Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își extinde producția de drone cu muncitori nord-coreeni, subminând regimul de sancțiuni, iar fluxul de salarii ajunge să alimenteze direct bugetul Phenianului pentru programe de înarmare, potrivit G4Media, care citează Bloomberg și un raport realizat de SUA și aliații lor.
Estimările din raport indică faptul că până la 25.000 de nord-coreeni lucrează în industria rusă de drone, inclusiv la facilități din Alabuga (Tatarstan), unde sunt asamblate vehicule aeriene fără pilot (UAV). Pentru a ocoli sancțiunile, muncitorii ar fi incluși într-o schemă de vize pentru studenți.
Raportul citat estimează că un muncitor nord-coreean din Rusia câștigă, în medie, 7.500 de dolari pe an (aprox. 34.000 lei), însă „cea mai mare parte” din această sumă ar fi confiscată de regimul lui Kim Jong Un. În același timp, salariile lunare ale nord-coreenilor din Rusia pot ajunge, potrivit documentului, la niveluri de până la cinci ori mai mari decât cele pe care le-ar putea obține în China, ceea ce face din Rusia o destinație mai profitabilă pentru Phenian.
În ansamblu, muncitorii nord-coreeni din străinătate ar fi generat venituri de până la 800 de milioane de dolari în 2025 (aprox. 3,6 miliarde lei), bani care, conform raportului, susțin programele ilegale de armament nuclear și rachete balistice, în pofida rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU.
Autorii raportului estimează că, la finalul lui 2025, între 20.000 și 70.000 de muncitori nord-coreeni lucrau în China, iar alți 15.000–30.000 se aflau în Rusia.
Documentul mai notează că autoritățile nord-coreene exercită un control strict asupra deplasărilor și contactelor muncitorilor pentru a preveni dezertările, iar cei care aleg să dezerteze riscă represalii împotriva familiilor rămase în Coreea de Nord.
Statele Unite și aliații lor, inclusiv Coreea de Sud și Japonia, fac parte dintr-un grup de 11 națiuni care monitorizează aplicarea sancțiunilor împotriva Coreei de Nord. Grupul a fost înființat în 2024, după ce un veto rusesc a încheiat mandatul unui grup de experți al ONU care, timp de 15 ani, a raportat despre eludarea sancțiunilor și dezvoltarea arsenalului nuclear nord-coreean.
În termeni operaționali, concluzia raportului este că Rusia câștigă forță de muncă pentru industrii legate de războiul din Ucraina, iar Phenianul obține valută care, potrivit evaluării SUA și aliaților, ajunge să finanțeze programe de înarmare, ceea ce erodează și mai mult eficiența cadrului internațional de sancțiuni.
Recomandate
Kremlinul transmite că linia Moscovei privind Ucraina nu depinde de alegerile din SUA , iar mesajul vine după ce republicanii președintelui Donald Trump au pierdut controlul asupra ambelor camere ale Congresului, potrivit Digi24 . Reacția indică o încercare de a separa politica externă rusă de schimbările de la Washington, în timp ce Moscova își păstrează discursul despre negocieri și „eforturi pentru pace”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia speră ca Donald Trump „să își continue eforturile pentru pace” și după alegerile de la jumătatea mandatului. El a afirmat că Trump „rămâne în funcție” și a evitat să comenteze dacă noua configurație a Congresului ar putea bloca demersurile Casei Albe, catalogând subiectul drept „o chestiune internă a Americii”. Tot Peskov a susținut că „o nouă rundă de negocieri trilaterale” ar urma să aibă loc „în curând” și a invocat, în același context, demersurile primei doamne a SUA, Melania Trump, pe care le-a descris drept un succes. Mesajul de continuitate: „ne vom continua activitatea” Separat, viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova așteaptă rezultatele finale ale alegerilor și a afirmat că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia este „extrem de negativă”, potrivit agenției ruse de stat RIA, citată de News.ro. Riabkov a insistat că politica Rusiei față de Ucraina nu va fi influențată de rezultatul scrutinului din SUA: „Linia noastră de principiu și consecventă privind Ucraina – precum și politica noastră externă în general – nu se bazează pe considerente pe termen scurt și, firește, nu depinde de fluctuațiile barometrului politic din alte țări. Ne vom continua activitatea în conformitate cu directivele președintelui Federației Ruse.” Contextul politic din SUA Alegerile intermediare din SUA au avut loc marți și s-au încheiat, potrivit proiecțiilor posturilor de televiziune americane citate de Digi24, cu pierderea controlului asupra ambelor camere ale Congresului de către republicanii președintelui Donald Trump. Scrutinul a vizat toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și aproximativ o treime dintre locurile din Senat, iar rezultatul este relevant pentru ultimii doi ani ai mandatului lui Trump, deoarece schimbă raportul de forțe din Congres. [...]
