, conform șefului diplomației de la Seul. Ce a declanșat tensiunile Controversa a pornit după ce președintele Lee a publicat pe platforma X un mesaj în care a comparat acțiunile militare ale Israelului împotriva palestinienilor cu Holocaustul . Autoritățile israeliene au respins paralela, pe care au considerat-o inacceptabilă și ofensatoare din punct de vedere istoric. Cum a intervenit Seulul și ce urmează Pe plan intern, declarațiile lui Lee au generat critici și dezbateri, inclusiv din partea opoziției și a unor segmente ale opiniei publice. Ministerul de Externe sud-coreean a intervenit ulterior pentru a clarifica poziția oficială și pentru a limita impactul diplomatic al mesajului, iar aceste demersuri ar fi dus, potrivit lui Cho Hyun, la detensionarea relațiilor cu Israelul. [...]
Blocada navală a SUA în Strâmtoarea Hormuz a oprit complet comerțul maritim al Iranului , iar efectul imediat este izolarea economică pe mare a Teheranului, într-un moment în care Washingtonul sugerează reluarea contactelor directe. Informațiile apar într-un liveblog al Al Jazeera , publicat pe 15 aprilie 2026. Potrivit sursei, președintele SUA, Donald Trump , a declarat pentru Fox News că războiul este „aproape de final”, după ce a sugerat că o a doua rundă de discuții față în față cu Iranul ar putea avea loc în Pakistan „în zilele următoare”. Ce înseamnă blocada pentru fluxurile comerciale ale Iranului Armata americană afirmă că a „oprit complet comerțul economic care intră și iese din Iran pe mare”, în contextul în care blocada din Strâmtoarea Hormuz continuă pentru a doua zi. Din informațiile disponibile în material nu reiese ce excepții ar exista, ce tipuri de mărfuri sunt vizate sau cum este aplicată concret blocada. Contextul politic: semnal de negociere, dar presiune maximă Mesajele din aceeași zi combină două direcții: pe de o parte, Trump indică posibilitatea unor discuții directe cu Iranul în Pakistan; pe de altă parte, SUA mențin o măsură cu impact economic imediat, prin blocarea rutelor maritime. Al Jazeera mai notează, în titlul feedului, că Israelul bombardează Libanul, însă fragmentul de text furnizat nu include detalii suplimentare despre aceste lovituri. [...]
FIFA ia în calcul să ceară Casei Albe suspendarea raidurilor ICE pe durata Cupei Mondiale , pe fondul temerilor că aplicarea agresivă a legislației imigrației ar putea afecta securitatea și desfășurarea operațională a turneului, potrivit news.ro . Competiția este programată între 11 iunie și 19 iulie, în America de Nord. Discuțiile ar fi avut loc la nivelul conducerii FIFA, iar scenariul analizat este ca președintele forului, Gianni Infantino , să îi solicite președintelui american Donald Trump o reducere a rolului ICE (agenția americană pentru imigrație și vamă) în perioada turneului. Conform informațiilor citate, Infantino ar fi fost receptiv la ideea unei cereri „de la președinte la președinte”, însă nu este clar dacă demersul a fost făcut oficial și nici care ar fi reacția administrației americane. De ce contează: risc operațional pentru organizare și pentru fluxurile de suport Miza pentru FIFA este să limiteze potențiale efecte în lanț asupra organizării: de la percepția de siguranță a suporterilor și delegațiilor până la tensiuni sociale în jurul arenelor. În al doilea mandat al lui Trump, ICE a efectuat raiduri în mai multe orașe americane, în contextul mesajului de „deportări în masă” promovat în campania dinaintea alegerilor din 2024, iar aceste acțiuni au generat și ciocniri cu protestatari, notează materialul. În paralel, Todd Lyons, directorul interimar al ICE, a declarat că agenții vor fi implicați în securitatea meciurilor din cadrul competiției, descrisă drept „cea mai mare Cupă Mondială FIFA din istorie”, cu 48 de echipe. Presiune politică și din partea actorilor din ecosistemul evenimentului Potrivit informațiilor prezentate, membri ai Congresului și-au exprimat îngrijorarea că prezența ICE în jurul Cupei Mondiale ar putea duce la operațiuni de aplicare a legilor privind imigrația. În același registru, angajați de la stadionul SoFi din Los Angeles — unde echipa SUA ar urma să joace două dintre cele trei meciuri din faza grupelor — au amenințat să intre în grevă săptămâna trecută, invocând aceleași temeri. De la limitare locală la suspendare totală Inițial, FIFA ar fi considerat suficientă limitarea operațiunilor ICE la cele 11 orașe din SUA care găzduiesc meciuri. Ulterior, pe fondul faptului că deplasările echipelor și taberele de bază se extind în toată țara, inclusiv în orașe care nu găzduiesc partide, FIFA ar dori acum o suspendare completă a tuturor operațiunilor ICE pe durata competiției. Mai multe asociații membre FIFA, în special din Europa, și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la prezența agenților ICE în jurul evenimentului, conform raportului citat. [...]
