Știri
Știri din categoria Externe
Consiliul de Securitate al ONU urmează să voteze o rezoluție despre Strâmtoarea Ormuz, la inițiativa Bahrainului, privind protejarea navigației comerciale, relatează Euronews România, care citează Reuters prin Agerpres. Potrivit a doi diplomați de la sediul ONU din New York, reuniunea celor 15 membri și votul au fost programate pentru sâmbătă dimineață, nu pentru vineri, cum se anunțase inițial, deoarece vineri este zi liberă la ONU.
Miza este una economică și geopolitică: prețul petrolului a urcat puternic după atacurile SUA și Israel asupra Iranului, la finalul lunii februarie, conflict care durează de peste o lună și care a blocat efectiv această rută maritimă considerată esențială pentru economia globală.
Conform Reuters, proiectul de rezoluție finalizat de Bahrain, care deține președinția rotativă a Consiliului, ar autoriza „toate mijloacele defensive necesare” pentru protejarea transportului maritim comercial în și în jurul Strâmtorii Ormuz. Textul consultat de agenție prevede că măsurile ar urma să se aplice „pentru o perioadă de cel puțin șase luni... până când consiliul va decide altfel”.
China, membru permanent cu drept de veto, și-a exprimat însă opoziția față de autorizarea oricărei utilizări a forței. În intervenția de joi în Consiliul de Securitate, reprezentantul Chinei la ONU, Fu Cong, a avertizat că un astfel de pas ar „legitima utilizarea ilegală și nediscriminatorie a forței, ceea ce ar duce inevitabil la o escaladare și mai mare a situației și ar avea consecințe grave”.
Negocierile au fost dificile, iar Bahrainul a renunțat anterior la o referire explicită privind caracterul constrângător juridic al documentului, în încercarea de a depăși obiecțiile altor state, în special Rusia și China. O a patra versiune a rezoluției a intrat într-o procedură de „tăcere” pentru aprobarea conținutului, însă o sursă diplomatică occidentală a indicat că Rusia, China și Franța au făcut opinie separată; ulterior, diplomați de la ONU au indicat că textul a fost totuși finalizat și poate fi supus la vot.
Pentru adoptare, o rezoluție are nevoie de cel puțin nouă voturi „pentru” și de absența unui veto din partea celor cinci membri permanenți (Regatul Unit, China, Franța, Rusia și SUA). În paralel, secretarul general al Ligii Statelor Arabe, Ahmed Aboul Gheit, a spus în Consiliu că organizația susține eforturile Bahrainului, iar Regatul Unit a organizat o reuniune cu peste 40 de țări pe tema redeschiderii și securizării navigației în strâmtoare.
„Orice acțiune provocatoare din partea agresorilor și a susținătorilor acestora, inclusiv în Consiliul de Securitate al ONU, privind situația din Strâmtoarea Ormuz, nu va face decât să complice și mai mult situația”, a transmis ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, potrivit AFP, citat de Euronews România.
