Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea atacurilor cu drone imediat după armistițiul de Paște arată cât de fragilă rămâne orice pauză de foc în războiul Rusia–Ucraina, cu efect direct asupra riscului operațional din regiune și asupra perspectivelor de stabilizare pe termen scurt, potrivit Agerpres.
Rusia și Ucraina au anunțat reluarea atacurilor nocturne cu drone după expirarea duminică seara a unui armistițiu scurt decretat pentru Paștele ortodox. Încetarea focului a fost însoțită de acuzații reciproce privind încălcări „masive”, potrivit informațiilor transmise de cele două părți și citate de AFP.
Conform Forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat 98 de drone împotriva Ucrainei, dintre care 87 ar fi fost doborâte. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a indicat că armata rusă a interceptat în noaptea precedentă 33 de drone ucrainene.
În cele 32 de ore ale armistițiului, Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc că l-au încălcat de „sute de ori”, fără ca Agerpres să ofere în acest material o verificare independentă a acestor afirmații.
Recomandate
Volodimir Zelenski a transmis că Ucraina vrea să refacă cooperarea cu Ungaria după victoria opoziției conduse de Péter Magyar în alegerile parlamentare, într-un semnal politic cu potențial de a detensiona relația Kiev–Budapesta, tensionată în ultimii ani pe tema sprijinului pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Într-o postare pe platforma X , președintele ucrainean l-a felicitat pe Péter Magyar și partidul TISZA pentru „victoria categorică” și a spus că este „important atunci când prevalează o abordare constructivă”. Zelenski a adăugat că Ucraina a urmărit „întotdeauna” relații bune de vecinătate cu statele europene și că este pregătită să dezvolte cooperarea cu Ungaria. „Felicitări lui Péter Magyar și partidului TISZA pentru victoria lor categorică. Este important atunci când prevalează o abordare constructivă. Ucraina a urmărit întotdeauna să aibă relații bune de vecinătate cu toate statele din Europa și suntem pregătiți să dezvoltăm cooperarea cu Ungaria.” De ce contează: semnal de recalibrare după ani de tensiuni Mesajul vine pe fondul relațiilor dificile dintre Kiev și guvernul condus de Viktor Orbán , descrise ca tensionate „în ultimii ani”, în special pe subiecte legate de sprijinul pentru Ucraina. În acest context, felicitarea și oferta de cooperare pot indica o încercare de repoziționare a dialogului bilateral, în funcție de noua configurație politică de la Budapesta. Zelenski a legat miza și de un obiectiv mai larg la nivel european, afirmând că Europa și fiecare stat european trebuie să devină mai puternice și că „milioane de europeni își doresc cooperare și stabilitate”. Ce urmează, potrivit mesajului transmis Președintele ucrainean a spus că partea ucraineană este pregătită pentru întâlniri și „muncă comună, constructivă”, cu obiective enunțate explicit: beneficii pentru „ambele națiuni”; „pace, securitate și stabilitate” în Europa. [...]
