Știri
Știri din categoria Externe
România trimite 15 tone de ajutoare în Liban, iar UE acoperă 75% din costul transportului, într-o operațiune derulată prin Mecanismul european de Protecție Civilă, potrivit Mediafax. Miza practică a deciziei este că reduce presiunea bugetară a unei intervenții logistice costisitoare, în timp ce România se aliniază unui efort european de sprijin pentru civilii afectați de criza de securitate din Orientul Mijlociu.
Ajutorul umanitar include alimente, corturi și echipamente de cazarmament din rezervele naționale de stat, între care saci de dormit, perne, pături și lenjerie, conform comunicatului Guvernului citat de publicație.
Transportul este realizat cu două aeronave militare – un C-130 Hercules și un Spartan C-27J – care au decolat în dimineața zilei de 15 aprilie de la Baza 90.
Potrivit autorităților, ajutoarele urmează să ajungă mai întâi în Amman, iar apoi să fie transportate către Beirut, în cadrul unui convoi umanitar multinațional.
Decizia de acordare a sprijinului a fost luată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), convocat de prim-ministrul Ilie Bolojan, ca răspuns la o solicitare transmisă României prin Mecanismul european de Protecție Civilă.
Acțiunea este coordonată la nivel european, iar „Protecția Civilă Europeană finanțează 75% din costul transportului”, se arată în comunicatul oficial citat. În practică, această acoperire a unei părți semnificative din costuri face mai ușor de susținut operațional trimiterea de ajutoare pe distanțe mari, cu mijloace aeriene militare, fără ca întreaga notă de plată să cadă pe bugetul național.
Recomandate
Olanda alocă un nou pachet de 500 milioane euro pentru Ucraina, împărțit între drone produse intern și achiziții prin mecanismul NATO PURL , într-o mișcare care combină sprijinul militar cu stimularea industriei de apărare olandeze, potrivit Kyiv Post . Pachetul, anunțat miercuri, 17 iunie, la Haga de vicepremierul și ministrul apărării Dilan Yeşilgöz-Zegerius , a fost prezentat în timpul vizitei ministrului ucrainean Mykhailo Fedorov. Valoarea totală este de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei), echivalentul a circa 580 milioane dolari, notează publicația. Cum se împart banii: drone „made in Netherlands” și PURL Finanțarea este împărțită în mod egal: 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) pentru cumpărarea de drone de la companii olandeze din industria de apărare ; 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) ca contribuție la inițiativa Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) , un mecanism susținut de NATO pentru furnizarea către Ucraina a unor arme care nu pot fi livrate prin alte canale. Ministrul apărării a argumentat suplimentarea prin nevoia crescută de apărare antiaeriană, pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești, potrivit declarațiilor citate de Kyiv Post . Miza economică: comenzi pentru industria olandeză și un canal de achiziții „standardizat” Dincolo de componenta militară, structura pachetului direcționează o parte semnificativă a banilor către producători olandezi de drone, ceea ce poate susține capacități industriale locale și ritmul de inovare în zona tehnologiilor fără pilot. În paralel, contribuția la PURL consolidează un canal de achiziții coordonat la nivel aliat, cu accent pe livrarea de echipamente care altfel ar întârzia sau ar fi dificil de obținut. Context: contribuția Olandei la PURL urcă la 1 miliard euro Noul angajament ridică contribuția totală a Olandei la PURL la 1 miliard euro (aprox. 5 miliarde lei) , echivalentul a circa 1,2 miliarde dolari, conform aceleiași surse. Kyiv Post mai menționează că sprijinul olandez pentru segmentul dronelor a fost consistent încă din primele faze ale războiului, inclusiv prin „Drone Line Initiative”, prin care ar fi fost puse la dispoziția forțelor ucrainene „sute de mii” de drone (fără un număr exact în articol). În timpul vizitei de la Haga, cei doi miniștri au semnat și o scrisoare de intenție privind inovarea în apărare , care vizează dezvoltare comună, facilități de cercetare partajate și schimb de know-how, potrivit Ministerului olandez al Apărării, citat de Kyiv Post. [...]
Un atac cu rachete vizează Kievul în primele ore de joi , iar locuitorii au fost surprinși alergând spre adăposturi după declanșarea alertei aeriene, potrivit Agerpres , care citează relatări ale jurnaliștilor AFP aflați la fața locului. Din teren, jurnaliștii AFP au relatat că, după alertă, au auzit zgomotul unei rachete și două explozii. În același timp, au observat oameni alergând pe stradă în direcția adăposturilor. Informațiile disponibile în acest stadiu sunt limitate la observațiile directe ale echipei AFP; materialul nu oferă detalii despre eventuale victime, pagube sau despre țintele lovite. [...]