Recomandate
Mesajul lui Trump că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă” nu schimbă încă riscul pentru fluxurile de petrol , în condițiile în care traficul maritim rămâne redus, iar SUA și Iranul se contrazic public pe tema navigației și a negocierilor, potrivit HotNews . Președintele american Donald Trump a transmis marți că „nu sunt discuții sau conversații în desfășurare sau programate” cu Iranul și a susținut că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă și operațională”, în timp ce „blocada navală rămâne deplin în vigoare”. În același mesaj publicat pe Truth Social , Trump a afirmat că „toate minele marine au fost înlăturate sau detonate”. De ce contează: Ormuz rămâne un punct de presiune pentru piața petrolului Dincolo de declarațiile politice, datele de trafic maritim indică faptul că doar un număr redus de nave încearcă să tranziteze în prezent Strâmtoarea Ormuz. Este o arteră strategică: înainte de războiul din acest an, prin zonă trecea de regulă o cincime din petrolul livrat la nivel mondial. În plus, luni dimineața, după expirarea acordului semnat în iunie între SUA și Iran, o navă a fost lovită de un „proiectil necunoscut” în strâmtoare, un episod care amplifică percepția de risc operațional pentru transportatori și asigurători. Poziția Iranului: condiții pentru redeschidere și reluarea angajamentelor Mai devreme în aceeași zi, negociatorul-șef iranian Mohammad Baqer Qalibaf declarase că Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă până când SUA vor respecta condițiile acordului interimar de încetare a focului semnat în iunie, acord care a expirat luni. Condițiile invocate de Teheran includ, potrivit aceleiași surse: ridicarea blocadei SUA asupra porturilor iraniene; ridicarea sancțiunilor petroliere; eliberarea activelor iraniene înghețate în străinătate; încetarea amenințărilor și a operațiunilor militare „pe toate fronturile”. Context: acordul interimar a expirat, iar escaladarea a reluat blocada Acordul interimar SUA–Iran semnat pe 17 iunie permisese redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor, urmând să fie continuat cu negocieri suplimentare timp de 60 de zile pentru un acord final, inclusiv pe dosarul nuclear și sancțiuni. Negocierile „nu au dus însă la niciun rezultat”. Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul de noi atacuri asupra navelor din strâmtoare, Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după trei luni de pauză determinate de un armistițiu care suspendase campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie. Tot atunci, Trump a spus că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, iar Iranul a răspuns cu lovituri asupra bazelor americane din țări aliate SUA și prin blocarea din nou a navigației în Strâmtoarea Ormuz. [...]
Turcia încearcă să deblocheze reluarea negocierilor SUA–Iran, pe fondul riscului de escaladare militară , după o discuție telefonică între președintele turc Recep Tayyip Erdogan și fostul președinte american Donald Trump, potrivit Economica . Erdogan a insistat asupra „utilizării la maximum a diplomației” și și-a exprimat speranța că negocierile cu Iranul se vor relua „în curând”, conform unui comunicat al biroului său de comunicare publicat pe X. În același mesaj, Ankara afirmă că va sprijini eforturile de promovare a păcii. Contextul imediat este expirarea, luni, a unui acord-cadru încheiat între Iran și Statele Unite la mijlocul lunii iunie. Documentul urmărea să pregătească un armistițiu, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și o soluție de pace pe termen lung, însă până acum nu s-au înregistrat „progrese diplomatice semnificative”, iar relansarea negocierilor rămâne blocată. De ce contează: presiune pe rutele energetice și pe securitatea regională Discuția Erdogan–Trump are loc după ce un înalt oficial iranian a declarat luni pentru Reuters că Iranul va adopta o postură militară „complet ofensivă”, pe fondul stagnării eforturilor de negociere a unui sfârșit permanent al războiului. În același timp, Washingtonul ar fi exclus prelungirea unui acord temporar de încetare a focului, potrivit aceleiași relatări. Pentru Turcia, miza este directă: țara se învecinează cu Iranul și are a doua cea mai mare armată din NATO, iar Ankara a cerut în repetate rânduri încetarea războiului. În paralel, Turcia a menținut contacte strânse cu Statele Unite, Iranul și mediatori precum Pakistanul și Qatarul și a acționat ca intermediar între părți. [...]
Kazahstanul primește o recunoaștere globală pentru îmbutelierea Coca‑Cola, cu potențial de capital de imagine : o companie locală a câștigat Cupa Candler , trofeu anual care premiază cea mai performantă operațiune de îmbuteliere din sistemul The Coca‑Cola Company, potrivit Mediafax . Distincția a fost acordată după o evaluare în care au fost analizate peste 200 de țări, iar criteriile au inclus rezultatele comerciale, calitatea produsului și eficiența operațională. Informația este atribuită de Mediafax publicației Nexta . Ce înseamnă Cupa Candler în ecosistemul Coca‑Cola Cupa Candler este prezentată ca „cea mai înaltă distincție” acordată la nivel mondial în cadrul sistemului The Coca‑Cola Company, vizând performanța și calitatea managementului unei operațiuni de îmbuteliere. Trofeul poartă numele lui Asa Griggs Candler, omul de afaceri creditat cu fondarea companiei și cu transformarea Coca‑Cola într-un brand global. De ce contează: de la performanță operațională la capital de imagine externă Materialul notează că premiul ar putea fi folosit și ca avantaj de imagine în plan diplomatic. În acest context, Mediafax menționează, „mai în glumă, mai în serios”, că Astana ar putea avea un atu în discuții cu președintele american Donald Trump, descris ca un mare consumator al băuturii răcoritoare. Informația despre posibila utilizare diplomatică rămâne, însă, la nivel de speculație în textul sursei, fără exemple concrete de demersuri sau reacții oficiale. [...]