Amenințarea SUA de a bloca porturile Iranului riscă să lovească direct fluxurile comerciale și piața energiei , după ce Pentagonul a anunțat că va începe o blocadă navală asupra tuturor porturilor iraniene de luni, potrivit Al Jazeera . US Central Command (CENTCOM) a transmis duminică seară că blocada se va aplica „tuturor traficului maritim care intră și iese din porturile iraniene” începând cu 13 aprilie, ora 10:00 (ora de Est a SUA), adică 17:00 ora României. Măsura vizează „vasele tuturor națiunilor” care intră sau pleacă din porturi și zone de coastă iraniene, inclusiv din Golful Persic și Golful Oman. Ce înseamnă operațional anunțul CENTCOM În același timp, CENTCOM susține că forțele americane „nu vor împiedica libertatea de navigație” pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene. Formularea sugerează o limitare față de amenințarea anterioară a președintelui Donald Trump, care vorbise despre blocarea întregii strâmtori și despre urmărirea navelor care ar plăti taxe Iranului. Al Jazeera citează însă corespondența sa de la Washington, Heidi Zhou-Castro, care spune că există „informații contradictorii” din partea SUA: Trump a indicat o țintire mai largă, în timp ce CENTCOM descrie o măsură concentrată pe navele care au legătură directă cu porturile iraniene. Reacția pieței: petrolul sare peste 100 de dolari Anunțul a fost urmat de o creștere puternică a cotațiilor: țițeiul american a urcat cu 8% la 104,24 dolari (aprox. 479 lei) pe baril, iar Brent – reperul internațional – a crescut cu 7% la 102,29 dolari (aprox. 470 lei) pe baril, potrivit datelor citate în articol. Contextul este deja tensionat: Iranul „a preluat, în esență, controlul” asupra Strâmtorii Hormuz – un punct de strangulare pentru piața globală a energiei – de la declanșarea războiului de către SUA și Israel pe 28 februarie, iar traficul prin zonă a încetinit „până aproape de paralizarea” a circa o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Riscul de escaladare, pe fondul unui armistițiu fragil Potrivit materialului, blocada declarată de SUA pare declanșată de eșecul negocierilor de pace din Islamabad, Pakistan, care s-au încheiat fără acord, alimentând temeri de reluare a luptelor. Armistițiul SUA–Iran ar urma să fie în vigoare până la 22 aprilie. Iranul a avertizat că orice navă militară care se apropie ar încălca armistițiul și „va fi tratată sever”, într-o declarație a Gardienilor Revoluției. La nivel politic, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a acuzat partea americană că a schimbat condițiile („a mutat porțile”) și a blocat eforturile când un memorandum de înțelegere era „la doar câțiva centimetri”. O profesoară asociată de la Universitatea din Teheran, Zohreh Kharazmi, citată de Al Jazeera, a susținut că SUA „nu este în poziția de a dicta” Iranului și a avertizat că, dacă blocada devine un test între „reziliența” Republicii Islamice și „reziliența piețelor globale”, se va vedea rapid „cine pierde”, adăugând că Iranul „este pregătit pentru un război prelungit”. „Dacă această blocadă devine un concurs între reziliența Republicii Islamice și reziliența piețelor globale, nu va dura mult să vedem cine pierde.” [...]
Administrația Trump ia în calcul reluarea unor lovituri limitate asupra unor ținte iraniene pentru a obține pârghii suplimentare în eventuale noi negocieri, după eșecul discuțiilor de la Islamabad , potrivit The Jerusalem Post , care citează informații publicate de The Wall Street Journal pe baza unor oficiali americani. Planul discutat în interiorul administrației ar viza „ținte specifice”, cu obiectivul de a crește presiunea asupra regimului de la Teheran înaintea unei noi runde de tratative. Aceiași oficiali au indicat că, deși este „puțin probabil” pe termen scurt, președintele Donald Trump ar lua în calcul și reluarea completă a campaniei de bombardamente împotriva Iranului. De ce contează: riscul de escaladare se mută pe ruta energetică a lumii Materialul apare în contextul în care US Central Command (CENTCOM) a anunțat că va începe, de luni, implementarea unei „blocade maritime complete” a Strâmtorii Hormuz , în baza deciziei lui Trump. Măsura are implicații operaționale directe pentru transportul maritim din zonă, într-un punct critic pentru fluxurile de petrol și gaze la nivel global. CENTCOM a precizat că blocada va fi aplicată „imparțial” navelor tuturor statelor care intră sau ies din porturi și zone de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. În schimb, navele care tranzitează către și dinspre porturi neiraniene nu ar urma să fie oprite. Detalii operaționale anunțate de CENTCOM Înainte ca blocada să intre efectiv în vigoare, ar urma să fie transmis un „Notice to Mariners” (aviz pentru navigatori), iar navele sunt îndemnate să contacteze forțele americane prin „bridge-to-bridge channel 16” atunci când operează în Golful Oman și în apropierea Strâmtorii Hormuz. Trump a declarat că, după eșecul primei runde de negocieri dintre SUA și Iran, Marina americană va bloca strâmtoarea „cu efect imediat”, oprind toate navele care vin și pleacă din porturile iraniene. Ce frânează opțiunea militară extinsă Potrivit relatării citate, principalul argument împotriva reluării unei campanii de bombardamente la scară largă este riscul de destabilizare suplimentară a regiunii și reticența lui Trump față de operațiuni prelungite. Publicația nu oferă un calendar pentru o eventuală operațiune limitată și nici detalii despre țintele avute în vedere. [...]