Rusia transmite că nu vrea un conflict cu Europa, dar spune că este pregătită dacă acesta ar fi inițiat de partea europeană , un mesaj care ridică miza de securitate în regiune și menține presiunea asupra relațiilor economice și a mediului investițional din Europa, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov , care a spus că Rusia „nu vrea și nu planifică” să poarte un război cu Europa, însă „este pregătită” dacă Europa ar decide să inițieze un conflict. În același timp, Lavrov a susținut că Moscova „nu și-a închis niciodată ușile” în relația cu Occidentul și că ar fi dispusă să coopereze cu țările occidentale care renunță la o „atitudine ostilă” față de Rusia. Contextul: conferința de securitate de la Minsk Lavrov a vorbit la a patra Conferință internațională de la Minsk privind securitatea eurasiatică , eveniment care a început marți în capitala Belarusului. Potrivit informațiilor transmise, reuniunea este organizată de Ministerul de Externe din Belarus și a adunat peste 600 de reprezentanți din aproximativ 50 de țări și regiuni. Șeful diplomației ruse a mai afirmat că perspectiva unui dialog direct cu Europa rămâne „neclară” și a opinat că Occidentul se îndepărtează de „tendința obiectivă” către multipolaritate la nivel global. Mesajele Belarusului și legătura cu războiul din Ucraina În discursul de deschidere, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat că „construirea unui model de securitate și dezvoltare durabilă în Eurasia” ar fi o necesitate practică „în beneficiul lumii întregi”. Liderul de la Minsk a mai spus că amploarea protestelor din Europa ar trebui să fie un avertisment și a îndemnat țările Uniunii Europene să caute căi de cooperare. Totodată, Lukașenko a afirmat că „criza din Ucraina” ar putea declanșa „un alt război major” și și-a exprimat speranța într-o soluție pașnică rapidă. Ce teme sunt pe agenda discuțiilor Conferința de la Minsk este programată pe două zile, iar agenda include, potrivit sursei citate: controlul armamentului; rolul noilor tehnologii în domeniul securității; dezvoltarea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), formată din șase membri: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan. În lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete sau un calendar de dialog, mesajele rămân, deocamdată, la nivel declarativ, dar contribuie la menținerea unui climat de incertitudine în relația Europa–Rusia, cu efecte indirecte asupra riscului geopolitic perceput de piețe și companii. [...]