Negarea Phenianului privind o nouă desfășurare de trupe în Rusia menține incertitudinea asupra riscului de escaladare militară în regiune , într-un moment în care Ucraina susține că Moscova ar pregăti sosirea a zeci de mii de soldați nord-coreeni, potrivit Agerpres . Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un și una dintre figurile-cheie ale regimului de la Phenian, a calificat drept „nefondată” afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski potrivit căreia Coreea de Nord ar intenționa să trimită până la 50.000 de soldați în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei. Declarația lui Zelenski ar fi, în formularea lui Kim Yo Jong, „un incident auto-regizat”, într-un comunicat transmis prin agenția publică nord-coreeană KCNA, relatează Reuters. Ucraina a susținut anterior că Moscova ar pregăti sosirea a circa 30.000 de soldați nord-coreeni, estimare pe care Zelenski a ridicat-o ulterior la circa 50.000. Totodată, el a cerut Coreei de Sud sprijin pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei. Contextul cooperării militare Rusia–Coreea de Nord Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un tratat de parteneriat strategic care prevede asistență militară reciprocă în caz de agresiune. În acest cadru, Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze și echipamente militare, inclusiv obuziere Koksan de calibru mare, lansatoare multiple de rachete, rachete balistice KN-23/24 și sisteme antitanc, ca sprijin în războiul cu Ucraina. Agerpres mai notează că aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni ar fi participat la luptele pentru recucerirea teritoriului din provincia rusă Kursk, ocupat în august 2024 de trupele ucrainene. Semnale recente: rachete nord-coreene și îmbunătățirea preciziei Armata ucraineană a observat în iulie că Rusia folosește din nou rachete nord-coreene în atacuri asupra unor ținte din Ucraina, după ce ultima utilizare raportată ar fi fost în august 2025. Separat, un oficial al serviciului ucrainean de informații militare a indicat o îmbunătățire „semnificativă” a preciziei rachetelor balistice nord-coreene cu rază scurtă: marja de eroare ar fi scăzut de la cel puțin un kilometru în 2024 la 1–5 metri, sugerând modernizări bazate pe experiența din teren. În plus, același serviciu ucrainean a semnalat cu două săptămâni în urmă că o unitate de rachete nord-coreene a început desfășurarea în vestul Rusiei și ar putea fi echipată cu 120 de rachete balistice (KN-23 sau KN-24) și șase lansatoare. În lipsa unor confirmări independente în materialul citat, negarea Phenianului nu închide subiectul, dar arată miza politică a informațiilor despre o posibilă extindere a implicării nord-coreene, cu potențial de a amplifica tensiunile de securitate în Asia de Nord-Est și pe flancul estic al Europei. [...]
