Știri
Știri din categoria Externe
Parlamentul European cere bani de preaderare pentru Republica Moldova în următorul buget al UE, pe fondul presiunilor pentru accelerarea negocierilor de aderare, potrivit Agerpres. Mesajul a fost transmis de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, după o întrevedere la Strasbourg cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Metsola a spus că „locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană” și că legislativul european va continua să sprijine Chișinăul, invocând inclusiv „interferențele ruse constante” și tentativele de destabilizare, în pofida cărora Moldova ar rămâne „ancorată ferm” în valorile democratice comune.
În perspectiva următorului buget multianual al Uniunii Europene, Parlamentul European a cerut „finanțare suficientă” pentru perioada de preaderare a Republicii Moldova, cu scopul de a susține reformele necesare pe parcursul integrării.
„Pentru că, dacă investim în Moldova astăzi, investim în Europa de mâine.”
Șefa Parlamentului European a amintit două inițiative recente care, potrivit declarațiilor sale, întăresc cooperarea parlamentară:
Metsola a susținut că acordarea statutului de țară candidată trebuie urmată de „începerea efectivă” a negocierilor de aderare. În același timp, Agerpres reamintește calendarul formal al dosarului:
Negocierile se desfășoară în conferințe interguvernamentale și acoperă „acquis-ul UE” (totalitatea legislației și drepturilor comune ale Uniunii), împărțit pe capitole sau grupuri tematice. Potrivit Agerpres, liderii statelor membre au cerut în repetate rânduri avansarea procesului, începând cu grupul tematic al „elementelor fundamentale”, pe baza progreselor și reformelor realizate de Republica Moldova.
Recomandate
Rusia își intensifică presiunea cu drone asupra infrastructurii Ucrainei , inclusiv prin adaptări noi menite să crească pagubele înainte ca apărarea ucraineană să poată răspunde „la scară”, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Pentru mediul economic, miza imediată este degradarea logisticii – în special a transportului feroviar – și creșterea riscurilor operaționale în proximitatea frontierelor. Drone mai „eficiente” și lovituri asupra căilor ferate Evaluarea ISW indică faptul că forțele ruse „introduc noi adaptări” ale dronelor, cu obiectivul de a maximiza daunele asupra infrastructurii și a zonelor de pe linia frontului, înainte ca Ucraina să poată implementa contramăsuri eficiente pe scară largă. În același timp, Rusia ar fi folosit cu succes drone cu propulsie cu reacție (jet) pentru a afecta infrastructura feroviară a Ucrainei și materialul rulant. În termeni practici, astfel de lovituri pot însemna întârzieri, capacitate redusă de transport și costuri mai mari pentru reparații și înlocuiri, într-un sistem feroviar esențial pentru fluxurile logistice ale țării. Incident la granița cu Republica Moldova: impact regional al atacurilor ISW mai notează că o dronă rusească a lovit în dimineața de 5 octombrie un punct de trecere a frontierei ucraineano-moldovene, rănind un cetățean moldovean – primul caz confirmat de rănire a unui cetățean al Republicii Moldova în urma dronelor rusești. Informația sugerează o extindere a riscului de securitate dincolo de teritoriul ucrainean, cu potențiale efecte asupra transportului și operațiunilor din zonele de frontieră. Dinamica de pe front și amploarea atacurilor În aceeași evaluare, ISW menționează: forțe ucrainene care ar fi avansat recent în nordul regiunii Harkiv; un atac nocturn al Rusiei cu 205 drone asupra Ucrainei. Separat, analiza consemnează și o componentă de „război cognitiv” (influențare informațională): oficiali ai Dumei de Stat ar fi folosit relatări despre întărirea frontierei Estoniei cu Rusia pentru a promova narațiunea că NATO „escaladează” și provoacă un conflict cu Rusia. Ce contează pentru economie și operațiuni Din perspectiva impactului operațional, accentul pus pe infrastructură – în special pe rețeaua feroviară și echipamentele aferente – indică o strategie de a reduce capacitatea de mobilitate și aprovizionare a Ucrainei. În paralel, incidentul de la granița cu Republica Moldova arată că riscurile asociate atacurilor cu drone pot afecta și puncte de tranzit cu relevanță regională, inclusiv pentru fluxuri comerciale și de transport. [...]