Coreea de Nord își accelerează modernizarea navală , după ce Kim Jong Un a susținut că Phenianul construiește o navă de război echipată cu un sistem de luptă „pe care nicio țară din lume nu-l are”, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul intensificării testelor militare și al creșterii tensiunilor cu Coreea de Sud, sugerând o presiune suplimentară asupra securității regionale și a echilibrelor militare din zonă. Kim Jong Un a vizitat luni șantierul naval din Nampo, pe coasta de vest a țării, unde se construiește noul vas, conform agenției oficiale nord-coreene KCNA , citată de AFP. Liderul de la Phenian a invocat „mediul geopolitic recent” și „acțiunile ostile ale adversarilor” pentru a justifica necesitatea unor nave „cele mai avansate și cele mai puternice”. Ce știm despre „sistemul de luptă” invocat de Kim În material se arată că liderul nord-coreean a descris viitoarea navă drept „incomparabilă” față de distrugătorul construit anul trecut și a insistat asupra „importanței militare semnificative” a concentrării de putere de luptă. Un analist citat de AFP, Lim Eum-chul (profesor la Institutul de studii asupra Extremului Orient de la Universitatea sud-coreeană Kyungnam), apreciază că sistemul lăudat ar putea face referire la un arsenal divers, inclusiv: un „număr mare de rachete de croazieră strategice” (de tipul Hwasal); arme nucleare tactice; rachete mare-mare și mare-sol. Articolul nu oferă detalii tehnice verificabile despre acest sistem, iar afirmația privind caracterul „unic” rămâne, în acest stadiu, la nivel declarativ. Context: extinderea flotei și escaladarea testelor Coreea de Nord își folosește șantierele navale „la capacitate maximă” pentru întărirea marinei, inclusiv prin lansarea a două distrugătoare de 5.000 de tone, după prezentarea noii clase de nave anul trecut. Sunt menționate două astfel de nave: Choe Hyon și Kang Kon. Kim Jong Un a mai spus că își dorește fabricarea unor nave de război de 10.000 de tone și echiparea marinei cu arme nucleare. În paralel, Coreea de Nord și-a înmulțit testele militare în ultimele săptămâni, inclusiv cu drone, rachete de diferite tipuri și torpile. Tensiunile cu Seulul s-au agravat după explozia unor mine la graniță, incident care, potrivit sursei, a rănit trei soldați sud-coreeni în septembrie. [...]
Temerile privind un acord SUA–Rusia care ar redesena securitatea Europei au reaprins discuțiile despre rolul UE în negocierile de pace pentru Ucraina, pe fondul semnalelor venite dinspre administrația Trump, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Financial Times. Oficiali europeni se tem că Washingtonul ar putea încheia un acord separat cu Moscova în cadrul negocierilor pentru încetarea războiului din Ucraina, înțelegere care ar putea submina NATO și ar putea facilita o revenire a „sferei de influență” a Rusiei în Europa, conform Financial Times. În acest context, lideri din capitale europene au reacționat la declarații atribuite administrației Trump despre un nou „cadru” de securitate europeană care ar urma să fie discutat cu Rusia ca parte a unui viitor acord de pace. Semnalele de la Washington: „un acord mare” și „mai mult decât Ucraina” Antena 3 relatează că Donald Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu Kirill Dmitriev, prezentat drept un înalt oficial rus și unul dintre emisarii lui Vladimir Putin pentru negocieri. Ulterior, Trump a spus jurnaliștilor că „va exista un acord” și că acesta „va implica mai mult decât Ucraina”, sugerând că ar putea viza „întreaga Europă”. După acest anunț, Jared Kushner a scris pe rețeaua X că Washingtonul ar urmări „aranjamente practice” care să răspundă preocupărilor de securitate ale tuturor părților, inclusiv „un cadru durabil” pentru securitatea și stabilitatea Europei pe termen lung. Un oficial european citat de Financial Times, sub anonimat, a descris mesajul drept „o surpriză totală” și a susținut că nu ar urma să existe negocieri simultane privind securitatea europeană înainte de încheierea războiului. Linia UE: securitatea Europei nu se negociază „pe lângă” europeni Liderii europeni se opun ideii ca discuțiile despre pacea din Ucraina să fie folosite ca pretext pentru negocierea unei noi arhitecturi de securitate în Europa. Temerea, potrivit materialului, este că Moscova ar putea încerca să-și reafirme influența și să submineze suveranitatea statelor vecine din NATO. