Știri
Știri din categoria Externe
Rusia și Azerbaidjan au închis disputa privind compensațiile pentru doborârea accidentală a unui avion civil al Azerbaidjan Airlines, un pas cu impact direct asupra relațiilor bilaterale și asupra modului în care sunt gestionate consecințele unor incidente militare cu victime civile, potrivit HotNews.
Ministerele de externe de la Moscova și Baku au anunțat, într-un comunicat comun, că au „soluționat” disputa generată de doborârea din eroare de către antiaeriana rusă — care acționa împotriva dronelor ucrainene — a unui Embraer 190. Aeronava s-a prăbușit în Kazahstan pe 25 decembrie 2024, iar 39 dintre cele 67 de persoane aflate la bord au murit.
Potrivit comunicatului, cele două părți au rezolvat „problema compensațiilor”, descrisă drept unul dintre principalele puncte de dispută. Declarația include și condoleanțe pentru familiile victimelor și exprimă încrederea în dezvoltarea relațiilor bilaterale și în extinderea cooperării.
Inițial, Rusia nu și-a recunoscut responsabilitatea și a prezentat doar scuze pentru „incidentul tragic” produs în spațiul său aerian (într-un articol anterior HotNews: aici).
Ulterior, în octombrie anul trecut, Vladimir Putin i-a promis președintelui azer Ilham Aliev că Rusia va plăti compensațiile necesare pentru doborârea avionului, care efectua un zbor de la Baku la Groznîi.
Conform informațiilor din articol, avionul a fost lovit de două rachete antiaeriene rusești cu focoase de proximitate, lansate pentru a intercepta drone ucrainene. Avariat de exploziile produse în apropiere, aparatul s-a prăbușit lângă aeroportul din Aktau, în Kazahstan.
Ilham Aliev a susținut în repetate rânduri că aeronava a fost lovită accidental de apărarea antiaeriană a Rusiei și a acuzat Moscova că a încercat să „mușamalizeze” rolul său în cele întâmplate (HotNews: aici).
Recomandate
Rusia a lovit barajul lacului de acumulare Pechenihy, infrastructură „critică” pentru Harkov , într-un atac combinat cu bombe aeriene ghidate și drone, potrivit Kyiv Post . Ținta – cel mai mare rezervor din regiunea Harkov – ridică miza operațională a loviturilor asupra infrastructurii cu rol direct în alimentarea cu apă și funcționarea orașului și a localităților din jur. Atacul a avut loc marți, 14 aprilie, când forțele ruse au lansat șase bombe aeriene ghidate asupra barajului din districtul Chuhuiv, a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov . Acesta a descris obiectivul ca fiind „critically important” pentru Harkov și zonele învecinate. În paralel, Rusia a folosit drone Molniya și Shahed împotriva orașului Harkov, iar apărarea antiaeriană ucraineană a răspuns atacului aerian, conform autorităților regionale. Informații limitate despre pagube, invocând motive de securitate Autoritățile nu au oferit imediat detalii despre avariile la baraj sau la infrastructura din jur, invocând considerente de securitate. Syniehubov a spus că evaluarea este în curs, iar echipele de intervenție sunt deja la fața locului. „Vom raporta distrugerile și consecințele mai târziu, ca să nu informăm inamicul.” Context: un obiectiv vizat și în trecut, cu rol logistic în 2022 Lovitura asupra barajului readuce în atenție riscurile asociate atacurilor asupra infrastructurii hidrotehnice, pe fondul precedentului creat de distrugerea barajului Kahovka în iunie 2023, eveniment care a provocat inundații majore și perturbări de durată ale alimentării cu apă și ale sistemelor de irigații în sudul Ucrainei. Barajul Pechenihy a mai fost vizat anterior: în 2022 a fost folosit ca rută de evacuare pentru civili („road of life”), iar ulterior a fost avariat într-un atac cu rachete. Statul Major General al Ucrainei a raportat în septembrie 2022 că forțele ruse au încercat să distrugă barajul, fără succes. Separat, un atac cu dronă a lovit un bloc de locuințe din Harkov, avariind un apartament și rănind o femeie, a mai spus guvernatorul. [...]