UE ridică miza pe securitate după intensificarea atacurilor hibride atribuite Rusiei , cu efecte directe asupra infrastructurii și riscuri de escaladare în statele din vecinătatea estică, potrivit Știrile Pro TV . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a avertizat la Bruxelles că astfel de acțiuni „pun în pericol vieți în toată Europa”. În conferința de presă susținută alături de premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, Kallas a descris o creștere recentă a „atacurilor hibride”, a tentativelor de sabotaj și a încălcărilor spațiului aerian pe care le atribuie Rusiei. În acest context, ea a invocat inclusiv incidente din weekend, când rachete și drone rusești ar fi încălcat din nou spațiul aerian al Republicii Moldova, calificând situația drept „complet inacceptabilă”. Ce înseamnă „ atacuri hibride ” și de ce contează economic În limbajul de securitate, „atacuri hibride” înseamnă o combinație de metode – de la acțiuni cibernetice și sabotaj până la presiune militară limitată sau operațiuni cu drone – care pot perturba funcționarea normală a statelor fără o confruntare militară clasică. Miza pentru economiile europene este legată în special de vulnerabilitatea infrastructurii critice (energie, transport, comunicații), unde orice incident poate genera costuri operaționale și riscuri suplimentare pentru companii și autorități. Contextul imediat: energie și incidente la granița UE Materialul amintește că, pe 30 septembrie, Rusia a lansat o campanie aeriană masivă împotriva rețelei energetice a Ucrainei, lovind instalații electrice și infrastructură în zona Kievului și în alte regiuni, în ceea ce este descris drept cel mai amplu atac asupra obiectivelor energetice din ultimele luni. În aceeași zi, Ministerul Apărării din Republica Moldova a anunțat că trei drone au pătruns în spațiul aerian al țării. Republica Moldova se află la granița de vest a Ucrainei, iar astfel de episoade ridică presiunea pe capacitatea de monitorizare și răspuns a autorităților. Germania: avertismente despre o „campanie hibridă” Și în Germania, cancelarul Friedrich Merz a avertizat, potrivit articolului, asupra unui număr tot mai mare de atacuri hibride din partea Rusiei și a promis continuarea sprijinului pentru Ucraina, într-o iarnă anticipată drept „cea mai grea” de la începutul invaziei ruse din 2022. Autoritățile germane au susținut în repetate rânduri că Rusia desfășoară o campanie hibridă ce include atacuri cu drone și atacuri cibernetice, acuzând Moscova inclusiv în legătură cu o tentativă de atac cu dronă asupra aeroportului din Leipzig, în luna august. Moscova a respins acuzațiile formulate de guvernele și serviciile de informații occidentale, mai notează materialul. [...]
PPE își pregătește din timp repoziționarea pentru europarlamentarele din 2029 , mizând pe o platformă care să recupereze voturi de la extrema dreaptă, o direcție care riscă să schimbe echilibrele de negociere și vot din Parlamentul European, potrivit Antena 3 . Cea mai mare familie politică din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE) , a lansat un grup de lucru numit „Win2029” („Victorie2029”), inițiat de președintele PPE, Manfred Weber . Miza este construirea unei platforme politice suficient de „atrăgătoare” pentru a contracara ascensiunea partidelor de extremă dreapta la alegerile europarlamentare programate în 2029, notează Politico, citată de Antena 3. O strategie care tensionează linia de demarcație față de extrema dreaptă În interiorul PPE există divergențe legate de cât de departe poate merge colaborarea cu grupuri europarlamentare de extremă dreapta, în special pe teme precum migrația, politicile sociale și clima. În același timp, documentul lansat de Weber indică o urgență resimțită de liderii PPE pe fondul creșterii influenței extremei drepte în Europa. Europarlamentarul finlandez Sirpa Pietikäinen (PPE) descrie dilema ca fiind una de identitate politică: dacă PPE rămâne o formațiune de centru-dreapta sau se transformă într-un „alt partid de dreapta”. „Cordonul