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat vineri: „Este responsabilitatea Uniunii Europene să decidă asupra problemelor care îi afectează securitatea”. Totodată, un oficial european citat de Financial Times a afirmat că nu s-ar fi discutat „absolut deloc” despre viitorul NATO și că „orice schimbare” a alianței sau reducerea prezenței sale în Europa ar fi „exclusă”. „Garanțiile de securitate pentru Rusia” și condițiile puse de Moscova Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a recunoscut că răspunsuri la întrebările ridicate de Rusia despre propria securitate ar putea intra într-o înțelegere de pace, însă doar cu „implicarea Europei”. El a mai spus că „garanțiile de securitate pentru Rusia” ar însemna schimbarea cadrului de securitate în Europa și în lume și că un recul al NATO ar fi „un semn de slăbiciune”. În paralel, Kushner și trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și-ar fi intensificat eforturile de a găsi puncte comune cu Kievul, Moscova și unele capitale europene înaintea discuțiilor planificate între negociatorii SUA, ruși și ucraineni la Abu Dhabi , programate pentru săptămâna viitoare. În același timp, ar fi fost prezentate și posibile acorduri economice și de investiții între SUA și Rusia. Materialul mai notează, citând două persoane implicate în eforturi neoficiale, că este puțin probabil ca discuțiile de la Abu Dhabi să ducă la un armistițiu „semnificativ”, pe fondul unei campanii de iarnă de atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice din Ucraina. În acest cadru, Moscova ar vedea mutarea discuției de la teritorii la „garanții de securitate” ca pe o modalitate de a prelungi negocierile, în timp ce slăbește poziția militară a Ucrainei. Potrivit articolului, Putin ar fi cerut Ucrainei să predea partea rămasă a regiunii estice Donbas ca o condiție prealabilă pentru un armistițiu și s-ar aștepta la concesii teritoriale suplimentare în schimbul oricăror garanții de securitate oferite de NATO. Ce urmează: negocieri la Abu Dhabi, cu europenii divizați Capitalele europene ar încerca să obțină o implicare mai mare în discuțiile conduse de SUA, însă sunt divizate în privința modului de acțiune și a reprezentării, mai arată materialul. În această săptămână au avut loc discuții la Bruxelles cu oficiali din Franța, Germania, Marea Britanie, NATO și UE, alături de reprezentanți americani și ucraineni, iar liderii Finlandei și Norvegiei ar fi avut recent un apel telefonic cu Vladimir Putin. Un oficial european citat de Financial Times a caracterizat ansamblul negocierilor drept „neorganizat, haotic și imprevizibil”, susținând că nu ar exista un document sau un proiect de acord aflat efectiv la negociere. [...]
Schimbarea de gardă din Congresul SUA riscă să încetinească mecanismele prin care Ucraina obține bani și arme , chiar dacă democrații au preluat controlul asupra ambelor camere, potrivit Digi24 , care citează o analiză Kyiv Post. Miza nu este doar „câte voturi” mai are Kievul, ci pierderea unor legislatori cu influență în comisii și experiență în negocierea alocărilor bugetare și a pachetelor de ajutor. Alegerile intermediare din 3 noiembrie au produs, pe de o parte, o majoritate democrată care poate controla mai bine calendarul legislativ și instrumentele de supraveghere (audieri, solicitări de documente, anchete), iar pe de altă parte au scos din Congres mai mulți republicani proeminenți pro-Ucraina. Kyiv Post arată că plecările vin atât din înfrângeri în alegerile generale, cât și din primare și retrageri anunțate din timp, în ambele partide. Cine sunt aliații pro-Ucraina care au ieșit din joc În Senat, Susan Collins (republicană, Maine) a pierdut în fața democratului Troy Jackson. Potrivit analizei, Collins avea o pârghie directă asupra cheltuielilor federale ca președintă a Comisiei pentru alocări bugetare și fusese implicată în supravegherea bipartizană a politicii SUA față de Ucraina, inclusiv în discuții despre întreruperi ale serviciilor de satelit considerate vitale pentru forțele ucrainene. Tot în Senat, Darline Graham (republicană, Carolina de Sud) a fost învinsă de democrata Annie Andrews; ea este prezentată ca susținătoare a legislației privind sancțiunile împotriva Rusiei, asociată cu numele fratelui său, Lindsey Graham. În Camera Reprezentanților, Brian Fitzpatrick (republican, Pennsylvania), copreședinte