Știri
Știri din categoria Externe
Estimarea ISW sugerează un cost uman uriaș pentru ocuparea completă a Donețkului, dacă Rusia menține ritmul actual de înaintare și nivelul pierderilor, potrivit unei analize citate de HotNews. Calculul indică peste 6 milioane de soldați pierduți pentru a prelua restul teritoriului din regiune aflat încă sub controlul Kievului, ceea ce pune în prim-plan sustenabilitatea operațională a ofensivei ruse.
Institutul american Institute for the Study of War (ISW) afirmă că, la pierderile estimate pe kilometru pătrat și la avansul consemnat în iunie, Rusia ar ajunge la 6.574.590 de soldați pierduți pentru capturarea celor 5.065 km² rămași din provincia Donețk. Potrivit ISW, în iunie forțele ruse ar fi pierdut 1.298 de soldați pentru fiecare kilometru pătrat câștigat.
În centrul mizei se află așa-numita „Centura Fortărețelor” – o fâșie de circa 50 km care include trei orașe controlate de Ucraina: Sloviansk, Kramatorsk și Konstiantinivka. Importanța ei, în logica apărării ucrainene, ține de două elemente evidențiate în material:
HotNews trimite, pentru context, la explicația despre „Centura Fortărețelor” din Donețk, într-un material separat: „Centura Fortărețelor” din Donețk.
Articolul pornește de la un exemplu recent: anunțul făcut de Vladimir Putin privind „cucerirea” orașului Konstiantinivka, în cadrul unei întâlniri cu comandanți militari ruși, inclusiv șeful Statului Major, Valeri Gherasimov. Potrivit ISW, însă, prezența rusă în oraș ar fi limitată la grupuri mici de soldați infiltrați printre pozițiile ucrainene, fără control asupra celei mai mari părți a localității.
În aceeași logică, ISW contestă și cifrele prezentate public de conducerea rusă privind câștigurile teritoriale:
Estimarea ISW, așa cum este redată, leagă direct pierderile pe kilometru pătrat de suprafața rămasă de cucerit în Donețk. În esență, dacă raportul din iunie (1.298 soldați pierduți/km²) s-ar menține, costul uman ar crește proporțional cu fiecare kilometru pătrat câștigat.
ISW notează și alte exemple de diferențe între afirmațiile oficialilor ruși și propriile evaluări privind distanțele până la obiective, sugerând că astfel de discrepanțe pot avea consecințe directe în pierderi, pe măsură ce operațiunile sunt împinse înainte în condiții de rezistență urbană și obstacole naturale. Pentru detaliile complete ale evaluării, HotNews indică analiza ISW din 4 iulie 2026: Institute for the Study of War.
Recomandate
Rusia a intensificat presiunea pe front cu 172 de atacuri într-o singură zi , iar volumul loviturilor aeriene și al dronelor indică un ritm operațional ridicat care menține uzura constantă asupra apărării ucrainene, potrivit Kyiv Post , care citează raportarea de vineri, 21 august, a Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. În actualizarea operațională pentru intervalul de 24 de ore încheiat la ora 22:00 (ora locală), Rusia ar fi executat 75 de lovituri aeriene folosind 219 bombe aeriene ghidate (KAB – muniții ghidate lansate din aer), ar fi folosit 6.751 de drone kamikaze și ar fi bombardat de 1.939 de ori poziții militare ucrainene și localități. Unde s-a concentrat lupta Cele mai intense confruntări au fost raportate pe direcțiile Pokrovsk și Kostiantynivka. Pe axa Pokrovsk, Statul Major ucrainean a raportat 23 de atacuri rusești, inclusiv în apropiere de Bilytske, Udachne, Muravka și Novopidhrodne, precum și în direcția Hannivka, Novyi Donbas, Svitłe, Shevchenko, Vasylivka și Serhiivka. Două angajamente erau încă în desfășurare la momentul raportării. Pe axa Kostiantynivka, ar fi fost respinse 20 de asalturi în apropiere de Kostiantynivka, Ivanopillia, Illinivka, Novoselivka, Novomykolaivka, Shakhove, Sofiivka și Vilne, precum și în direcția Dovha Balka. Un angajament era raportat ca fiind încă în curs. Pierderi și ținte distruse, conform raportării ucrainene Pentru axa Pokrovsk, estimările preliminare ale armatei ucrainene indică 35 de militari ruși uciși și 14 răniți. Tot acolo, ar fi fost distruse: un tanc; șase vehicule; trei sisteme de artilerie; un depozit de combustibil; un depozit de muniție; 27 de adăposturi pentru personal. În plus, pe aceeași direcție, 416 drone rusești ar fi fost distruse sau bruiate (suprimate). Alte direcții: atacuri raportate, fără operațiuni ofensive pe două axe Rusia ar fi lansat 11 asalturi pe axa South Slobozhshchyna, spre Izbytske, Radkivka, Kovalivka, Okhrimivka și Mytrofanivka, cu două atacuri încă în desfășurare la momentul raportării. Conform Statului Major ucrainean, au mai fost respinse patru încercări de avans pe axa Lyman și opt pe axa Sloviansk, unde luptele continuau. Au fost raportate și trei atacuri rusești pe axa Oleksandrivka, trei spre Tsvitkove pe axa Huliaipole și două în apropiere de Plavni și Mali Shcherbaky pe axa Orikhiv; un angajament în regiunea Zaporijjea (Orikhiv) era încă în curs. Nu au fost raportate operațiuni ofensive pe axele Kupiansk și Prydniprovske. [...]
