Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a lansat cel mai amplu atac cu drone asupra Rusiei de la începutul războiului, vizând infrastructură energetică și un terminal petrolier la Marea Neagră, potrivit Reuters. Ofensiva are loc cu doar câteva zile înaintea unei noi runde de negocieri de pace mediate de SUA, programate la Geneva.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că a interceptat 345 de drone ucrainene în 24 de ore, până pe 16 februarie 2026, dintre care 229 ar fi fost doborâte în regiunea Briansk. Guvernatorul local, Aleksandr Bogomaz, a descris atacul drept „cel mai puternic și masiv” suferit de o regiune rusă de la începutul conflictului. Loviturile au afectat instalații de alimentare cu energie, provocând pene temporare de electricitate și căldură în mai multe districte.
Ucraina a confirmat, de asemenea, atacarea terminalului petrolier Tamanneftegaz, din regiunea Krasnodar, în apropierea Mării Negre. Autoritățile ruse au raportat incendii la un rezervor de petrol și la facilități portuare, precum și doi răniți. Kievul susține că astfel de lovituri asupra infrastructurii energetice urmăresc reducerea veniturilor din exporturile de petrol care finanțează războiul.
Escaladarea militară precede a treia rundă de negocieri dintre delegațiile Rusiei și Ucrainei, programată pentru 17–18 februarie la Geneva. Rusia va fi reprezentată de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin, iar Ucraina de Rustem Umerov.
Primele două runde, desfășurate la Abu Dhabi, nu au produs progrese majore, în special în privința statutului regiunii Donbas și a garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Atacul cu drone sugerează că, în paralel cu discuțiile diplomatice, conflictul rămâne extrem de activ pe teren.
Recomandate
Rusia a lovit Ucraina într-un atac diurn rar cu drone și rachete , unul dintre cele mai mari din 2026, relatează Kyiv Post . Mai multe regiuni au raportat „sute de drone și rachete” care au survolat zone populate timp de ore, potrivit publicației. Corespondentul special al Kyiv Post la Harkiv a semnalat intensificarea loviturilor în ultimele două zile și a transmis fotografii cu un spital avariat în apropierea centrului orașului. Într-un briefing cu ușile închise susținut „ieri” de președintele Volodîmîr Zelenski, la care a participat și Kyiv Post, liderul ucrainean a oferit detalii despre discuții privind achiziții de armament și negocieri de pace. Ucraina analizează posibilitatea de a cumpăra sisteme THAAD (un sistem american de apărare antirachetă) pentru a contracara bombele aeriene ghidate, iar Zelenski a spus că Kievul ar prefera ca războiul din Iran să se încheie rapid, invocând riscul redirecționării armelor către alte teatre. Zelenski a criticat ceea ce a numit „nepregătirea” Moscovei. Potrivit relatării, propunerea unui armistițiu de Paște „rămâne pe masă” dacă Rusia acceptă. În același timp, Zelenski a abordat și exporturile de drone, plângându-se din nou că producători locali ar încheia acorduri externe fără coordonare cu autoritățile de la Kiev, ceea ce, în evaluarea sa, ar putea afecta efortul de război; el a adăugat că Ucraina își securizează acorduri pe 10 ani cu state din Golf. În plan geopolitic, Kyiv Post notează că o posibilă ieșire a președintelui american Donald Trump din NATO este tratată ca un scenariu tot mai discutat, iar Europa ia în calcul o clauză de apărare mutuală similară Articolului 5 din NATO. Fostul emisar american pentru Ucraina, Keith Kellogg, a numit alianța „lași” și a propus o nouă alianță care să includă Ucraina, mai scrie publicația. Pe fundalul extinderii conflictului dincolo de regiune, articolul menționează și informații potrivit cărora Kievul ar fi înființat baze în Libia, care ar fi putut fi deja folosite pentru a viza petroliere rusești în Marea Mediterană. Elementele-cheie reținute din relatarea Kyiv Post: atac diurn rar al Rusiei cu drone și rachete, descris drept unul dintre cele mai mari din 2026; intensificarea loviturilor în zona Harkiv, inclusiv avarierea unui spital lângă centrul orașului; Ucraina analizează achiziția de sisteme THAAD pentru apărarea împotriva bombelor aeriene ghidate; armistițiul de Paște rămâne o opțiune condiționată de acceptul Rusiei; discuții în Europa despre o clauză de apărare mutuală, pe fondul speculațiilor privind viitorul SUA în NATO. [...]
