Știri
Știri din categoria Politică
Identificarea fragmentelor de dronă ca fiind rusești ridică miza de securitate la graniță și menține presiunea pe măsurile de apărare aeriană, după ce o încărcătură explozivă găsită într-o localitate din județul Tulcea a fost detonată controlat, potrivit Mediafax.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că a fost alertat luni, printr-un apel la 112 făcut de un localnic, cu privire la existența unor fragmente de dronă în zona localității Rachelu, comuna Luncavița. Echipe ale ministerului și ale altor instituții au ajuns la fața locului, au evaluat riscurile și au securizat perimetrul, iar specialiștii au confirmat prezența unei încărcături explozive.
Încărcătura a fost detonată controlat marți dimineață, la fața locului, într-un spațiu special amenajat, de o echipă de specialiști ai MApN.
Datele preliminare invocate de MApN arată că fragmentele ar proveni de la o dronă folosită de Federația Rusă în atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene din aprilie 2026, înainte de măsurile de „consolidare și adaptare” a apărării aeriene adoptate după incidentele grave de la Galați. Informația este prezentată ca evaluare preliminară, nu ca o concluzie finală.
Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
MApN afirmă că, de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, au fost înregistrate peste 100 de atacuri asupra unor obiective din proximitatea frontierei cu România. În același context, ministerul indică:
Pentru anul 2026, MApN menționează separat:
Recomandate
Summitul NATO de la Ankara împinge UE spre o relație mai pragmatică cu Turcia , cu potențiale efecte directe asupra comerțului și conectivității regionale, inclusiv discuții despre eliminarea barierelor comerciale și modernizarea uniunii vamale, potrivit Adevărul . Pe 29-30 iunie 2026, o delegație de rang înalt a Comisiei Europene – Kaja Kallas (Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate), Marta Kos (comisar pentru Extindere) și Magnus Brunner (comisar pentru Afaceri Interne și Migrație) – a mers la Ankara pentru discuții cu oficiali turci, cu o săptămână înaintea summitului NATO găzduit de Turcia pe 7-8 iulie 2026. Kallas a descris reuniunea drept „cu adevărat istorică”, în contextul tensiunilor transatlantice, al războiului din Ucraina și al instabilității din Orientul Mijlociu. Miza economică: uniunea vamală și „ Coridorul Central ” Dincolo de componenta de securitate, vizita indică o încercare a Bruxellesului de a avansa dosare economice blocate sau lente, într-o logică de „apropiere pragmatică”. În discuții au intrat, potrivit textului, teme precum eliminarea barierelor comerciale, integrarea economică și conectivitatea, inclusiv dezvoltarea „Coridorului Central” – o rută comercială care leagă Asia de Europa ocolind Rusia. Întâlnirile au inclus, pe lângă ministrul de Externe Hakan Fidan, și pe ministrul de Finanțe Mehmet Şimşek, respectiv pe ministrul Transporturilor Abdulkadir Uraloğlu, ceea ce întărește componenta economică și de infrastructură a agendei. Ce s-a discutat: securitate, migrație, economie, extindere Potrivit sursei, discuțiile s-au concentrat pe patru direcții: securitatea regională (Ucraina, Orientul Mijlociu, Mediterana de Est, Caucazul de Sud); migrația și vizele , inclusiv reluarea dialogului privind liberalizarea vizelor pentru cetățenii turci; economia și conectivitatea , cu accent pe modernizarea uniunii vamale UE–Turcia și integrarea în lanțurile europene de aprovizionare; extinderea UE , deși procesul de aderare este descris ca fiind blocat de ani din cauza preocupărilor privind statul de drept. Kallas