Restricțiile de internet din Rusia riscă să genereze costuri economice și politice , după ce presiunile asupra Telegram și blocajele de internet mobil au produs o fisură rară în elita de la Moscova, potrivit Antena 3 . Miza depășește zona de securitate invocată de autorități: mai mulți oficiali de rang înalt ar fi avertizat Kremlinul că măsurile cerute de FSB (serviciul federal de securitate) pot aduce „costuri economice și politice serioase”, potrivit unor surse citate de Bloomberg. În acest context, obiecțiile interne ar putea încetini ofensiva de control, iar Telegram ar putea fi lăsat să funcționeze în continuare în Rusia, notează The Moscow Times. Ce măsuri sunt contestate în interiorul sistemului Campania de control al internetului s-a intensificat treptat, pe fondul restricțiilor deja aplicate unor platforme majore. Rusia a limitat sau restricționat accesul la Facebook, Instagram și YouTube, iar în ultimele luni a: limitat accesul la Telegram; împins utilizatorii către aplicația de stat Max; extins blocajele de internet mobil, inclusiv la Moscova, invocând motive de securitate. Kremlinul susține că restricțiile sunt temporare și că vor fi ridicate după dispariția amenințărilor. Semnal politic: scădere în sondaje înainte de alegerile pentru Duma de Stat Nemulțumirea față de blocajele de internet începe să se vadă și în sondaje. Potrivit centrului de stat VTsIOM , rata de aprobare a lui Vladimir Putin a scăzut la 67,8% în perioada 30 martie – 5 aprilie, cel mai scăzut nivel din 20 februarie 2022. Nivelul de încredere măsurat prin sondaj a coborât la 29,5%, de la peste 70% în urmă cu 10 ani. Bloomberg leagă această evoluție de dificultatea Kremlinului de a controla starea de spirit din societate înaintea alegerilor pentru Duma de Stat din septembrie. Sociologul Denis Volkov, directorul Centrului Levada, spune că efectele blocajelor se resimt mai ales în rândul populației urbane, active și mai înstărite, deja mai critică față de putere, în timp ce impactul este mai redus în rândul electoratului tradițional al lui Putin, care se informează în principal de la televiziune. [...]
Atacurile nocturne ale Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina cresc riscul de întreruperi în logistică și servicii esențiale , într-un context în care armata rusă a folosit rachete Iskander și un volum foarte mare de drone, potrivit Antena 3 . În noaptea de marți spre miercuri (14 spre 15 aprilie), mai multe regiuni au fost bombardate, iar explozii au fost raportate atât în Portul Odesa , cât și în orașul Dnipro. În Dnipro au fost lovite mai multe clădiri, inclusiv blocuri de locuințe, iar o clădire de birouri a luat foc, conform informațiilor citate de Antena 3. Ținte civile și victime raportate în Cerkasî și Dnipro În orașul Cerkasî, un copil de opt ani a murit și cel puțin 10 persoane au fost rănite, a relatat The Kyiv Independent, citat de Antena 3. Guvernatorul regional Ihor Tabureț a declarat că resturi de drone au lovit cel puțin patru blocuri de locuințe, iar oficialii au raportat că nouă drone au fost doborâte în zonă. Într-un nou val de atacuri din 15 aprilie, la câteva ore după loviturile inițiale, același guvernator a spus că alte trei persoane au fost rănite din cauza resturilor de drone. Publicația citată menționează că nu au fost oferite imediat informații despre amploarea pagubelor sau despre starea răniților. În Dnipro, forțele ruse au lovit orașul în noaptea de 14 spre 15 aprilie, provocând un incendiu într-o clădire de birouri și rănind trei persoane, potrivit Ukrainska Pravda, citată de Antena 3. Șeful Administrației Militare a Regiunii Dnipropetrovsk, Oleksandr Hanzha, a transmis pe Telegram: „Inamicul a efectuat un atac asupra orașului Dnipro. O clădire de birouri a luat foc.” Ulterior, acesta a anunțat că o femeie de 29 de ani a fost rănită, iar dimineața a precizat că bilanțul răniților a ajuns la trei persoane. „O femeie de 29 de ani a fost internată în stare moderată, în timp ce o tânără de 22 de ani și un bărbat de 65 de ani sunt tratați în ambulatoriu.” Tot în Dnipro, o clădire rezidențială nouă, cu nouă etaje, a fost avariată în centrul orașului, mai notează Ukrainska Pravda. Volumul atacului: mii de drone și o rachetă, potrivit armatei ucrainene Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis că, „ieri”, Rusia a folosit o rachetă și a lansat 6.672 de drone kamikaze, conform comunicatului citat de Antena 3. Pe fondul acestor atacuri, autoritățile ucrainene evaluează pagubele și bilanțul victimelor după loviturile nocturne, mai arată materialul. [...]