sanitar” și voturile care îl erodează Politico arată că, în unele state, guvernarea „cu sau alături de extrema dreaptă” a devenit deja o realitate politică, menționând Spania, Suedia, Finlanda, Danemarca și Olanda. În alte țări, precum Polonia sau România, se menține încă un „cordon sanitar” care să împiedice formarea unei coaliții cu extremiștii de dreapta. În Germania, situația rămâne sensibilă în jurul AfD, după ce partidul a câștigat ultimele două alegeri regionale din Saxonia-Anhalt și Mecklenburg–Pomerania Inferioară, iar parlamentarii din Bundestag sunt descriși ca fiind încă indeciși privind menținerea cordonului sanitar. La nivelul Parlamentului European, PPE încearcă să păstreze această linie de separație: legislatorii ar fi fost instruiți să respingă inițiativele de extremă dreapta, dar să sprijine propunerile venite din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, grup din care face parte și formațiunea conducerii italiene Giorgia Meloni. Totuși, aceeași sursă indică episoade în care PPE a votat alături de dreapta pe dosare unde acordul cu socialiștii și democrații este mai dificil, exemplificând cu votul pe bugetul UE, când o majoritate de dreapta a susținut eliminarea unor fonduri pentru mediu și criterii de gen. De ce contează: semnal pentru agenda legislativă din următorii ani Dincolo de competiția electorală, repoziționarea PPE are un efect direct asupra modului în care se formează majoritățile în Parlamentul European: dacă PPE își mută agenda „spre dreapta” pentru a recâștiga alegători, negocierile pe dosare sensibile (migrație, climă, buget) pot deveni mai volatile, iar „cordonul sanitar” poate fi mai greu de susținut în practică. În acest cadru, PPE își asumă o provocare dublă: să limiteze creșterea extremei drepte fără a-i valida temele și, simultan, să rămână recognoscibil ca pol politic de centru-dreapta în UE. [...]
Încetinirea avansului Rusiei în Donbas în 2026, inclusiv pierderi teritoriale în septembrie, complică obiectivul strategic al Moscovei și prelungește presiunea asupra resurselor militare. Potrivit HotNews , o contraofensivă ucraineană desfășurată de câteva luni în nordul Donbasului a zădărnicit încercările Rusiei de a încercui orașele rămase sub control ucrainean, în timp ce în sud Kievul susține că a reușit să blocheze înaintarea rusă prin reorganizarea apărării. Evoluțiile descrise de publicație, pe baza unei relatări din New York Times , indică o schimbare de ritm față de așteptările exprimate repetat de Vladimir Putin privind „inevitabilitatea” cuceririi Donbasului. Analiști occidentali citați afirmă că Rusia a pierdut teritorii „însemnate” în timpul campaniei ucrainene, denumită de Kiev „ Operațiunea Vivaldi ”. Datele de teren: septembrie, cea mai slabă lună pentru câștigurile nete ale Rusiei din 2023 încoace La nivel mai larg, avansul rus pe teritoriul Ucrainei ar fi încetinit semnificativ în 2026, iar septembrie a fost cea mai slabă lună din perspectiva câștigurilor teritoriale nete ale Rusiei începând cu iunie 2023, potrivit firmei finlandeze Black Bird Group . Conform graficului publicat de Black Bird Group , Rusia ar fi pierdut în septembrie 190 km² (informație ilustrată și în postarea Black Bird ). Discrepanțe cu versiunea Moscovei și tensiuni în spațiul pro-rus Datele Black Bird contrazic afirmația Ministerului Apărării din Rusia, care a susținut pe 19 septembrie că Rusia a capturat peste 2.000 de mile pătrate (aprox. 