Știri
Știri din categoria Externe

Un român a primit o amendă de 1,8 milioane de euro (aprox. 9 milioane lei) pentru fraudă cu accize la alcool, într-un dosar care arată cât de mari pot fi riscurile financiare și penale în comerțul cu produse accizabile, potrivit Mediafax.
Tribunalul Corecțional din Hasselt (Belgia) l-a condamnat pe bărbatul de 69 de ani, care are reședința în Marea Britanie și execută în prezent o pedeapsă cu închisoarea în Spania. Hotărârea a fost pronunțată luni și vizează o schemă de evaziune fiscală legată de accizele la alcool, într-un caz relatat de publicația La Libre.
Anchetatorii au susținut că dosarul privește 219 transporturi care au însumat 5,379 milioane de litri de bere, pentru care accizele ar fi fost eludate. Procurorii au cerut o sancțiune financiară mai severă, de 9 milioane de euro, însă instanța a stabilit amenda la 1,8 milioane de euro, apreciind că există suficiente probe pentru a reține vinovăția.
Instanța a reținut că nu este prima condamnare a românului în astfel de cauze. În 2021, Curtea de Apel din Anvers l-a găsit vinovat într-un alt dosar de fraudă, când a fost condamnat la 30 de luni de închisoare, dintre care cinci luni cu suspendare.
În același dosar, instanța i-a aplicat o amendă de 32,7 milioane de euro, însă 32 de milioane de euro din această sumă au fost dispuse cu suspendare.
Procesul de la Hasselt s-a desfășurat în lipsa inculpatului, iar în instanță s-a arătat că acesta este încarcerat în Spania.
Cazul se înscrie în seria anchetelor autorităților belgiene privind fraudele fiscale din comerțul cu produse accizabile, în special alcool, unde prejudiciile pot ajunge la milioane de euro.
Recomandate

Ucraina spune că a lovit două poduri folosite de Rusia pentru logistică , vizând infrastructură de transport din Zaporojie și Crimeea , într-o acțiune care ar putea afecta fluxul de trupe și muniții pe front, potrivit Agerpres . Statul Major al Forțelor armate ale Ucrainei a transmis, într-un comunicat publicat pe Telegram, că atacurile au avut loc luni și „în noaptea de 29 spre 30 iunie”, în cadrul eforturilor de „reducere a potențialului militar și economic” al Rusiei. Informațiile sunt relatate de EFE, conform aceleiași surse. Țintele menționate sunt: un pod rutier în zona Azovske, în regiunea ucraineană Zaporojie, ocupată parțial de Rusia; un pod feroviar în apropierea localității Iciki, în Crimeea (peninsula anexată de Rusia în 2014). Potrivit comunicatului, armata rusă ar utiliza aceste infrastructuri pentru transportul de efective, armament, muniție și mijloace logistice. Statul Major ucrainean precizează că încă adună detalii privind rezultatele atacurilor. Alte lovituri raportate: comandă și control pentru drone Pe lângă poduri, Ucraina mai susține că a atacat posturi de comandă și control ale dronelor în regiunea rusă Belgorod, în regiunea ucraineană Donețk (ocupată) și în Zaporojie (sud). De asemenea, ar fi fost vizat un post de comandă și observație al forțelor ruse în Donețk. Confirmare privind o rafinărie din Rusia și rezervoare distruse Separat, Statul Major ucrainean a prezentat rezultatele unui atac de duminica precedentă asupra unei rafinării a companiei Slaviansk ECO din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei). Conform informării, au fost distruse patru rezervoare cu un volum total de 35.000 metri cubi și au fost avariate alte nouă rezervoare cu un volum total de 30.000 metri cubi, precum și o unitate de rafinare a petrolului. [...]