al Grupului parlamentar pentru Ucraina, a pierdut mandatul în fața democratului Bob Harvie. Kyiv Post notează că Fitzpatrick a fost printre puținii republicani dispuși să conteste poziția administrației față de Moscova și a încercat în repetate rânduri să forțeze votarea ajutorului pentru Ucraina în plen. Analiza mai enumeră și alți republicani învinși: Mike Lawler (New York), Rob Bresnahan (Pennsylvania), Mike Carey (Ohio) și Jen Kiggans (Virginia), care au pierdut în fața democraților Cait Conley, Paige Cognetti, Don Leonard și Elaine Luria. De ce contează: experiența din comisii și „lanțul” ajutorului Kyiv Post susține că efectul imediat pentru Kiev nu se reduce la aritmetica voturilor, deoarece cei care pleacă au ocupat poziții influente în comisii, au negociat legi și au mobilizat colegi reticenți în momente de blocaj politic. Chiar dacă succesorii pot fi favorabili Ucrainei, intră într-un Congres în care adoptarea proiectelor de lege, alocările bugetare și presiunea asupra administrației rămân „provocări politice distincte”. Analiza insistă și pe diferența dintre decizia politică și livrarea efectivă pe front: autorizarea creează cadrul juridic, alocarea dă autoritatea bugetară, iar angajarea fondurilor duce la cheltuieli, însă achizițiile și logistica stabilesc când ajung armele. În acest context, legislatorii experimentați pot influența fiecare etapă, inclusiv după ce un proiect de lege a fost semnat, prin contestarea întârzierilor. Sprijinul pentru Ucraina scade automat? Nu neapărat Kyiv Post argumentează că pierderea unor republicani pro-Ucraina nu înseamnă automat un sprijin mai mic, deoarece locurile lor sunt preluate de democrați, iar noua majoritate poate programa mai ușor măsuri favorabile Ucrainei și poate intensifica supravegherea deciziilor executive. Este dat și un exemplu: în Texas, deși John Cornyn a pierdut primarele în fața lui Ken Paxton (care a atacat sprijinul pentru Ucraina), Paxton a pierdut ulterior alegerile generale în fața democratului James Talarico, descris ca susținător declarat al Ucrainei. În Ohio, Sherrod Brown (democrat) revine în Senat, fiind prezentat ca susținător consacrat al Ucrainei. Totuși, analiza avertizează că „problema crucială” rămâne eficacitatea instituțională: un nou ales poate oferi același vot din prima zi, dar influența în comisii, greutatea în partid și relațiile interpartinice se construiesc în timp. Ce poate face un Congres controlat de democrați și unde rămân limitele Controlul democrat crește influența asupra calendarului legislativ, anchetelor și cheltuielilor federale, dar nu oferă control unilateral asupra politicii externe. Kyiv Post amintește că, potrivit regulilor Senatului, închiderea dezbaterilor pentru majoritatea actelor legislative necesită, de regulă, 60 de voturi, ceea ce menține importantă cooperarea republicană pentru pachete de ajutor sau sancțiuni contestate. În plus, președintele Donald Trump își păstrează dreptul de veto, iar depășirea unui veto cere două treimi din voturile exprimate în fiecare cameră, cu cvorumul întrunit. Concluzia analizei: chiar și cu democrații la conducere, întrebarea-cheie este câți republicani rămași vor fi dispuși să se distanțeze de propriul președinte pentru a susține Ucraina. Pe zona de supraveghere, o majoritate democrată ar putea folosi audieri și anchete pentru a crește costul politic al unor decizii ale administrației, inclusiv pe teme precum acordurile privind motorina din Rusia, derogările de la sancțiuni și restricțiile care afectează capacitățile militare ale Ucrainei, fără ca acest lucru să anuleze automat deciziile executive. Ce urmează: fereastra de tranziție și refacerea coaliției În timp ce noul Congres urmează să se reunească în ianuarie, analiza indică existența unei ultime „ferestre de oportunitate” în sesiunea de tranziție a legislativului aflat la final de mandat, când conducerea actuală a comisiilor încă poate acționa. Pentru Kiev, miza imediată este dublă: să construiască relații de lucru cu noii democrați și, în același timp, să păstreze legături cu republicanii pragmatici, ale căror voturi rămân necesare pentru legislația contestată. Kyiv Post concluzionează că noua majoritate deschide căi pentru supraveghere și autorizarea ajutorului, dar începe mandatul exact când „arhitecții veterani” ai sprijinului bipartizan părăsesc Capitoliul. [...]