Beijingul ia în calcul un summit cu Seulul în noiembrie, pe fondul discuțiilor despre investiții și lanțuri de aprovizionare , o mișcare care poate debloca negocieri economice bilaterale într-un moment în care companiile din regiune caută mai multă predictibilitate în comerț și producție, potrivit Agerpres . Ministrul chinez de externe Wang Yi a spus că Beijingul ia „în considerare în mod activ” organizarea unei întâlniri la vârf între liderii Chinei și Coreei de Sud, cu ocazia summitului de la Shenzhen privind cooperarea economică în regiunea Asia-Pacific, programat în noiembrie, conform Ministerului de Externe sud-coreean, citat de Reuters. Declarația a fost făcută în timpul unei întâlniri la Seul între Wang Yi și omologul său sud-coreean Cho Hyun , în cadrul vizitei ministrului chinez în Coreea de Sud. Miza economică: acordul de liber schimb, servicii, investiții și lanțuri de aprovizionare Cei doi miniștri au convenit să continue negocierile pentru aprofundarea cooperării în mai multe sectoare, inclusiv în servicii și investiții, în cadrul acordului de liber schimb dintre Coreea de Sud și China. În același pachet de discuții intră și obiectivul de „stabilizare” a lanțului de aprovizionare, potrivit informațiilor transmise de MAE sud-coreean. Pe zona de contacte directe, cei doi au agreat să continue eforturile pentru extinderea schimburilor la nivelul populației, cele două țări estimând că în curând totalul călătoriilor între ele va depăși 10 milioane de vizite. Ce urmează: vizită la Beijing și discuții despre Coreea de Nord Wang Yi l-a invitat pe ministrul sud-coreean de externe într-o vizită în China, invitație acceptată, conform comunicatului MAE de la Seul. În plan de securitate regională, șeful diplomației sud-coreene a cerut Chinei să joace un rol „constructiv” pentru readucerea Coreei de Nord la dialog cât mai curând posibil. La rândul său, Wang a afirmat că Beijingul a menținut o politică „consecventă” privind Peninsula Coreeană și că speră la o coexistență pașnică între cele două Corei, potrivit Reuters. [...]
La contestare a corectitudinii alegerilor din Ungaria rămâne un risc de instabilitate politică , la 100 de zile după ce Fidesz a pierdut puterea în fața partidului Tisza condus de Péter Magyar , într-un climat în care susținătorii lui Viktor Orbán resping ideea unui bilanț intern și alimentează narativul „trădării” electoratului, potrivit Le Figaro . În analiza publicată de la Budapesta, publicația descrie cum, în cercurile Fidesz, înfrângerea nu este tratată ca un semnal de schimbare, ci ca o nedreptate: partidul „deposedat” de putere ar fi fost împins în opoziție de un popor „înșelat” de un adversar prezentat drept lipsit de scrupule. Miza: legitimitatea procesului electoral, nu doar schimbarea de guvern Un element central este disputa privind „egalitatea de șanse” în competiția electorală. Le Figaro notează că, deși Orbán și-a recunoscut înfrângerea „ca un gentleman”, susținătorii săi folosesc acest gest pentru a respinge acuzațiile de deriva autoritară la adresa Fidesz. În același timp, articolul amintește că Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a apreciat, ca și la precedentele două scrutinuri legislative, că „egalitatea de șanse nu a fost respectată” — o formulare care menține deschisă dezbaterea despre condițiile în care se face alternanța la putere în Ungaria. „Egalitatea de șanse nu a fost respectată”, a considerat OSCE, potrivit articolului. Context: Fidesz, între „statul iliberal” și refuzul autocriticii Le Figaro plasează tensiunile într-un cadru mai larg, evocând reuniunea anuală a elitei intelectuale a Fidesz la Universitatea de vară de la Băile Tușnad (Transilvania), locul unde, în 2014, Viktor Orbán a vorbit despre „statul iliberal” în Ungaria. În 2026, în locul prezentării unor „proiecte vaste” pentru un nou mandat, atmosfera descrisă este una de resentiment, cu accent pe ideea că pierderea puterii ar fi rezultatul unei erori a electoratului, nu al unei uzuri politice interne. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol (care este parțial accesibil), rezultă mai ales o concluzie de climat: la 100 de zile de la înfrângere, Fidesz nu pare să fi intrat într-o etapă de recalibrare, iar menținerea unei retorici de contestare și frustrare poate complica funcționarea normală a opoziției și a noii guvernări. În lipsa unor detalii suplimentare din textul integral, nu reies măsuri concrete sau un calendar politic precis. [...]