5.180 km²). HotNews notează că inclusiv bloggeri militari ruși ultranaționaliști au contestat această declarație și și-au exprimat îngrijorarea că încercarea de a înconjura „orașele-fortărețe” din Donbas eșuează. Cum descrie Ucraina operațiunea: lovituri pe logistică și adaptare la „războiul dronelor” În contextul unui impas accentuat de prezența permanentă a dronelor, operațiunea ucraineană este prezentată ca o combinație de acțiuni asupra logisticii și de tactici adaptate câmpului de luptă: atacuri cu rază medie asupra drumurilor și căilor ferate folosite pentru aprovizionarea trupelor ruse; distrugerea unui oleoduct, care ar fi întrerupt accesul la combustibil necesar operațiunilor de supraveghere, potrivit locotenent-colonelului Petro Horbatenko (al Treilea Corp de Armată); identificarea și lovirea operatorilor ruși de drone prin interceptarea semnalelor; folosirea sistemelor robotizate de dezamorsare a minelor și minarea rutelor de aprovizionare rusești cu mine amplasate de drone; avans cu vehicule blindate protejate de „blindaj reactiv” îmbunătățit (sistem care folosește explozii controlate pentru a respinge atacurile), în paralel cu atacuri cu drone terestre în spatele frontului. Ce urmează: obiectivul Donbas rămâne „nenegociabil”, iar presiunea aeriană crește HotNews arată că Vladimir Putin a numit controlul complet asupra Donbasului o condiție „nenegociabilă” pentru oprirea războiului, în condițiile în care Donețk și Luhansk au fost alipite la Rusia printr-un referendum nerecunoscut internațional. În același timp, Ucraina a respins propunerile administrației Trump de a ceda teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit pe câmpul de luptă. Pe fondul obiectivelor neatinse în Donbas, Moscova și-ar fi intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene, folosindu-și avantajul în rachete și drone pentru a bombarda Kievul; oficiali ucraineni descriu această campanie drept „terorism” menit să slăbească voința de luptă. Volodimir Zelenski a declarat că, până acum, peste 5.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în cadrul operațiunii și alți 250 capturați, însă New York Times precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre, iar Ucraina nu publică date despre propriile pierderi. [...]
Franța a suspendat temporar folosirea grenadelor de dispersare la protestele elevilor , o decizie cu impact direct asupra modului în care poliția gestionează manifestațiile, după ce un adolescent de 15 ani și-a pierdut o mână la un protest din Lens, în nordul țării, potrivit HotNews , care citează The Guardian . Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez , a declarat la postul de radio RTL că a dispus suspendarea „în contextul mișcării liceenilor”, până la clarificarea exactă a incidentului. Autoritățile nu au confirmat circumstanțele: nu este clar dacă adolescentul a ridicat grenada de la sol sau dacă a fost lovit direct. Poliția a susținut că, înainte de intervenția trupelor antirevoltă, până la 200 de protestatari ar fi aruncat cu obiecte în forțele de ordine. „Suspend folosirea grenadelor până când vom afla exact ce s-a întâmplat.” Presiune pe Ministerul de Interne: răniți și anchete pentru acuzații de brutalitate Pe fondul acuzațiilor privind folosirea excesivă a forței, Nuñez a mai spus că au fost deschise 18 anchete interne în cadrul poliției. Printre cazurile investigate se află un incident în care un protestatar și-ar fi pierdut mai mulți dinți și un altul în care un elev și-a pierdut vederea la un ochi. În paralel, organizații pentru drepturile omului și sindicate au acuzat în repetate rânduri poliția că folosește forța nejustificat, în timp ce ministrul a insistat că agenții sunt acolo pentru a-i proteja pe elevi. Protestele continuă, pe fondul unei crize în educație și al constrângerilor bugetare Manifestațiile, care durează de două săptămâni și au avut episoade violente, au fost declanșate de probleme din sistemul de educație: lipsă cronică de profesori, clase supraaglomerate, clădiri degradate și program școlar prelungit. Potrivit datelor citate, de la începutul protestelor au fost răniți cel puțin 215 adolescenți și 85 de angajați ai școlilor, iar aproximativ 750 de polițiști au fost răniți. Decizia de suspendare a venit la o zi după ce cel puțin 250.000 de elevi, părinți, profesori și membri ai sindicatelor au protestat în toată Franța, în cea mai amplă zi de până acum, ceea ce l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să convoace o ședință de urgență a cabinetului. În unele orașe, inclusiv la Paris, marșurile s-au încheiat cu vandalism sporadic și confruntări scurte cu