Rusia ridică miza diplomatică față de Londra după ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a spus că Moscova ar putea considera implicarea britanică în lovituri ucrainene pe teritoriul Rusiei drept „participare directă la război”, „cu toate consecințele care decurg”, potrivit Kyiv Post . Lavrov a făcut declarațiile la televiziunea de stat rusă, citat de agenția TASS, susținând că Rusia „are dreptul” să trateze o eventuală implicare a forțelor britanice în atacuri asupra teritoriului rus ca pe o escaladare care schimbă natura conflictului. El a adăugat că „îi pare rău pentru Marea Britanie dacă rămâne cu Ucraina până la capăt”. În același context, Lavrov a invocat o avertizare anterioară a președintelui Vladimir Putin, potrivit căreia Moscova își rezervă dreptul de a răspunde oriunde consideră că interesele sau proprietatea Rusiei sunt amenințate. De la acuzații privind drone britanice la amenințări cu „consecințe” Declarațiile vin după ce Ambasada Rusiei la Londra a acuzat Marea Britanie că escaladează conflictul, pe fondul unor relatări că drone fabricate în Marea Britanie ar fi fost folosite în lovituri ucrainene „în adâncime” împotriva unor ținte din interiorul Rusiei. Avertismentul ambasadei a urmat unui articol din The Sunday Times, care a relatat că forțele ucrainene ar fi utilizat, în ultimele șase luni, drone produse de două companii britanice în operațiuni de lovire la distanță, inclusiv asupra rafinăriilor de petrol și a altor infrastructuri. Unul dintre sistemele menționate este drona cu propulsie cu reacție „Nyan”, produsă de Callen-Lenz, o subsidiară a BAE Systems . Reacția Londrei: sprijinul pentru Ucraina rămâne neschimbat Marea Britanie a respins amenințările Moscovei. Publicația amintește că un purtător de cuvânt al Ministerului britanic al Apărării a transmis că „Marea Britanie este umăr la umăr cu Ucraina” și rămâne angajată să ofere echipamentele de care Kievul are nevoie pentru a se apăra în fața invaziei ruse. Premierul britanic Andy Burnham a întărit marți această poziție, afirmând că Regatul Unit va continua să sprijine Ucraina „100%” și nu se va lăsa intimidat de avertismentele Moscovei. „Nu suntem prieteni de conjunctură”, a spus Burnham, adăugând că Marea Britanie va rămâne alături de Ucraina „în ceasul ei de nevoie”. [...]
