Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își consolidează axa militară cu Phenianul printr-o nouă invitație adresată lui Kim Jong Un de a vizita Rusia, într-un moment în care cooperarea bilaterală este deja ancorată într-un tratat ce prevede asistență militară reciprocă și în livrări nord-coreene de muniție și armament pentru războiul din Ucraina, potrivit Agerpres.
Invitația a fost anunțată de viceministrul rus de externe Andrei Rudenko, care a spus că data vizitei va fi stabilită „prin canale diplomatice”, conform agenției ruse TASS, citată în material. Rudenko a indicat că tratatul de „parteneriat strategic cuprinzător”, semnat în iunie 2024, a ridicat relațiile la un nivel superior și că cele două părți lucrează „intens” la consolidarea cooperării.
Miza depășește dimensiunea diplomatică, în condițiile în care tratatul din 2024 prevede angajamentul de asistență militară reciprocă „în caz de agresiune”. În baza acestor relații, Coreea de Nord ar fi furnizat Rusiei milioane de obuze și echipamente militare, inclusiv obuziere Koksan de calibru mare, lansatoare multiple de rachete, rachete balistice KN-23/24 și sisteme antitanc, ca sprijin în războiul cu Ucraina.
Totodată, aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni ar fi participat la luptele pentru recucerirea teritoriului din provincia rusă Kursk, ocupat în august 2024 de trupele ucrainene, conform informațiilor prezentate în articol.
Ultima vizită a lui Kim Jong Un în Rusia a avut loc în septembrie 2023. Ulterior, Kim și președintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit din nou în septembrie 2025, la parada militară din Beijing organizată la 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
În plan operațional, armata ucraineană a observat în iulie că Rusia folosește din nou rachete nord-coreene în atacuri asupra unor ținte din Ucraina, după o utilizare anterioară menționată ca fiind în august 2025, iar precizia acestora ar fi fost îmbunătățită.
Potrivit Coreei de Sud, Moscova ar fi oferit Phenianului ajutor economic și tehnologie pentru apărare în schimbul sprijinului militar acordat în războiul din Ucraina.
Recomandate
Zelenski a cerut menținerea sancțiunilor ca instrument de „tăiere” a finanțării războiului și a avertizat, la tribuna ONU, că orice relaxare a măsurilor împotriva Moscovei prelungește conflictul, potrivit Agerpres . În discursul susținut miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe omologul său rus Vladimir Putin de o „nebunie” ucigașă și a îndemnat aliații Ucrainei să păstreze sancțiunile, pe care le-a descris drept „singura modalitate de a opri robinetul războiului”. El a susținut că „ținta” trebuie să fie capacitatea Rusiei de a finanța și prelungi conflictul. Zelenski a atras atenția asupra prezenței unor combatanți din zeci de state alături de armata rusă, menționând „zecile de mii de soldați din 47 de țări, inclusiv Coreea de Nord”. În același context, a invocat cazul a doi soldați nord-coreeni luați prizonieri de Ucraina și trimiși în Coreea de Sud. Mesajul economic: veniturile Rusiei, „o țintă” pentru a limita războiul Liderul ucrainean a legat direct sancțiunile de resursele bugetare ale Rusiei, argumentând că, atunci când „Rusia are bani”, respinge diplomația, iar acest comportament funcționează ca „o formă de veto împotriva păcii”, chiar dacă nu este un drept formal. În acest cadru, Zelenski a insistat că „veniturile Rusiei trebuie, prin urmare, să rămână o țintă”, sugerând că presiunea economică este esențială pentru a reduce intensitatea și durata războiului. Critică punctuală la adresa Franței, pe tema ridicării unor sancțiuni Zelenski a criticat Franța pentru presiuni făcute la Bruxelles în vederea ridicării sancțiunilor împotriva oligarhului rus Alișer Usmanov , descris ca apropiat al lui Putin, în schimbul eliberării unui cetățean francez deținut în Azerbaidjan. „Când cineva în lume slăbește sancțiunile împotriva oligarhilor ruși, acest lucru poate face viața mai confortabilă pentru rușii bogați, dar oferă, de asemenea, mai mult timp războiului, mai mult timp lui Putin.” Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate reacții ale Franței sau detalii suplimentare despre demersurile de la Bruxelles. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia ar putea escalada împotriva unei țări NATO , inclusiv prin atacuri cu drone și rachete sau chiar o operațiune terestră, într-un scenariu menit să fractureze unitatea occidentală și să reducă sprijinul pentru Ucraina, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute marți, la New York, după întâlnirea cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU , în contextul unei întrebări adresate de Fox News Digital despre riscul ca Rusia să atace o altă țară europeană. Miza: presiune internă la Moscova și „export” de escaladare Zelenski susține că președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu presiuni crescânde pe plan intern, pe fondul lipsei unor victorii pe câmpul de luptă care să justifice costurile războiului. În acest context, liderul ucrainean afirmă că Kremlinul ar putea căuta o escaladare externă pentru a distrage atenția și a intimida Europa. „Nu câștigă. Pentru el, e o problemă, pentru că trebuie să arate [ceva] societății sale interne”, a spus Zelenski. În aceeași logică, Zelenski a invocat pierderi rusești pe front, afirmând că, la un efectiv de „un milion” de oameni pe câmpul de luptă, „mor 