trupele antirevoltă; polițiștii au folosit gaze lacrimogene și intervenții cu bastoanele pentru dispersare. Premierul Sabastien Lecornu urmează să susțină un discurs despre manifestații și despre situația financiară gravă a țării, despre care sursa notează că limitează capacitatea guvernului de a răspunde revendicărilor. Lecornu a condamnat violențele și a respins acuzațiile că guvernul ar fi ordonat „represiunea polițienească” împotriva protestatarilor. Pentru moment, suspendarea grenadelor schimbă tactica de intervenție a poliției în stradă, însă durata măsurii rămâne legată de rezultatele verificărilor privind incidentul de la Lens și de evoluția anchetelor interne. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare și energetice din Rusia , vizând inclusiv un aerodrom și instalații petroliere, într-o operațiune desfășurată pe 6-7 octombrie, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este dublă: degradarea capacității Rusiei de a lansa atacuri la distanță (în special cu drone) și presiune pe sursele de finanțare ale războiului, prin ținte din sectorul petrolier. Statul Major General al Ucrainei a transmis că forțele ucrainene au lovit un aerodrom militar rusesc, stații de război electronic și radar, facilități legate de drone, posturi de comandă și depozite logistice. Țintele au fost atât pe teritoriul Rusiei, cât și în zone ocupate din regiunile Donețk, Luhansk și Zaporijjea. Publicația notează că amploarea pagubelor era încă evaluată, iar autoritățile ruse nu oferiseră, la momentul publicării, informații verificabile independent despre daune. Ținte în Rusia: aerodrom, război electronic și radar Conform Statului Major, a fost lovit aerodromul Seșcea din regiunea Briansk. În aceeași zonă, o stație de război electronic ar fi fost lovită lângă Hrynove, iar o stație radar ar fi fost vizată lângă Elionka. Armata ucraineană nu a precizat ce unități sau ce tip de armament au fost folosite. În teritoriile ocupate: noduri de drone, posturi de comandă și logistică În orașul Donețk ocupat, Ucraina afirmă că a lovit o locație folosită de trupele ruse pentru stocarea, pregătirea și lansarea dronelor de atac. Au fost vizate și posturi de comandă pentru drone în apropiere de Bilotserkivka și Kamianka (zona ocupată din regiunea Zaporijjea). Totodată, Statul Major a raportat lovirea unui post de comandă și observare lângă Hirnyk (regiunea Donețk), precum și a altor două poziții similare lângă așezările ocupate Ukrainsk și Kurakhivka. În regiunea Luhansk ocupată, Ucraina a anunțat atacuri asupra a două obiective logistice: un depozit de materiale și echipamente lângă Krynychne și un depozit de combustibili și lubrifianți lângă Kondriuche. Nu au fost comunicate date despre victime sau despre amploarea pagubelor. Zelenski: lovituri asupra a două facilități petroliere și o țintă în Marea Neagră Separat, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că, în ultima zi, forțele ucrainene au lovit patru ținte care „ajută Rusia să finanțeze și să poarte” războiul: două facilități petroliere, un poligon de instruire militară și o țintă nespecificată în Marea Neagră. „Războinicii noștri au lovit patru ținte care ajută Rusia să finanțeze și să poarte războiul său brutal.” Potrivit lui Zelenski, loviturile asupra obiectivelor din Rusia au avut loc în regiunile Perm, Samara și Astrahan, fără a preciza ce facilități au fost vizate și cum se distribuie țintele pe regiuni. Despre operațiunea din Marea Neagră, nici Statul Major, nici Zelenski nu au indicat dacă a fost vizată o navă, o instalație offshore sau un alt tip de obiectiv militar. De ce contează Dincolo de efectul militar imediat, includerea explicită a unor facilități petroliere în lista țintelor indică o strategie de a lovi în capacitatea Rusiei de a-și susține financiar efortul de război, în paralel cu atacuri asupra infrastructurii de drone și a lanțurilor logistice din teritoriile ocupate. În lipsa unor evaluări independente ale pagubelor, impactul concret rămâne, deocamdată, dificil de cuantificat. [...]