O navă-cisternă rusească, Arctic Metagaz, a fost atacată cu o dronă navală și a rămas în derivă , potrivit Digi24 , care citează o anchetă Radio France Internationale (RFI) și informații publicate de The Insider. Incidentul ar fi avut loc în apropierea Maltei, la începutul lunii martie, iar nava plutește acum în derivă în Marea Mediterană. Conform anchetei RFI, peste 200 de ofițeri și specialiști militari ucraineni ar fi staționați în Libia în baza unui acord cu guvernul de la Tripoli. RFI indică faptul că drone navale ucrainene lansate de pe coasta nord-africană ar fi fost responsabile de atacul asupra navei, iar autoritățile ruse au fost primele care au acuzat Ucraina. RFI citează două surse libiene și susține că personalul ucrainean ar fi prezent în trei baze, inclusiv la academia forțelor aeriene din Misrata, unde ar exista și contingente turc, italian și american. O altă locație, folosită pentru lansarea de drone, ar fi în Zawiya, în zona complexului petrolier Mellitah, iar o a treia ar fi la sediul Brigăzii 111 a armatei libiene, utilizată pentru întâlniri de coordonare. Guvernul libian ar fi pus la dispoziția specialiștilor ucraineni și un teren de coastă pe care ar fi fost construită o pistă de aterizare. Potrivit RFI, cooperarea Libia–Ucraina ar fi început în toamna lui 2025, iar acordul ar fi fost semnat în octombrie, la inițiativa atașatului militar al Ucrainei în Algeria, Andrii Baiuk. Înțelegerea ar include instruirea forțelor libiene pentru utilizarea dronelor, precum și prevederi pe termen lung privind livrări de arme și investiții în sectorul petrolier libian. În ceea ce privește atacul, RFI afirmă că ar fi fost folosită o dronă de suprafață de tip Magura V5, lansată de la baza din Zawiya. Drona ar fi lovit sala motoarelor, provocând inundarea acesteia, iar nava a fost avariată. Ministerul Transporturilor din Rusia a acuzat Ucraina de atacarea navei Arctic Metagaz și a precizat că la bord se aflau 30 de marinari ruși, evacuați ulterior. Ministerul a susținut că petrolierul plecase din Murmansk cu o încărcătură „procesată în deplină conformitate cu normele internaționale”, iar Consiliul Maritim al Rusiei a cerut, săptămâna trecută, ca daunele să fie compensate de „agresor”. La începutul acestei săptămâni, au apărut informații că o încercare de remorcare a navei către un port libian a eșuat, după ce cablul care o lega de un remorcher s-a rupt din cauza vremii nefavorabile din Mediterană. În acest context, autoritățile libiene ar fi solicitat ajutorul altor țări pentru a prelua controlul asupra navei, mai notează Digi24. [...]
Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au cerut încetarea imediată a focului în Orientul Mijlociu , potrivit Agerpres , care citează un anunț al Kremlinului după o convorbire telefonică între cei doi lideri. În comunicatul președinției ruse, Moscova susține că cei doi au avut poziții convergente privind oprirea rapidă a ostilităților și relansarea negocierilor de pace. „Liderii au subliniat pozițiile lor comune cu privire la necesitatea unei încetări a focului în cel mai scurt timp și a elaborării unor acorduri de pace ținând cont de interesele legitime ale tuturor statelor din regiune”. Kremlinul afirmă că intensificarea acțiunilor militare ar avea efecte grave nu doar regional, ci și global, în special asupra energiei, comerțului și logisticii, pe fondul unei crize energetice în desfășurare. Convorbirea a avut loc la inițiativa Ankarei, mai arată comunicatul citat. Cei doi lideri au discutat și despre securitatea în zona Mării Negre, în contextul în care Rusia acuză Ucraina că ar viza infrastructura de gaze care leagă Rusia de Turcia și că ar ataca petroliere în Marea Neagră. În acest cadru, Gazprom a indicat că un obiectiv energetic care asigură livrări de gaz către Turcia ar fi fost țintit într-un atac cu drone, respins în cursul nopții. Potrivit Agerpres, Orientul Mijlociu este afectat din 28 februarie de un război declanșat de lovituri americano-israeliene împotriva Iranului, la care Teheranul răspunde cu atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și a țărilor din regiune care găzduiesc baze militare americane. [...]
Dmitri Medvedev susține că UE ar putea deveni o alianță militară ostilă Rusiei , potrivit Euronews , într-o declarație care leagă evoluțiile din interiorul Uniunii de tensiunile mai largi din NATO și de poziționarea Moscovei față de vecinii săi. Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate de la Moscova și fost președinte al Federației Ruse, a afirmat că Uniunea Europeană nu mai este doar un proiect economic și că ar putea căpăta rapid o dimensiune militară. „Totul trebuie să se schimbe – acum UE nu mai este o uniune economică. Se poate transforma rapid într-o alianță militară pe deplin funcțională și extrem de ostilă față de Rusia, sub anumite aspecte mai ostilă decât NATO.” În aceeași intervenție, oficialul rus a susținut că războiul din Iran ar fi amplificat tensiunile din interiorul NATO și că liderii de la Bruxelles ar lua „în calcul serios” dimensiunea militară. Pe acest fond, Medvedev a spus că Moscova nu ar trebui să tolereze încercările statelor vecine de a se apropia de Uniunea Europeană. Declarațiile vin în contextul unei întâlniri la Kremlin între Vladimir Putin și premierul Armeniei, Nikol Pașinian, descrisă ca tensionată. Putin a spus că Armenia trebuie să aleagă între dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană și Rusia și a susținut că aderarea Armeniei la UE este „pur și simplu imposibilă”, deoarece Armenia este deja parte a unei uniuni vamale cu Rusia, potrivit AFP, citată de Agerpres, menționează Euronews. Armenia este membră a Uniunii Economice Eurasiatice din 2015, iar în ultimii doi ani relațiile cu Rusia s-au deteriorat, pe fondul acuzațiilor de la Erevan că Moscova nu a oferit sprijin suficient în disputele cu Azerbaidjanul. Criticile au vizat în special conflictele din Nagorno-Karabah din 2020 și 2023, în timp ce Armenia s-a apropiat treptat de Uniunea Europeană. [...]