32.000–33.000 pe lună”, întrebând cum poate fi explicat acest lucru fără rezultate prezentabile acasă. Cum ar încerca Rusia să slăbească sprijinul pentru Ucraina Potrivit lui Zelenski, în lipsa unor câștiguri decisive în Ucraina, Moscova ar putea încerca să „divizeze Europa” și să creeze o falie între Europa și Statele Unite, cu efect direct asupra nivelului de sprijin pentru Kiev. „Să scadă sprijinul pentru Ucraina. Dacă sprijinul scade, poate împinge mai departe”, a spus Zelenski. El a indicat că Rusia ar urmări deja intimidarea societăților europene prin drone și incidente transfrontaliere, menționând Moldova, România și Polonia, precum și perturbări care au implicat aeroporturi din Germania și țări nordice. Ținte potențiale și reacția cerută de Kiev Zelenski a spus că riscul unor acțiuni ofensive „cu drone, rachete sau operațiune terestră” este „foarte ridicat” împotriva altor țări care se învecinează cu Rusia sau Belarus. Întrebat cum ar trebui să reacționeze statele vizate la astfel de încălcări ale frontierei, răspunsul său a fost tranșant: „Răspundeți. Răspundeți întotdeauna.” În viziunea sa, lipsa unui răspuns ar încuraja noi escaladări: „Dacă nu răspundeți rușilor, vor merge mai departe”, a mai spus liderul ucrainean. [...]
Ucraina condiționează un armistițiu energetic de oprirea atacurilor rusești asupra rețelei sale , într-un moment în care loviturile asupra infrastructurii de energie riscă să amplifice presiunea economică și operațională odată cu apropierea iernii, relatează Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul rămâne pregătit pentru un „armistițiu energetic” bilateral cu Rusia, după discuții separate la New York cu președintele SUA, Donald Trump, și cu premierul britanic, Andy Burnham. Zelenski a precizat, la sediul ONU, că Ucraina ar opri atacurile asupra facilităților energetice rusești dacă Moscova încetează să vizeze sistemul energetic ucrainean. El a subliniat însă că nu a existat o discuție cu Trump despre oprirea unilaterală a loviturilor ucrainene asupra industriei petroliere ruse. „Suntem pregătiți pentru un armistițiu energetic. Dacă ei nu vor ca noi să atacăm motorina și rafinăriile lor, etc, suntem pregătiți – dacă ei nu vor ataca sistemul nostru energetic, electricitatea, sistemul de încălzire, alimentarea cu apă.” De ce contează: energie, iarnă și riscuri de preț Miza imediată este reducerea pagubelor asupra infrastructurii critice și limitarea șocurilor de pe piața energiei, pe fondul intensificării atacurilor la distanță mare de ambele părți. Trump și-a exprimat în ultimele zile îngrijorarea că distrugerile provocate de Ucraina capacității ruse de procesare a combustibililor alimentează scumpirea motorinei la nivel global, pe fondul unor prețuri ridicate la benzină în SUA înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, potrivit aceleiași relatări. Trump a spus înaintea întâlnirii că va discuta cu Zelenski atacurile asupra rafinăriilor și „soluții” pentru încheierea războiului început în 2022. Zelenski a descris discuția de 40 de minute drept „pozitivă și productivă” și a afirmat că ambele părți vor să vadă războiul încheiat „înainte de iarnă”. Context: atacuri intensificate și infrastructură sub presiune Reluarea discuțiilor despre un armistițiu energetic vine după săptămâni de escaladare. Rusia a vizat repetat infrastructura de electricitate, combustibili și porturi din Ucraina, ceea ce amplifică riscul de avarii suplimentare pe măsură ce temperaturile scad. Al Jazeera notează că, pe 15 septembrie, Rusia ar fi lansat aproximativ 200 de drone, potrivit oficialilor ucraineni, lovind inclusiv benzinării din Kiev și infrastructură energetică și portuară în alte zone. În paralel, Ucraina și-a extins campania împotriva industriei petroliere ruse, folosind drone cu rază lungă pentru a lovi rafinării și alte obiective energetice la distanțe de până la 3.000 km. Publicația menționează că un atac din 20 septembrie a forțat rafinăria din Moscova să oprească procesarea țițeiului; informația este atribuită agenției Reuters, care citează surse din industrie. Negocieri și condiții: sancțiuni, exporturi și apărare antiaeriană Kremlinul ar fi salutat anterior o propunere americană pentru un moratoriu energetic, dar ar fi cerut și măsuri care să includă exporturile energetice maritime ale Rusiei și sancțiunile. Zelenski a respins ideea relaxării sancțiunilor „când ucrainenii trăiesc în fiecare zi sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone” și a avertizat, într-o postare pe Telegram, că există informații potrivit cărora Rusia pregătește „un nou atac masiv” asupra Ucrainei. Pe componenta de protecție a infrastructurii, Zelenski a spus că a discutat cu Trump un pachet de apărare antiaeriană pentru iarnă și a cerut rachete Patriot suplimentare, descrise drept singurul sistem din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachete balistice rusești. El a propus ca Ucraina să primească Patriots din stocurile SUA în această iarnă, urmând să compenseze ulterior cu interceptori dintr-un acord cu Germania, care ar fi acceptat să furnizeze 600 de Patriots în 2027 și 2028; Zelenski a spus că ideea nu a fost respinsă, dar că Trump nu a agreat-o încă. În același timp, premierul britanic Andy Burnham a declarat că a făcut demersuri pe lângă Trump pentru a susține un armistițiu energetic Ucraina–Rusia și a promis sprijin financiar suplimentar pentru infrastructura Ucrainei. [...]