Comisia Europeană estimează la 3,189 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde de lei) costul integrării Muntenegrului în bugetul UE 2028–2034 , într-un pachet financiar care ar urma să se aplice din prima zi a aderării, potrivit Agerpres . Miza principală este una bugetară: Bruxelles-ul încearcă să fixeze din timp regulile și sumele, astfel încât extinderea să nu producă blocaje în alocarea fondurilor și să nu reducă alocările actualelor state membre. Documentul prezentat marți de executivul comunitar este un pas formal pentru închiderea capitolului 33 din negocierile de aderare (dispoziții financiare și bugetare). În paralel, Muntenegru ar trebui să pregătească încă din faza de țară candidată un plan de implementare al fondurilor, construit în logica viitorului buget multianual al UE, astfel încât să poată deveni automat plan național în ziua aderării. Cum ar fi împărțiți banii și ce condiții apar Cea mai mare parte a fondurilor, 2,076 miliarde de euro (aprox. 10,4 miliarde de lei), ar urma să meargă către coeziune economică, agricultură și securitate internă. Pachetul include și: 155 milioane de euro anual (aprox. 775 milioane de lei) în fonduri nealocate; 84,5 milioane de euro (aprox. 422,5 milioane de lei) pentru gestionarea frontierelor și securitate, fără etapizare, pe motiv că Muntenegru ar deveni frontieră externă a UE din momentul aderării. Pentru agricultură, plățile ar urma să fie introduse treptat: de la 40% din nivelul aplicabil celorlalte state membre în primul an, până la paritate în termen de zece ani. De ce contează pentru bugetul UE și ce urmează Comisia Europeană susține că metodologia propusă ar evita ca vreun stat membru actual să își vadă alocarea redusă ca urmare a aderării Muntenegrului, o parte din cost urmând să fie acoperită prin transferul unor fonduri de preaderare deja alocate țării. Estimările sunt la „prețuri curente” și pornesc de la ipoteza unei aderări în ianuarie 2028; dacă intrarea ar avea loc mai târziu, sumele s-ar ajusta. În plus, cifrele rămân condiționate de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 dintre Consiliu și Parlamentul European, astfel că valorile finale pot varia. Pachetul urmează să fie discutat de statele membre în Consiliu, după care Bruxelles-ul ar urma să prezinte o poziție oficială de negociere pe capitolul 33, care va intra în discuțiile bilaterale cu Podgorița. Muntenegru își propune să încheie toate negocierile înainte de sfârșitul lui 2026; în prezent, 16 din cele 33 de capitole sunt închise provizoriu. [...]

România și Ucraina au stabilit o linie directă de comunicare pentru gestionarea rapidă a incidentelor de tipul celui din Portul Constanța , astfel încât informația să nu mai treacă „printr-un șir de mai mulți decidenți”, potrivit News . Președintele Nicușor Dan spune că, după incident, au existat contacte între cele două țări „la diferite niveluri”, iar acesta este „progresul” față de situația de acum două-trei săptămâni. Declarațiile vin în contextul întrebărilor legate de raportul privind drona care a intrat în portul Constanța, pe fondul informațiilor că a fost găsită o dronă care ar fi trecut pe sub radarele Ministerului Apărării. Șeful statului a indicat că sunt „două chestiuni”, una aeriană și una navală. Ce se știe despre evaluări și raportări Nicușor Dan a spus că, pe componenta aeriană, autoritățile sunt „într-un proces” și „într-un progres”, menționând că în aprilie evaluarea preliminară a Ministerului indica faptul că s-a produs evenimentul, dar „nu eram 100%”. Pentru componenta navală, președintele a precizat că există un raport preliminar și că a fost transmisă către partea ucraineană o listă de întrebări venită de la toate instituțiile implicate. Ce urmează și miza operațională Din perspectiva funcționării instituționale, linia directă invocată de președinte ar urma să reducă timpii de reacție și blocajele de coordonare în situații similare, prin scurtarea circuitului decizional între București și Kiev. Președintele a mai afirmat că, după incidentul din Portul Constanța, nu au mai existat incidente navale. [...]

Deplasarea super-iahtului „Graceful”, asociat de presa internațională cu Vladimir Putin , într-un convoi care include nave militare rusești și este monitorizat de autorități europene ridică miza de securitate maritimă în apele Danemarcei și Germaniei , potrivit Adevărul . Conform publicației daneze DR , iahtul a traversat în noaptea de 29 iunie strâmtoarea Marele Belt, iar dimineața ar fi navigat în apropierea insulei Anholt. Convoiul și-ar fi continuat traseul spre nord, existând estimări că ar putea ocoli zona Capului Grenen, în extremitatea nordică a Iutlandei. În același grup de nave s-ar fi aflat un distrugător și o navă de patrulare ale Marinei Ruse, iar convoiul este monitorizat de nava daneză de patrulare P521 „Freja”. Totodată, de duminică dimineață, convoiul ar fi fost urmărit și de paza de coastă germană, potrivit acelorași informații. De ce contează: opacitate operațională și monitorizare în strâmtori Un element care amplifică incertitudinea este faptul că transponderul AIS (sistemul de identificare automată folosit pentru urmărirea traficului maritim) al iahtului ar fi oprit din 30 august 2022, ceea ce face imposibilă urmărirea publică a rutei prin canalele obișnuite. În ultimele luni, nava ar fi fost observată în zona Sankt Petersburg și în Marea Baltică. Autoritățile daneze au indicat că monitorizarea unor astfel de nave în strâmtori și ape teritoriale este o practică obișnuită, însă ruta exactă și destinația finală ale convoiului rămân necunoscute. Context: navă de lux, valoare mare, istoric legat de sancțiuni „Graceful” are peste 80 de metri lungime, iar valoarea este estimată la aproximativ 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei), potrivit Forbes, publicație citată de Adevărul. Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iahtul ar fi părăsit brusc un șantier naval din Germania, evitând o posibilă confiscare. Ulterior, vasul ar fi fost redenumit „Kosatka” („Orcă”), în contextul sancțiunilor internaționale, și ar fi continuat să navigheze în Marea Baltică, însoțit de nave ale Marinei Ruse. [...]