Rusia cere Israelului să respecte memorandumul SUA–Iran, pe fondul mizelor pentru strâmtoarea Ormuz , într-un demers care poate influența riscul geopolitic și, implicit, costurile de transport și energia la nivel global, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, și a insistat ca „toate părțile implicate în conflictul armat, inclusiv Israelul, să respecte ce s-a convenit, fără excepție”, conform unui comunicat al Ministerului rus de Externe. Ce prevede, în linii mari, memorandumul și de ce contează economic Memorandumul de înțelegere pe care Iranul și Statele Unite intenționează să îl semneze vineri, în Elveția, ar urma să stabilească încheierea conflictului din Orientul Mijlociu și să deschidă negocieri pentru un acord mai amplu între Iran și SUA, potrivit informării transmise de Araghchi în convorbirea cu Lavrov. Detaliile acordului nu sunt cunoscute, însă președintele american Donald Trump a rezumat miza astfel: „Este foarte simplu. Asta spune: Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară.” Trump a mai spus că strâmtoarea Ormuz va fi deschisă „fără taxe de trecere” — un element cu potențial impact asupra fluxurilor de petrol și gaze și asupra costurilor de transport maritim, în condițiile în care Ormuz este un punct-cheie pentru exporturile energetice din Golf. Poziționarea Rusiei și presiunea asupra Israelului Lavrov și-a exprimat sprijinul pentru acordurile obținute „prin mediere pakistaneză și qatareză privind dezescaladarea tensiunii din regiune” și a transmis „dispoziția constantă a Rusiei” de a contribui la soluționarea „crizei iraniene”, invocând „experiența și competența sa unică”. În paralel, Trump l-a criticat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, cerându-i să fie „mai responsabil” în privința Libanului. Deși a afirmat că acordul cu Iranul va continua chiar și în scenariul unor acțiuni viitoare ale Israelului, liderul de la Casa Albă a dezaprobat atacuri israeliene pe teritoriul libanez în plin proces de negociere. Context: poziția G7 privind Libanul Liderii G7, reuniți la Evian (Franța), au convenit că Israelul trebuie să pună capăt ofensivei din Liban și să se retragă din partea ocupată, iar în zonă ar fi necesară o nouă forță multinațională care să sprijine armata libaneză în recâștigarea controlului asupra teritoriului, în detrimentul Hezbollah, mai notează Agerpres. [...]
Germania condiționează participarea la o misiune navală în Strâmtoarea Hormuz de publicarea acordului SUA–Iran , ceea ce poate întârzia orice decizie europeană privind securizarea unei rute maritime critice pentru transporturile de energie, potrivit Politico . Ministrul german de Externe, Johann Wadephul , a cerut miercuri ca Statele Unite și Iranul să facă publice detaliile înțelegerii de pace, spunând că Berlinul poate lua în calcul o misiune de protejare a Strâmtorii Hormuz doar după ce termenii sunt cunoscuți. SUA și Iranul ar urma să semneze vineri un memorandum de înțelegere pentru încheierea a peste trei luni de conflict în Orientul Mijlociu, însă documentul nu a fost încă publicat. Într-o declarație făcută la Berlin, alături de omologul său polonez Radosław Sikorski, Wadephul a spus că Germania are nevoie de „claritate asupra condițiilor reale” pentru a putea redacta un mandat și că vrea să vadă oficial „cele 14 puncte” prezentate de SUA și Iran, nu doar informații din comunicate. Obstacolul: baza legală și acordul statelor de coastă Wadephul a insistat că, înainte de orice angajament, trebuie lămurit dacă o astfel de misiune este posibilă în zona maritimă vizată, inclusiv prin consimțământul statelor de coastă. El a invocat ambiguități din partea Iranului, inclusiv „cuvinte de respingere”, și a spus că aceste condiții trebuie clarificate. În paralel, guvernul cancelarului Friedrich Merz a repetat că are nevoie de o bază legală solidă pentru o eventuală contribuție. Politico notează că Germania ar urma, în cele din urmă, să participe prin desfășurarea de nave de deminare. Varianta UE: extinderea mandatului Aspides Germania și Polonia au indicat că mandatul misiunii europene Aspides ar putea oferi o bază juridică pentru o prezență în Golful Persic, prin adaptarea lui. Aspides este o operațiune militară a UE lansată în 2024 pentru a răspunde amenințărilor la adresa transportului maritim în Marea Roșie, asociate rebelilor houthi. În forma actuală, mandatul Aspides acoperă Marea Roșie, Golful Aden, Marea Arabiei și Golful Oman, dar nu include Strâmtoarea Hormuz. Liderii UE au respins în martie extinderea mandatului, potrivit aceleiași surse. Sikorski a spus că Polonia ia în calcul, după încheierea operațiunilor militare, crearea unui cadru legal pentru o misiune Aspides, pe care Varșovia ar accepta-o. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul reper este semnarea memorandumului SUA–Iran de vineri și, mai ales, publicarea conținutului acestuia. Până atunci, Berlinul transmite că nu poate avansa spre un mandat și o decizie de participare, iar discuția se mută pe terenul UE: dacă și cum ar putea fi modificat mandatul Aspides pentru a acoperi și Hormuz. [...]