Intensificarea atacurilor cu drone și bombe pune presiune directă pe apărarea aeriană a Ucrainei , într-un moment în care Kievul reclamă lipsa unor rachete și sisteme esențiale, potrivit Mediafax . Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lansat în ultima săptămână peste 2.000 de drone, aproximativ 1.700 de bombe aeriene și 19 rachete de diferite tipuri. Zelenski a spus că majoritatea dronelor folosite de Rusia au fost propulsate de motoare cu reacție și pot ajunge la viteze de 600 km/h. Într-un mesaj public, liderul ucrainean a descris ritmul atacurilor ca fiind constant, zi și noapte. „În fiecare zi și în fiecare noapte, ne apărăm împotriva atacurilor rusești”, a scris Volodimir Zelenski pe rețelele de socializare. Schimbare de tactică: drone „aproape din oră în oră” În ultimele luni, Moscova și-ar fi ajustat tactica de bombardament, folosind drone aproape din oră în oră pe parcursul zilei, în paralel cu atacuri cu rachete, inclusiv balistice. În același timp, atacurile au lovit, potrivit articolului, mănăstiri, infrastructură critică, întreprinderi și clădiri rezidențiale. Publicația notează că Rusia și-a intensificat masiv atacurile, profitând de lipsa unor rachete și sisteme esențiale de apărare aeriană pentru Ucraina — un element cu impact operațional direct: consum mai rapid de muniție antiaeriană și presiune pe capacitatea de protecție a orașelor și infrastructurii. Răspunsul Kievului: operațiuni cu rază lungă și apel la sancțiuni Zelenski a afirmat că a aprobat pe 19 septembrie noi operațiuni cu rază lungă de acțiune, fără să detalieze în ce vor consta. Tot el a amintit că, în iulie, Ucraina și-a actualizat lista țintelor prioritare și că poate lovi la o distanță de peste 3.000 km în interiorul teritoriului rus. Pe 20 septembrie, Ucraina ar fi lansat cel mai mare atac cu drone și rachete de până acum, care a provocat un incendiu major la Moscova, în ultima zi a alegerilor parlamentare din Rusia, conform informațiilor redate de Mediafax. În plan diplomatic, Zelenski a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că SUA, Europa și țările din G7 au mijloacele necesare pentru a crește presiunea asupra Moscovei. „Acesta este momentul potrivit pentru a adopta noi sancțiuni împotriva agresorului și pentru a promova pacea prin forță. Statele Unite, Europa și toate țările din G7 dispun de mijloacele necesare pentru a face acest lucru. Mizăm pe noi măsuri ferme”, a transmis Zelenski. Sprijin militar american: posibilă vânzare de armament de 2,7 miliarde dolari Departamentul de Stat al SUA a anunțat pe 18 septembrie aprobarea unei posibile vânzări de armament către Ucraina, în valoare de 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,2 miliarde lei), potrivit articolului. Pachetul ar include sisteme de apărare aeriană, echipamente și servicii conexe, rachete de tip „S-300 Clone” și GAM-67, sisteme radar pentru contracararea dronelor, sisteme de apărare aeriană cu rază extinsă și ghidaj laser, radare anti-dronă și kituri de modificare a lansatoarelor mobile — echipamente solicitate de Kiev. În contextul intensificării atacurilor aeriene, evoluția livrărilor și a capacității efective de apărare antiaeriană rămâne un factor-cheie pentru cât de bine poate Ucraina să limiteze impactul asupra orașelor și infrastructurii critice. [...]