Slovacia mizează pe o axă energetică cu noua conducere de la Budapesta , într-un moment în care fluxurile de petrol rusesc prin conducta Drujba sunt încă întrerupte, iar regiunea încearcă să-și securizeze aprovizionarea. Potrivit Economica , premierul slovac Robert Fico a transmis că este pregătit pentru „relaţii strânse” și „cooperare intensă” cu noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , subliniind că protejarea intereselor energetice rămâne un obiectiv comun. Schimbarea politică de la Budapesta vine după ce Viktor Orban a pierdut alegerile de duminică, după 16 ani la guvernare, iar partidul de centru-dreapta Tisza, nou înființat de Peter Magyar, a obținut o majoritate confortabilă în parlament, relatează Agerpres. În acest context, Fico a spus, într-un comunicat, că „ia act” de decizia alegătorilor ungari și l-a felicitat pe noul premier. Conducta Drujba, testul imediat pentru cooperarea regională Miza practică invocată de Fico este reluarea funcționării oleoductului Drujba, nefuncțional de la sfârșitul lunii ianuarie, după avarii pe tronsonul ucrainean, despre care Kievul a afirmat că au fost provocate de un atac rusesc. Slovacia și Ungaria au încercat să restabilească fluxurile de petrol rusesc, iar Fico a afirmat că Slovacia, Ungaria și Europa Centrală rămân interesate de repornirea conductei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că reparațiile vor fi finalizate în cursul primăverii, pe fondul unor relații tensionate între Zelenski și Fico, respectiv Orban, în pofida invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. Context: poziționare comună față de Rusia și sancțiunile UE Sub conducerea lui Fico, revenit la putere în 2023, Slovacia a fost un aliat apropiat al Ungariei, cele două state menținând relații cordiale cu Moscova, opunându-se sancțiunilor Uniunii Europene și continuând să cumpere petrol și gaze din Rusia, potrivit materialului. Într-o declarație separată pe Facebook, Fico a susținut că relațiile slovaco-ungare „nu au fost niciodată la un nivel atât de înalt” și l-a lăudat pe Orban pentru cooperarea „exemplară” și pentru „protejarea suveranității și a intereselor naționale”, notează Reuters. [...]
Israel își accelerează pregătirile militare pentru un posibil nou conflict cu Iranul , pe fondul eșecului negocierilor dintre Washington și Teheran și al creșterii tensiunilor regionale, potrivit Adevărul . Miza imediată ține de riscul de escaladare care poate afecta inclusiv rutele maritime strategice, în special Strâmtoarea Ormuz , esențială pentru comerțul global. Pregătiri operaționale: „mod de război” și actualizarea țintelor Publicația notează că șeful Statului Major al Forțelor de Apărare Israeliene, Eyal Zamir, ar fi ordonat trupelor să se pregătească pentru reluarea ostilităților, după ce discuțiile de pace dintre SUA și Iran, desfășurate în Pakistan, au eșuat. Surse militare citate de presa locală susțin că armata israeliană a intrat într-un regim de pregătire similar celui de dinaintea operațiunilor anterioare împotriva Iranului, inclusiv ofensiva lansată la finalul lunii februarie 2026. Conform acelorași informații, unitățile au primit instrucțiuni să: mențină un nivel ridicat de alertă; reducă timpii de reacție; elimine vulnerabilitățile operaționale. În paralel, Israelul ar accelera actualizarea „băncii de ținte” pentru Iran (lista de obiective care ar putea fi lovite dacă există o decizie politică de atac), cu accent pe ținte militare și infrastructură strategică, pentru lovituri rapide și coordonate. Forțele aeriene și apărarea: planuri de atac și scenarii pe mai multe fronturi Forțele Aeriene Israeliene lucrează, potrivit materialului, la definitivarea unor planuri de atac complexe, inclusiv „pachete de lovire” integrate cu capabilități de rază lungă. În același timp, armata își întărește