Europa ar putea rămâne expusă la șocuri energetice și volatilitate a prețurilor dacă Washingtonul intră într-o perioadă de confruntare politică internă, iar Donald Trump își păstrează libertatea de manevră în politica externă, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza pentru economiile europene este dublă: riscul unui nou val de tensiuni comerciale și, mai ales, persistența presiunilor pe energie, cu efect direct asupra costului vieții și asupra industriei. După alegerile din SUA, democrații au câștigat controlul asupra Senatului și au obținut câștiguri decisive în Camera Reprezentanților, ceea ce deschide calea pentru anchete și audieri extinse asupra administrației Trump. În paralel, analiza notează că președintele SUA păstrează o marjă considerabilă de acțiune în domenii-cheie precum politica externă, securitatea națională și politica comercială, inclusiv prin decrete și veto. Energia: de ce Europa nu ar trebui să se aștepte la ieftiniri rapide Unul dintre punctele centrale pentru Europa este evoluția prețurilor la energie. Analiza avertizează că o scădere nu este un scenariu pe care să se poată „paria” ușor, în condițiile în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân un factor major. În acest context, POLITICO indică drept element critic Strâmtoarea Ormuz : fără un acord de pace cu Teheranul care să permită redeschiderea rutei, șocul energetic care împinge prețurile în sus în Europa ar putea continua, cu efecte negative asupra politicii europene și asupra crizei costului vieții. Sursa menționează și un reper de piață: țițeiul Brent se tranzacționa la 108 dolari pe baril (aprox. 497 lei), chiar dacă prețurile petrolului au înregistrat cea mai rapidă scădere din august. Efecte economice colaterale: aviația avertizează asupra unei „crize” Impactul nu se oprește la facturile la energie. Pentru transportul aerian și industria aeronautică, directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, avertizează că, în lipsa unui acord, industria s-ar putea confrunta cu „o adevărată criză” până în martie sau aprilie anul viitor. Această presiune ar putea alimenta costuri mai mari de operare și, implicit, tensiuni suplimentare asupra prețurilor și cererii, într-un moment în care economiile europene sunt sensibile la noi șocuri. Context politic la Washington: risc de blocaj și efecte indirecte asupra Europei Analiza mai arată că SUA ar putea deveni atât de absorbită de „războiul politic” intern, încât politica externă să treacă pe plan secund. Într-un astfel de scenariu, incertitudinea ar crește, iar Europa ar putea rămâne fără un partener american previzibil în dosare care influențează direct economia – de la securitatea energetică la comerț. În paralel, există și riscul ca Trump să își intensifice confruntările cu Europa, un diplomat german avertizând că ar urma „mai multă acrimonie” și mai multe pretenții față de aliații europeni, în timp ce Casa Albă își poate folosi pârghiile pe tarife și acorduri comerciale. Pentru Europa, concluzia practică este că perioada următoare poate aduce mai degrabă volatilitate decât stabilizare: prețurile la energie rămân vulnerabile la decizii geopolitice, iar turbulențele politice din SUA pot întârzia sau complica răspunsurile coordonate cu impact economic. [...]