a admis public existența problemelor legate de libertăți, dar a pus accent pe rolul strategic al Turciei în NATO. Pragmatismul UE, frânat de tensiunile interne și de dosarul statului de drept Textul descrie o diferență de abordare între instituțiile UE: Comisia și Consiliul ar urmări o linie mai pragmatică, în timp ce Parlamentul European insistă pe condiționalități legate de statul de drept. În acest context, Ankara ar avea spațiu de manevră, putând valorifica diferențele de ton dintre „Bruxellesul oficial” și „Bruxellesul politic”. În paralel, relația rămâne încărcată de subiecte sensibile: aspirația Turciei de a adera la UE este „înghețată”, iar guvernul Erdoğan este criticat de organizații pentru drepturile omului, inclusiv în legătură cu cazul primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, menționat ca fiind în închisoare din martie 2025 și negând acuzațiile de corupție. Contextul NATO: de ce Ankara contează acum Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie 2026) este prezentat ca primul găzduit de Turcia după reuniunea de la Istanbul din 2004. Sursa enumeră argumentele care fac Turcia greu de ocolit în arhitectura de securitate: a doua armată ca mărime din NATO, o industrie de apărare în creștere și o poziție geografică la intersecția mai multor regiuni strategice, inclusiv controlul Strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Ce urmează: testul „rezultatelor concrete” după summit Pe 2 iulie este programat la Istanbul un dialog economic la nivel înalt, iar după summitul NATO, efectele vizitei delegației europene ar urma să fie evaluate în săptămânile următoare. Ankara ar urmări, potrivit sursei, progrese pe modernizarea uniunii vamale și liberalizarea vizelor, în timp ce Bruxellesul ar căuta confirmări privind cooperarea pe migrație și o aliniere cel puțin parțială pe dosare precum Ucraina și Orientul Mijlociu. Rămâne însă o incertitudine majoră: dacă fereastra de pragmatism deschisă de crizele de securitate va duce la pași durabili în relația UE–Turcia sau doar la beneficii punctuale, fără progrese pe condiționalitățile democratice invocate de partea europeană. [...]
Posibilitatea ca România să rămână cu un guvern interimar până în toamnă limitează capacitatea Executivului de a lua rapid măsuri , inclusiv prin ordonanțe de urgență, într-un moment în care marți, 30 iunie, este ultima zi pentru desemnarea unui premier înainte de vacanța parlamentară, potrivit Economedia . Scenariul „de lucru”, relatat de publicație pe baza informațiilor G4Media , este ca România să funcționeze cu un guvern interimar condus de Ilie Bolojan până în toamnă. Situația s-ar putea schimba doar printr-o desemnare de ultim moment a președintelui Nicușor Dan . Ce se schimbă dacă rămâne un guvern interimar Dacă nu este desemnat un premier și Guvernul Bolojan rămâne interimar până la reluarea activității Parlamentului, premierul ar trebui să ceară votul parlamentarilor aflați în vacanță pentru măsurile pe care ar vrea să le adopte, notează Economedia. Motivul: un Executiv interimar are atribuții restrânse, iar un exemplu explicit menționat este că nu poate adopta ordonanțe de urgență . Soluția de avarie: sesiuni extraordinare, inclusiv online În acest context, Parlamentul ar putea fi convocat în sesiuni extraordinare, în care deputații și senatorii să voteze inclusiv în ședințe online. O astfel de variantă a fost avansată și de deputatul USR Iulian Lorincz, care a spus luni că Parlamentul, în sesiune extraordinară, poate adopta jaloanele rămase din PNRR , în condițiile în care Guvernul nu poate emite ordonanțe de urgență în acest sens, potrivit G4Media . [...]