China a creat în mai puțin de un an o insulă artificială de circa 1.500 de acri, cu infrastructură care poate susține o bază militară , potrivit unei analize TWZ bazate pe imagini satelitare furnizate de compania Vantor. Miza operațională este extinderea rapidă a capacității Beijingului de supraveghere și proiecție de forță în Marea Chinei de Sud, într-o zonă disputată. Noua formațiune a fost construită pe Antelope Reef , un recif care, în urmă cu un an, era în mare parte submers. După aproximativ 10 luni de dragare continuă, imaginile din 11 august arată un teritoriu recuperat de aproape 1.500 de acri, cu port de apă adâncă, cheu de peste 2.000 de picioare (aprox. 610 metri) capabil să primească nave militare și începutul unei piste „de standard militar” de 10.000 de picioare (aprox. 3.050 metri). Ce se vede în teren: pistă, cheu și primele zone „funcționale” În evaluarea citată de TWZ, mai multe elemente indică pregătirea pentru utilizare militară, chiar dacă unele lucrări sunt încă în fază incipientă: Pistă în pregătire : în partea de nord-vest se lucrează la o pistă care ar urma să aibă 10.000 de picioare (aprox. 3.050 metri) lungime și 180 de picioare (aprox. 55 metri) lățime; nivelarea ar fi „aproape la jumătate”, fără turnare de beton, conform analizei. Structură de tip hangar : Asia Maritime Transparency Initiative (AMTI) a identificat excavații pentru o construcție de 200 x 200 de picioare (aprox. 61 x 61 metri), similară ca amprentă cu hangare mari de pe alte insule artificializate de China. Cheu de 680 metri (aprox. 2.200 de picioare) : în sudul insulei, în interiorul lagunei, este vizibil un cheu unde pot acosta nave militare și civile; Reuters a notat că o navă a Gărzii de Coastă chineze a fost observată recent la cheu. Zonă deja utilizată : pe latura estică apar spații verzi, un heliport, parcări și clădiri administrative/locuire; sunt vizibile și dane temporare în punctele principale. Capacități de construcție la fața locului : două stații de beton (conform descrierii TWZ) susțin lucrările. TWZ precizează că nu a confirmat independent evaluările AMTI. De ce contează: un nou nod pentru supraveghere și „anti-acces” în regiune Antelope Reef este situat în nord-vestul Mării Chinei de Sud, la aproximativ 160 mile marine (aprox. 296 km) sud de Hainan și 200 mile marine (aprox. 370 km) est de Da Nang (Vietnam). Poziționarea îl face relevant pentru dispozitivul militar chinez din jurul insulei Hainan, unde se află portul Sanya, baza navală Yulin și baza de submarine Longpo, iar TWZ notează că o bază aici ar putea: extinde acoperirea de radar și supraveghere electronică ; adăuga un aerodrom dispersat pentru lansarea de misiuni; crea un port suplimentar pentru acostarea navelor; întări „umbrela” de apărare aeriană și arhitectura de anti-acces/negare a zonei (A2/AD) – concept militar prin care un actor încearcă să limiteze libertatea de manevră a adversarului într-o regiune. Într-un citat redat de TWZ dintr-un podcast, Greg Poling (senior fellow care coordonează AMTI) spune că beneficiul principal ar fi componenta de ISR (informații, supraveghere, recunoaștere), adică „senzorii la sol” pe care îi obții „doar construind”. Contextul politic și disputa teritorială Antelope Reef (Lingyang Jiao în chineză, Đá Hải Sâm în vietnameză) face parte din arhipelagul Crescent din lanțul Insulelor Paracel. China ocupă Paracelurile din 1974, însă teritoriul este disputat de Vietnam și Taiwan. Beijingul susține, potrivit materialului, că Antelope va fi folosită și pentru scopuri comerciale și civile, o linie de comunicare similară cu cea folosită în trecut pentru alte avanposturi. TWZ amintește și declarația din 2015 a președintelui Xi Jinping, potrivit căreia China „nu intenționează să urmărească militarizarea” în Marea Chinei de Sud, în contrast cu consolidarea ulterioară a insulelor artificiale. Ce urmează Reuters a relatat că „prima fază” ar fi fost finalizată după plecarea unei flote de dragare, însă imaginile descrise de TWZ indică lucrări în curs în mai multe puncte-cheie, inclusiv la viitoarea pistă. Dacă ritmul de execuție rămâne similar, Antelope Reef ar putea deveni, în timp scurt, încă un avanpost capabil să susțină prezență navală și aeriană persistentă într-una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume. [...]