Cancelarul Friedrich Merz respinge reducerea zborurilor ca soluție climatică și leagă viitorul aviației de competitivitate , susținând că Germania trebuie să rămână dependentă de transportul aerian pentru a-și păstra statutul de economie orientată spre afaceri, potrivit Digi24 . Merz a declarat, miercuri, la Frankfurt, la ceremonia care a marcat 100 de ani de la înființarea Lufthansa , că „a zbura mai puțin nu este o opțiune pentru Germania ca loc pentru afaceri”. În aceeași intervenție, cancelarul a indicat direcțiile pe care le vede necesare pentru menținerea acestei dependențe: tehnologii „sustenabile, ecologice”, „costuri reduse” și „o competitivitate mai mare”. Mesajul economic: aviația, tratată ca infrastructură strategică Cancelarul a numit Lufthansa „importantă din punct de vedere strategic” și a spus că operatorul aerian „a modelat imaginea Germaniei mai mult decât orice altă companie”. În acest context, Merz i-a mulțumit explicit directorului general Carsten Spohr pentru faptul că, „pentru prima dată”, compania și-a recunoscut pe deplin rolul în timpul erei naziste. Context operațional: greve în aviație, pe fundalul ceremoniei În paralel cu evenimentul aniversar, Lufthansa și pasagerii săi se confruntă cu greve ale echipajelor de zbor. Potrivit relatării dpa, citată de Agerpres, participanții la ceremonie nu au fost, în general, afectați de protestele care aveau loc în exterior. [...]
China a transmis că va sprijini Cuba împotriva „diplomației coercitive” a SUA , într-un mesaj care menține tensiunea geopolitică în jurul insulei și consolidează linia Beijingului de contestare a presiunilor americane, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută miercuri de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun , în cadrul unei conferințe de presă. El a afirmat că Beijingul „se opune ferm diplomației coercitive” și că va sprijini Cuba în „păstrarea suveranității sale naționale” și în „rezistența sa la ingerințele străine”. În relatarea citată de Agerpres, informația este atribuită agenției AFP . Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detaliile suplimentare despre contextul exact al „presiunilor și amenințărilor persistente” invocate nu sunt accesibile din textul public disponibil. [...]
Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif , începe miercuri un turneu de patru zile în Arabia Saudită, Qatar și Turcia, pe fondul eforturilor diplomatice legate de negocierile din Orientul Mijlociu , potrivit Mediafax . Miza vizitelor este susținerea demersurilor diplomatice înaintea unei posibile a doua runde de discuții. Ministerul Afacerilor Externe de la Islamabad a transmis că vizitele vor avea loc în perioada 15–18 aprilie 2026, iar deplasările în Arabia Saudită și Qatar sunt descrise drept întâlniri „în context bilateral”, conform comunicatului citat. Turcia: participare la Forumul Diplomatic de la Antalya În Turcia, Shehbaz Sharif urmează să participe la Forumul Diplomatic de la Antalya și să aibă întâlniri bilaterale cu președintele Recep Tayyip Erdogan și cu alți lideri, în marja evenimentului, potrivit aceleiași surse. Context: discuții pentru o a doua rundă de negocieri Mediafax notează că prima sesiune de negocieri desfășurată în weekendul anterior la Islamabad a lăsat deschisă continuarea dialogului, însă divergențele au blocat o înțelegere. Ulterior, oficialii pakistanezi au propus ca o a doua rundă să aibă loc tot la Islamabad, propunere aflată în analiză la administrația SUA. În paralel, presa americană a relatat miercuri dimineață că diplomații încearcă, prin canale neoficiale, să organizeze a doua rundă de negocieri. [...]