Franța și Germania împing UE spre o reorganizare a deciziei externe, cu miza mutării puterii și banilor între instituții , într-o dezbatere care vizează direct Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și relația lui cu Comisia Europeană, potrivit Digi24 . În centrul discuției este întrebarea cine conduce efectiv politica externă a Uniunii și cine controlează instrumentele financiare care o fac aplicabilă. SEAE, lansat în 2011, este descris ca fiind prins între o luptă de influență cu o Comisie mai puternică și probleme interne care afectează funcționarea de zi cu zi, în timp ce capitalele caută o soluție structurală pe termen mai lung. Nevoia de schimbare este prezentată ca urgentă, pe fondul presiunii geopolitice crescute și al faptului că UE rămâne fragmentată în luarea deciziilor. Două direcții diferite: întărirea șefului diplomației vs. transfer spre Comisie Parisul pledează pentru consolidarea rolului șefului diplomației UE, funcție ocupată în prezent de Kaja Kallas , pe care Franța a susținut-o la numirea din 2024. În schimb, poziția Berlinului este mai puțin unitară: în interiorul coaliției de guvernare există semnale diferite, iar o parte dintre oficiali ar favoriza diluarea puterilor șefului diplomației și transferul lor către Comisia Europeană. Fostul șef al diplomației UE, Josep Borrell, rezumă problema ca una de arhitectură instituțională și responsabilități neclare: „Primul lucru de făcut este să clarificăm cine ce face.” Trei modele de reformă și un calendar de discuții Un document de discuție francez, aflat într-un stadiu incipient și prezentat inițial de Financial Times, conturează trei opțiuni pentru reformarea arhitecturii politicii externe a UE: acordarea unor competențe mai mari Comisiei Europene; apropierea SEAE de Consiliu (instituția care reprezintă statele membre); consolidarea simultană a ambelor instituții. În varianta a treia, Kaja Kallas ar primi competențe semnificative în cadrul Comisiei, devenind primul vicepreședinte executiv, cu autoritate asupra comisarilor și direcțiilor generale relevante (inclusiv pe zone precum afaceri externe, comerț și dezvoltare). Această opțiune este indicată drept preferată de Paris, potrivit diplomaților și analiștilor citați în material. Miniștrii de externe ai UE ar urma să înceapă discuțiile la începutul lunii septembrie, la Wicklow, în Irlanda, iar un posibil proces de decizie ar putea depinde și de o propunere prezentată de Kallas, conform diplomaților citați. „Banii vorbesc”: unde e diferența de putere în practică Un element-cheie al disputei este controlul resurselor. Deși SEAE supraveghează politica externă și de securitate, Comisia gestionează o parte importantă din instrumentele de politică și resursele financiare folosite pentru proiectarea influenței UE în exterior. Materialul indică o diferență majoră de ordin bugetar: SEAE are un buget de aproximativ 900 de milioane de euro (preponderent administrativ), în timp ce programele de dezvoltare sunt de circa 11 miliarde de euro și se află, în ultimă instanță, în sfera de competență a Comisiei. În acest context, una dintre căile prin care Comisia și-ar putea extinde rolul ar fi, potrivit articolului, continuarea tendinței de a marginaliza SEAE inclusiv prin fonduri. Obstacole politice: majoritatea calificată și profilul lui Kallas Germania a ridicat și tema accelerării deciziei în politica externă prin vot cu majoritate calificată, în locul unanimității, însă ministrul german de externe Johann Wadephul a recunoscut că nici măcar jumătate dintre cele 27 de state membre nu susțin această abordare în prezent. În paralel, diplomați citați în material susțin că unele controverse asociate lui Kallas îngreunează eforturile de a-i consolida rolul, iar analiștii notează dificultatea tranziției de la un rol executiv național la constrângerile instituționale de la Bruxelles. Miza imediată rămâne, însă, una de guvernanță: dacă UE își poate reduce fragmentarea în politica externă printr-o redistribuire de competențe și bugete între SEAE, Consiliu și Comisie — și dacă marile capitale pot ajunge la un compromis asupra centrului de comandă. [...]
AUR ridică miza crizei politice prin anunțul că începe demersurile de suspendare a președintelui Nicușor Dan și printr-un ultimatum public pentru desemnarea „săptămâna aceasta” a unui premier, potrivit Antena 3 . George Simion a transmis mesajul într-o postare pe Facebook, în care a spus că formațiunea „începe demersurile” pentru suspendare și îl „somează” pe șeful statului să desemneze un premier „conform obligațiilor constituționale”. Din punct de vedere procedural, pentru inițierea suspendării este nevoie de semnăturile a 155 de parlamentari, iar pentru declanșarea referendumului de suspendare este necesar votul a 233 de parlamentari. Antena 3 notează că AUR are în prezent 90 de senatori și deputați, ceea ce înseamnă că demersul depinde de sprijin din afara partidului. Ce urmărește AUR și de ce contează aritmetica parlamentară Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 CNN că cererea „are o logică politică” și a indicat că partidul mizează pe coagularea unei majorități împreună cu alte formațiuni. Peiu a spus că vede „cel puțin două partide nemulțumite” de ceea ce a făcut Nicușor Dan până acum, menționând PNL și USR. În aceeași intervenție, Peiu a descris trei posibile ieșiri din criza politică: o înțelegere pentru un guvern „pe aceleași baze” ca până acum, alegeri anticipate sau, dacă președintele nu ar accepta direcția către anticipate, „suspendarea și demiterea președintelui”. Contextul ultimatumului pentru desemnarea premierului Antena 3 amintește că, pe 26 iunie, George Simion a cerut ca AUR să intre la guvernare și a afirmat că președintele Nicușor Dan trebuie suspendat „dacă nu se conformează”. În lipsa unor detalii suplimentare despre un calendar concret sau despre partidele care ar urma să se alăture, rămâne neclar dacă AUR poate strânge rapid semnăturile și voturile necesare pentru a trece de pragurile parlamentare prevăzute de procedură. [...]