Turcia a emis un mandat internațional de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu , într-o escaladare cu potențial de consecințe juridice și diplomatice pentru deplasările externe ale premierului israelian, potrivit news.ro . Măsura vine pe fondul unui schimb dur de acuzații între Israel și Turcia, în contextul tensiunilor legate de Siria și Gaza. Mandatul, legat de „Flota pentru Gaza” Ankara a anunțat vineri emiterea unui mandat internațional de arestare împotriva lui Netanyahu, în cadrul unei anchete privind interceptarea „Flotei pentru Gaza” și reținerea militanților aflați la bord. Potrivit relatării, aproximativ 430 de membri ai echipajelor de pe circa 50 de nave, reținute de armata israeliană în Marea Mediterană, la vest de Cipru, au fost duși cu forța în Israel, reținuți și apoi expulzați în luna mai. Sursa nu oferă detalii despre instituția turcă ce a emis mandatul sau despre mecanismul juridic internațional invocat, astfel că rămâne neclar cum ar urma să fie pus în aplicare în practică. Schimb de acuzații la nivel înalt În paralel, biroul premierului israelian l-a atacat public pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan , pe care l-a numit „dictator antisemit”, susținând că Israelul va lua măsuri împotriva „încercărilor Turciei de a destabiliza regiunea”. „De multă vreme, Israelul nu mai este deloc impresionat de ipocrizia Turciei. Erdogan este un dictator antisemit care a masacrat kurzii, a susţinut masacrul comis de organizaţia teroristă Hamas şi îşi oprimă propriul popor.” De cealaltă parte, departamentul de comunicare al Președinției Turciei a acuzat guvernul israelian că încearcă să prezinte Turcia drept „o nouă amenințare”, într-o „manevră politică meschină” cu miză electorală. „Încercarea guvernului (israelian) al lui Netanyahu de a prezenta Turcia ca o nouă ameninţare face, de asemenea, parte din această manevră politică meschină.” Contextul: atacuri în Siria și disputa privind prezența turcă Schimbul de replici are loc după atacurile de marți asupra unei baze aeriene din provincia Idlib (nord-vestul Siriei), revendicate implicit de Netanyahu, conform materialului. Premierul israelian a declarat miercuri că Israelul nu va tolera extinderea unei prezențe militare turce spre sud, pe motiv că ar reprezenta o amenințare, în timp ce Turcia neagă orice prezență la fața locului. Siria a acuzat Israelul că a lovit baza aeriană, descrisă ca fiind grav avariată în timpul războiului civil și scoasă din funcțiune. Israelul a avertizat că nu va accepta desfășurarea trupelor turce în Siria, iar Ankara a transmis că va continua „cu hotărâre” să protejeze integritatea și suveranitatea Siriei, precizând totodată că nu are în vedere o ripostă și că nu va cădea „în capcana” întinsă de Netanyahu. [...]
Noile sancțiuni americane anunțate pentru luni riscă să lovească și partenerii comerciali ai Iranului, inclusiv China , pe fondul blocajului aproape total al traficului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz și al creșterii prețurilor la țiței, potrivit Reuters . Statele Unite și Iranul au schimbat mesaje sfidătoare înaintea anunțului programat, în condițiile în care războiul se apropie de șase luni. Deși cele două părți nu mai fac schimb de focuri, nici nu urmăresc negocieri de pace, iar Teheranul își păstrează pârghia strategică amenințând că va lovi petrolierele „neautorizate” care încearcă să tranziteze strâmtoarea. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , urmează să susțină luni o conferință de presă la ora 18:00 (ora României), după ce a promis „cele mai dure sancțiuni din istorie” împotriva Iranului și a cerut Chinei să coopereze cu Washingtonul. China cumpără peste 80% din petrolul iranian exportat pe mare, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler, iar Beijingul a cerut diplomație. Iranul a respins din start măsurile, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, care a calificat iminentele sancțiuni drept o „afirmare a suveranității extraterritoriale” și a susținut că sancțiunile secundare nu au fundament în dreptul internațional. Strâmtoarea Hormuz, aproape blocată: presiune directă pe piața petrolului Traficul prin Hormuz a ajuns la minime, cu mii de navigatori blocați pe sute de nave. Datele de urmărire a navelor citate de Reuters arată că doar patru nave de mărfuri au traversat strâmtoarea joi, niciuna