sistemele defensive, anticipând scenarii în care ar putea fi vizată simultan din mai multe direcții. Blocaj diplomatic SUA–Iran și riscul de escaladare pe rute maritime Eșecul negocierilor ridică semne de întrebare și asupra menținerii armistițiului de două săptămâni convenit anterior între Washington și Teheran, mai scrie publicația. Vicepreședintele american JD Vance , care a condus delegația SUA, a părăsit Pakistanul și a declarat că Iranul nu a acceptat „oferta finală”. De partea cealaltă, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat că SUA „nu au reușit să câștige încrederea delegației iraniene”. În acest context, președintele Donald Trump a escaladat retorica, amenințând cu blocarea Strâmtorii Ormuz. Potrivit articolului, Trump a transmis public că Marina SUA a primit ordin să intercepteze navele care ar plăti taxe către Iran și a avertizat că orice atac asupra intereselor americane sau asupra navelor comerciale va primi un răspuns dur. Context regional: lovituri în sudul Libanului, în pofida armistițiului În ciuda armistițiului, Israelul a continuat bombardamentele în sudul Libanului. Materialul menționează că, potrivit presei internaționale, cel puțin 11 persoane au fost ucise în urma atacurilor din localitățile Qana și Maaroub. Per ansamblu, articolul descrie o situație „extrem de volatilă” în Orientul Mijlociu, în care pregătirile accelerate ale Israelului și retorica tot mai dură a liderilor politici cresc riscul unei escaladări majore, cu potențiale efecte în lanț asupra securității regionale și a fluxurilor comerciale maritime. [...]
Israelul își extinde operațiunile terestre în Liban printr-o „zonă tampon” de 8–10 km , pe care o prezintă drept măsură de securitate pentru a bloca o posibilă invazie a Hezbollah , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul premierului Benjamin Netanyahu – „războiul continuă” – indică o prelungire a riscurilor operaționale în regiune, inclusiv pentru transporturi și lanțuri logistice, pe fondul escaladării confruntării Israel–Hezbollah. Netanyahu a făcut declarațiile în timpul unei vizite în sudul Libanului, prima de la începutul războiului din 2 martie împotriva mișcării libaneze. Într-o înregistrare video publicată de biroul său, el apare purtând vestă antiglonț și înconjurat de soldați implicați în ofensiva terestră. „Zona de securitate” și obiectivul declarat: dezarmarea Hezbollah Premierul israelian a spus că Israelul a „dejucat amenințarea unei invazii” din partea Hezbollah „datorită acestei zone de securitate”, după ce anunțase cu o zi înainte crearea „unei zone tampon de securitate de opt până la zece kilometri” în interiorul teritoriului libanez. Ministrul Apărării, Israel Katz, care l-a însoțit pe Netanyahu, a indicat într-un comunicat că Israelul urmărește „un singur obiectiv: dezarmarea Hezbollah”, iar mișcarea „a ales să participe” la război și „trebuie să plătească prețul”. Reacția Beirutului și semnale despre o pistă de negocieri De partea cealaltă, prim-ministrul libanez Nawaf Salam a declarat într-un discurs televizat că lucrează „pentru a opri acest război și a obține retragerea israeliană de pe întreg teritoriul nostru” prin negocieri. În același timp, Netanyahu a reiterat că „mai sunt multe de făcut”, cu două zile înainte de o întâlnire anunțată de Beirut între oficiali israelieni și libanezi la Washington. Sâmbătă, el a mai spus că Israelul dorește un acord de pace cu Libanul „care să dureze generații întregi”. Situația din teren: tiruri din Liban spre Israel, fără victime Duminică au fost lansate „aproximativ zece salve de foc” din Liban spre Israel, fără victime, potrivit Comandamentului Frontului Intern, agenția israeliană de apărare civilă responsabilă cu protejarea civililor în situații de urgență. Materialul citat de Știrile Pro TV este atribuit AFP. [...]