Parlamentul ar putea fi chemat în sesiune extraordinară la final de iulie pentru pachetul PNRR , însă trecerea tuturor reformelor necesare nu este sigură, potrivit informațiilor publicate de Economedia , care citează surse din PSD. Miza imediată este adoptarea pachetului de măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care parlamentarii PSD ar fi fost anunțați să fie pregătiți de o sesiune extraordinară spre finalul lunii iulie. Aceleași surse indică însă că PSD nu ar susține toate proiectele incluse în acest pachet. Reformele PNRR, sub risc politic În acest context, una dintre cele mai disputate inițiative rămâne Legea salarizării unitare , pe fondul „mizei electorale” a proiectului, potrivit sursei citate. Informația sugerează că, deși convocarea unei sesiuni extraordinare ar urmări accelerarea adoptării reformelor, consensul politic pentru întregul set de măsuri nu este garantat. Posibilă învestire a unui nou guvern, tot la final de iulie În paralel, la finalul lunii iulie ar putea avea loc și învestirea unui nou guvern, dacă va fi desemnat un premier care să poată strânge o majoritate parlamentară. Sursele citate vorbesc despre nevoia unei perioade de „una-două săptămâni de liniște” înainte ca negocierile pentru majoritate să poată avansa. În același cadru, scenariul desemnării ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , ca premier „nu este considerat unul realist în acest moment”, potrivit surselor. [...]
Protestul SOS România din Parlament a adus în prim-plan riscul de derapaje cu potențial de sancțiuni și costuri reputaționale pentru instituții , după ce un senator al partidului a negat existența pogromului de la Iași , în contextul discursului susținut de președintele Israelului, Isaac Herzog , în plenul reunit, potrivit HotNews . Cinci parlamentari SOS România, conduși de lidera de grup a deputaților partidului, Simona Macovei, au încercat să intre în sala de plen cu bannere, însă nu au fost lăsați; materialele le-au fost returnate după ședință. Grupul venise cu un steag palestinian și cu un banner pe care scria: „Nu există pogrom de la Iași. Există masacrul de la Iași asumat de guvernul Germaniei”. Negarea pogromului de la Iași și contestarea documentelor istorice Senatorul Dumitru Manea a susținut că atrocitățile împotriva evreilor din Iași, din 27–30 iunie 1941, ar fi fost comise „exclusiv” de trupele germane aflate atunci în oraș. El a afirmat că „masacrele au fost numite pogrom” și a invocat faptul că în gropile comune ar fi fost găsite „doar” 245 de victime. Întrebat de un jurnalist despre documentele istorice care indică peste 13.000 de victime și despre implicarea autorităților române, cu concursul unei părți a populației civile, Manea a răspuns că „nu a fost niciun pogrom la Iași” și a spus că nu ar exista „responsabilitate”, invocând recunoașteri ale Germaniei privind participarea unor militari germani la asasinatele din 1941. De asemenea, a respins documentele istorice, susținând că ar trebui să aibă caracter de probă judiciară. Potrivit raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, în timpul pogromului de la Iași din 1941 au fost uciși 14.850 de evrei. Discursul lui Isaac Herzog: cooperare strategică și standarde anti-antisemitism În discursul din Parlament, Isaac Herzog a vorbit despre rolul României și Israelului în „consolidarea securității reciproce” și a descris relația bilaterală drept „un pilon strategic al stabilității și cooperării”, conform relatării care citează Agerpres. Herzog a mai spus că România a devenit un „model” în comemorarea Holocaustului, asumarea responsabilității istorice și educația privind această tragedie, menționând eforturile de combatere a antisemitismului, a discursului instigator la ură și a xenofobiei, precum și adoptarea definiției de lucru a antisemitismului propuse de IHRA (Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului). Context: vizita oficială a lui Herzog în România a fost prezentată anterior de HotNews . [...]