Bulgaria blochează sancțiuni UE care ar putea lovi direct Lukoil , invocând „stabilitatea energetică” , într-o poziționare care riscă să complice negocierea următorului pachet de măsuri împotriva Rusiei, potrivit G4Media . Șefa diplomației bulgare, Velislava Petrova , a declarat miercuri, la Sofia, că Bulgaria nu va susține sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva patriarhului rus Kirill și nici „măsurile care ar afecta direct” compania petrolieră Lukoil sau filialele sale. Informația este transmisă de Agerpres, citată de publicație. Miza: energie și costuri interne, nu „măsuri simbolice” Petrova a susținut că Sofia sprijină doar sancțiuni „care au un efect economic”, care nu ajung să penalizeze mai mult statele membre decât „țara care poartă război” și care nu sunt „simbolice”. În același registru, ministrul a argumentat că înghețarea unor active financiare ale patriarhului Kirill nu i-ar opri activitățile și ar avea mai degrabă un rol de imagine. „Prioritatea noastră principală este de a păstra stabilitatea energetică a țării” În plus, Petrova a afirmat că această abordare ar fi împărtășită și de alte state care au rezerve față de măsuri ce le-ar putea afecta securitatea energetică. De ce contează pentru UE: unanimitatea poate deveni mai greu de obținut În contextul în care sancțiunile UE se negociază politic între statele membre, poziția Bulgariei poate deveni un factor de blocaj sau de diluare a măsurilor, mai ales când sunt vizate persoane sau entități cu implicații economice și energetice. Publicația amintește că numele patriarhului Kirill, susținător al războiului în Ucraina, este menționat frecvent pentru includerea pe lista de sancțiuni, iar în iunie 2022 includerea sa a fost blocată de premierul ungar Viktor Orban. În material se mai arată că Kirill este considerat de analiști un agent al fostei KGB, actuala FSB. Ce urmează: discuții pentru al 21-lea pachet de sancțiuni UE a anunțat luni includerea pe lista de sancțiuni a 81 de persoane și entități „din cauza complicității lor cu Rusia” în războiul împotriva Ucrainei. În paralel, continuă discuțiile pentru al 21-lea pachet de sancțiuni după invazia din februarie 2022, iar poziția Bulgariei indică faptul că negocierile pot deveni mai tensionate în zona măsurilor cu impact direct asupra energiei. [...]
Ucraina pregătește înăsprirea legislației pentru dezertare , după ce peste 200.000 de militari sunt căutați de autorități ca „absenți fără permisiune”, într-un context în care cadrul actual este considerat ineficient, potrivit Mediafax . Militarii vizați sunt încadrați la „ AWOL ” („absenți fără permisiune”), conform Live Ukraine, iar Ministerul Apărării pregătește un proiect de lege pentru a întări controlul. Informația a fost prezentată de ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov , într-un interviu, în care a susținut că legislația actuală este ineficientă și că aproape nu există sentințe judecătorești împotriva dezertorilor. Ce schimbare legislativă este anunțată Noua lege urmărește să modifice modul în care sunt tratați militarii care lipsesc fără permisiune, însă detaliile nu au fost făcute publice. Din informațiile disponibile, prevederile ar urma să se aplice doar celor care au fost „absenți fără permisiune” după 12 iunie 2026. Separat, pentru cei care au lipsit fără permisiune înainte de 12 iunie, există un sistem de întoarcere fără pedepse, intrat recent în vigoare și valabil până pe 20 septembrie. Potrivit datelor citate, primii 200 de militari au depus deja rapoarte, iar 51 dintre acestea au fost aprobate. Măsuri operaționale în paralel: demobilizare parțială din toamnă Ministerul Apărării din Ucraina a anunțat și o demobilizare parțială, care ar urma să înceapă la toamnă. Măsura se va aplica personalului militar care a fost pe front începând din 2022. [...]