dintre ele nefiind petrolier de mare capacitate sau transportator de gaze naturale lichefiate. Secretarul Energiei din SUA, Chris Wright, a declarat că armata americană a ajutat la tranzitul unei medii pe șapte zile de 8 milioane de barili pe zi, în scădere de la peste 20 de milioane de barili pe zi înainte de război — volum echivalent cu aproximativ unul din cinci barili consumați la nivel global. Mesaje contradictorii la Teheran: amenințări militare, dar și apel la diplomație În timp ce șeful Statului Major al forțelor armate iraniene, generalul-maior Ali Abdollahi, a promis răspunsuri „zdrobitoare” la amenințările inamice, președintele Masoud Pezeshkian a cerut o soluție diplomatică. „Ar fi mai bine să încheiem războiul astăzi, când suntem puternici și avem demnitate...”, a spus Pezeshkian, potrivit agenției ISNA. În paralel, președintele Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, a recunoscut presiunea economică, avertizând că puterea militară nu este suficientă dacă populația rămâne fără resurse și economia nu mai funcționează. „Indiferent câtă putere militară avem, nu vom supraviețui dacă oamenii sunt flămânzi...”, a declarat Qalibaf, potrivit agenției IRNA. Contextul conflictului și ce urmărește Washingtonul Reuters notează că atacurile SUA au afectat sever economia Iranului și i-au devastat marina și forțele aeriene, însă Teheranul păstrează suficiente capabilități cu rachete și drone pentru a bloca traficul petrolier și a ataca rivali regionali. În același timp, președintele Donald Trump nu și-a atins încă obiectivele anunțate la începutul războiului, inclusiv dezmembrarea programului nuclear iranian, a cărui stare rămâne incertă după ce inspectorii ONU nu mai au acces din 2025. Bilanțul uman menționat de Reuters indică mii de morți, inclusiv 168 de copii iranieni uciși în prima zi a războiului. SUA au raportat peste 750 de militari răniți și 18 uciși. În perioada imediat următoare, atenția se mută pe detaliile sancțiunilor de luni și pe modul în care vor fi aplicate măsuri secundare asupra partenerilor comerciali ai Iranului, într-un moment în care blocajul din Hormuz amplifică riscurile pentru aprovizionarea globală cu petrol. [...]
Eșecul negocierilor comerciale dintre SUA și Canada prelungește incertitudinea pentru exportatorii canadieni , după ce Washingtonul a menținut tarife de 50% pentru produse canadiene în valoare de 20 de miliarde de dolari, iar Ottawa a anunțat o ripostă „dolar cu dolar”, potrivit HotNews . Negocierile nu au produs un acord, deși calendarul a fost prelungit cu încă trei zile. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a spus că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni” și a acuzat „noi cerințe” și renunțarea la angajamente care ar fi destabilizat „echilibrul fragil” obținut în ultimele zile. Miza economică: tarife de 50% pe exporturi de 20 mld. dolari Washingtonul aplică tarife de 50% pe produse canadiene evaluate la 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei). Conform informațiilor citate de publicație din The Guardian , măsura afectează aproximativ 5% din exporturile anuale ale Canadei către SUA. În fundal, relația comercială rămâne una masivă: anul trecut, schimburile de bunuri și servicii dintre cele două țări au totalizat 880 de miliarde de dolari (aprox. 4.048 miliarde lei). Ce produse intră pe lista vizată Lista mărfurilor afectate include produse din lemn, într-o plajă largă, „de la crose de hochei până la banalele bețișoare medicale”, potrivit aceleiași surse. Răspunsul Canadei: „dolar cu dolar” și acuzații de condiții „nedrepte” Premierul canadian Mark Carney a anunțat că Ottawa va răspunde imediat, „dolar cu dolar”. Într-un comunicat, el a acuzat schimbări de ultim moment ale condițiilor propuse de SUA. „Modificările de ultim moment aduse condițiilor propuse de SUA au fost nedrepte, neeconomice și au pus sub semnul întrebării fiabilitatea oricărui acord.” Ce urmează Termenul inițial pentru intrarea în vigoare a noilor taxe era miercuri, la ora 00:01, dar președintele Donald Trump l-a extins cu trei zile pentru continuarea discuțiilor. Cum delegațiile nu au ajuns la un numitor comun, disputa intră într-o nouă etapă, cu tarifele deja aplicate și cu o ripostă canadiană anunțată, ceea ce crește riscul de escaladare și costuri suplimentare în lanțurile de aprovizionare dintre cele două economii. [...]