Turneul lui Wang Yi în Nordul Europei testează spațiul de dialog China–UE în condițiile în care Beijingul încearcă să-și consolideze relațiile bilaterale cu state europene considerate influente în dosarele de securitate și cooperare regională, potrivit Mediafax . Șeful diplomației chineze, Wang Yi, va efectua în perioada 2–8 iulie o vizită oficială în Danemarca, Suedia, Finlanda și Norvegia, unde va avea discuții cu omologii săi. Informația a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, iar Mediafax notează că Reuters a relatat despre acest anunț. Potrivit Beijingului, turneul este parte a eforturilor de consolidare a dialogului politic și a cooperării bilaterale cu statele nordice. În acest cadru, vizitele sunt prezentate ca un demers de întărire a relațiilor dintre China și aceste țări. De ce contează: agenda de discuții cu patru capitale nordice, într-un interval scurt, indică o miză de coordonare diplomatică accelerată, cu potențial de a influența tonul relațiilor China–Europa pe termen scurt, chiar dacă sursa nu oferă detalii despre temele concrete care vor fi abordate sau despre rezultate așteptate. [...]

Polonia condiționează sprijinul militar de transferul de tehnologie pentru drone , după ce Varșovia acuză Kievul că s-a retras dintr-o înțelegere „MiG-uri contra drone”, potrivit HotNews . Mesajul are un impact operațional direct: livrările suplimentare de avioane MiG-29 către Ucraina sunt blocate, iar cooperarea bilaterală pe zona dronelor este pusă sub semnul întrebării. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat într-un interviu pentru Polsat News, citat de Kyiv Independent , că Polonia a propus un schimb pe care îl consideră „echitabil”: avioane MiG în schimbul tehnologiei și capabilităților ucrainene în domeniul dronelor. Potrivit acestuia, Ucraina ar fi acceptat inițial, dar nu ar fi respectat angajamentul. „Ucrainenii au acceptat inițial propunerea, dar nu și-au respectat angajamentul, așa că nu mai există avioane MiG pentru Ucraina, deoarece nu există drone sau capacități de drone pentru Polonia.” Ce se întâmplă cu transferul de MiG-29 Guvernul polonez anunțase în ianuarie că a aprobat transferul a până la nouă avioane MiG-29 către Ucraina, pe măsură ce Polonia scoate din uz aeronavele din era sovietică și trece la avioane americane F-16 și F-35. La începutul lunii iunie, oficiali polonezi au spus însă că transferul a fost amânat, pe fondul negocierilor nerezolvate privind transferul de tehnologie militară ucraineană către Polonia. Polonia a mai livrat Ucrainei 14 avioane MiG-29 în primăvara lui 2023, fiind prima țară care a furnizat Kievului avioane de luptă după invazia pe scară largă declanșată de Rusia în 2022. Miza: accesul Poloniei la expertiza ucraineană în drone Declarațiile ministrului polonez vin în contextul în care premierul Donald Tusk spusese în aprilie că Ucraina a acceptat să împărtășească expertiza sa pentru a ajuta armata poloneză să construiască o flotă modernă de drone. Kosiniak-Kamysz a insistat că Ucraina are atât capabilități avansate, cât și experiență operațională relevantă, dar a susținut că partea ucraineană „s-a retras” ulterior din acorduri. Ucraina nu a comentat public afirmațiile ministrului polonez, potrivit informațiilor din articol. Context: relație bilaterală în tensiune Episodul se suprapune peste o deteriorare mai amplă a relațiilor polono-ucrainene, alimentată de dispute politice și simbolice. În acest context, Donald Tusk a avertizat că escaladarea conflictului dintre Varșovia și Kiev este o „greșeală strategică” care poate afecta ambele țări și că singurul beneficiar ar fi Rusia. [...]