Keith Kellogg spune că NATO „se dovedește a fi lașă” și sugerează că Statele Unite ar putea avea nevoie de o nouă structură de apărare, care să includă inclusiv Ucraina, potrivit Știrile ProTV . Generalul-locotenent în rezervă, fost trimis special al lui Donald Trump pentru Ucraina, afirmă că alianța nord-atlantică s-a dovedit „ineficientă” în contextul conflictului cu Iranul, critică formulată anterior și de Trump. Într-o apariție la Fox News, Kellogg a susținut că Washingtonul ar putea avea nevoie de „parteneri diferiți” în materie de apărare. „NATO se dovedește a fi lașă. Poate că avem nevoie de un nou NATO, de o nouă structură de apărare”, a spus Kellogg. Kellogg a invocat articolul 13 din Tratatul Atlanticului de Nord, care permite oricărui stat membru să părăsească NATO la un an după notificarea denunțării tratatului. În acest cadru, el a avansat ideea redesenării alianțelor, inclusiv printr-o formulă care să reunească Japonia și Australia, alături de unele state europene „dispuse să intre în luptă”, precum Germania sau Polonia, și „chiar și Ucraina”, pe care o descrie drept „un bun aliat”. Criticile la adresa NATO au fost reluate, în același context, și de Victoria Coates, fostă consilieră adjunctă pentru securitate națională, care a caracterizat alianța drept „irelevantă” și a argumentat că nu a reușit să facă față „celui mai mare război din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace”. Coates a mai spus că operațiunile SUA alături de Israel ar arăta ce poate face Washingtonul cu „un aliat cu adevărat motivat”. La rândul său, fostul secretar de stat Mike Pompeo a descris starea alianței ca fiind „sfâșietoare” și a vorbit despre necesitatea unei „regândiri fundamentale” a modului în care Statele Unite își definesc aliații și gradul de încredere pe care se pot baza. [...]
Armata rusă nu a câștigat teritoriu în Ucraina în martie , intrând practic în defensivă pentru prima dată după doi ani și jumătate, potrivit HotNews.ro , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), transmisă de News.ro. Conform acestor date, martie 2026 este prima lună fără câștig teritorial rusesc din septembrie 2023, iar în unele puncte trupele Moscovei s-au retras în fața forțelor ucrainene. Înaintarea Rusiei încetinise deja de la finalul anului 2025, pe fondul contraofensivelor ucrainene din sud-est, iar în februarie Rusia a cucerit 123 km², cel mai mic avans lunar din aprilie 2024. Pe întregul front, în martie, Ucraina ar fi recucerit net 9 km². Cifra nu include operațiuni de infiltrare dincolo de linia frontului și nici înaintări revendicate de Rusia care nu au fost confirmate sau infirmate de ISW, instituție care colaborează cu Critical Threats Project, o ramură a American Enterprise Institute (AEI). ISW pune încetinirea din ultimele luni pe seama contraofensivelor ucrainene, dar și a unor factori de comunicații și coordonare: „interdicției impuse Rusiei de a utiliza terminalele Starlink în Ucraina” și „eforturilor Kremlinului de a restricționa accesul la Telegram”. HotNews.ro notează că Telegram, foarte folosită în Rusia inclusiv pe front, a devenit aproape inutilizabilă în ultimele luni din cauza blocajelor autorităților, în timp ce Moscova promovează platforma Max drept „mesagerie națională”. Din punct de vedere geografic, Rusia a cedat teren în sud, între regiunile Donețk și Dnipropetrovsk, unde zona de control s-a redus de la peste 400 km² la final de ianuarie la 144 km² în martie, după ce pătrunsese acolo pentru prima dată în iunie 2025. În schimb, mai la nord, în regiunea Donețk, situația rămâne nefavorabilă Kievului: la est de Sloviansk, trupele ruse ar fi avansat cu aproximativ 50 km² într-o lună, în direcția orașelor Kramatorsk și Sloviansk. În ansamblu, dinamica din 2026 indică o temperare a câștigurilor rusești: în primele trei luni ale anului, acestea sunt de două ori mai mici decât în aceeași perioadă din 2025, deși în 2025 armata rusă avansase mai mult decât în precedentele 24 de luni. La patru ani de la începutul invaziei, Moscova ocupă puțin peste 19% din teritoriul Ucrainei, o mare parte fiind cucerită în primele săptămâni ale conflictului; aproximativ 7% (inclusiv Crimeea și zone din Donbas) se aflau deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de februarie 2022. [...]