SUA și China își prelungesc armistițiul comercial până pe 10 ianuarie , o decizie care amână reintroducerea unor tensiuni tarifare și oferă companiilor un răgaz pentru planificare în lanțurile de aprovizionare și în comerțul bilateral, potrivit Economica . Prelungirea „detensionării economice” urma să expire pe 10 noiembrie, iar noul termen este 10 ianuarie, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , într-un interviu pentru Fox News, informație transmisă de Agerpres . Bessent a spus că extinderea perioadei are rolul de a crea „mai mult timp” pentru a evalua ce poate fi făcut „pe plan economic”. Ce se schimbă pentru relația comercială SUA–China Armistițiul inițial fusese încheiat în octombrie 2025, după ce Washingtonul și Beijingul își aplicaseră reciproc taxe vamale punitive. Acum, prelungirea a fost parafată la Washington, în urma unei întrevederi între Scott Bessent și vicepremierul chinez He Lifeng, după o zi întreagă de discuții purtate anterior la New York. Din perspectiva SUA, miza imediată este verificarea respectării termenilor acordului din 2025. Bessent a indicat că partea americană vrea să vadă „în următoarele luni” dacă Beijingul devine „puțin mai zelos” în aplicarea angajamentelor, susținând că partea chineză este „puțin în urmă” la capitolul achiziții de produse agricole americane. Mesajul lui Xi: „Parteneri, nu rivali”, înaintea discuțiilor la vârf În paralel cu componenta comercială, vizita de stat a lui Xi Jinping la Washington pregătește discuții mai largi între liderii celor două țări. Potrivit presei de stat chineze, citate de Agerpres , Xi a transmis că relația ar trebui repoziționată pe cooperare. „Cele două țări ale noastre ar trebui să fie parteneri, mai degrabă decât rivali.” Xi a mai spus că așteaptă „schimburi aprofundate” cu președintele Donald Trump pe teme majore ale relației bilaterale și ale situației globale și a conturat o formulă de lucru care să includă cooperarea ca pilon, competiție „în limite rezonabile” și „divergențe gestionabile”. În agenda discuțiilor sunt menționate comerțul, concurența tehnologică (în special în inteligența artificială) și sprijinul acordat de Beijing Iranului. Pentru mediul de afaceri, prelungirea armistițiului reduce temporar riscul unei escaladări rapide a taxelor vamale, însă semnalele din partea SUA sugerează că următoarele luni vor fi folosite pentru a testa concret nivelul de conformare al Chinei la acordul existent. [...]
Aproape două treimi dintre americani cred că SUA nu câștigă războiul cu Iranul, iar sprijinul pentru modul în care Donald Trump gestionează politica externă a coborât la un nou minim , potrivit unui material publicat de The Jerusalem Post , care citează un sondaj CNN realizat de SSRS. Sondajul arată că 64% dintre respondenți spun că Statele Unite „nu câștigă” războiul cu Iranul, în timp ce 36% consideră contrariul. În paralel, aprobarea pentru modul în care Trump gestionează conflictul a ajuns la 26%. Scădere accentuată în rândul republicanilor Cea mai vizibilă deteriorare a sprijinului vine din interiorul electoratului republican, potrivit datelor citate. 60% dintre republicani aprobă felul în care Trump gestionează situația din Iran, în scădere cu 13 puncte procentuale față de martie (73%). În același timp, evaluarea generală a politicii externe a lui Trump coboară la 29% aprobare și 71% dezaprobare, cel mai mic nivel înregistrat pentru el într-un sondaj CNN pe parcursul oricăruia dintre mandatele sale, conform articolului. Context: ONU și reluarea contactelor indirecte SUA–Iran Publicarea sondajului are loc în timp ce Trump participă la Adunarea Generală a ONU , la New York, unde Iranul și războiul sunt în prim-planul agendei sale externe. În discursul de marți, Trump a spus că Iranul nu trebuie lăsat să obțină o armă nucleară și a invocat fie perspectiva unui acord cu Teheranul, fie posibilitatea unor acțiuni militare suplimentare. În acest context, Washingtonul și Teheranul au reluat contacte indirecte după luni fără discuții, potrivit informațiilor prezentate. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au comunicat cu ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi prin mediatori, pe marginea Adunării Generale a ONU, în ceea ce ar fi primul contact între părți de la prăbușirea unui acord de încetare a focului interimar, în iulie. Trump a descris întâlnirea cu mediatorii Iranului drept „foarte productivă” și a spus că vede „impuls” către un acord. Iranul ar fi transmis, prin Qatar, condiții care includ încetarea războiului „pe toate fronturile” și oprirea a ceea ce Teheranul numește „acte de agresiune” ale SUA. [...]
