Știri
Știri din categoria Externe

Consiliul de Securitate al ONU urmează să voteze o rezoluție despre Strâmtoarea Ormuz, la inițiativa Bahrainului, privind protejarea navigației comerciale, relatează Euronews România, care citează Reuters prin Agerpres. Potrivit a doi diplomați de la sediul ONU din New York, reuniunea celor 15 membri și votul au fost programate pentru sâmbătă dimineață, nu pentru vineri, cum se anunțase inițial, deoarece vineri este zi liberă la ONU.
Miza este una economică și geopolitică: prețul petrolului a urcat puternic după atacurile SUA și Israel asupra Iranului, la finalul lunii februarie, conflict care durează de peste o lună și care a blocat efectiv această rută maritimă considerată esențială pentru economia globală.
Conform Reuters, proiectul de rezoluție finalizat de Bahrain, care deține președinția rotativă a Consiliului, ar autoriza „toate mijloacele defensive necesare” pentru protejarea transportului maritim comercial în și în jurul Strâmtorii Ormuz. Textul consultat de agenție prevede că măsurile ar urma să se aplice „pentru o perioadă de cel puțin șase luni... până când consiliul va decide altfel”.
China, membru permanent cu drept de veto, și-a exprimat însă opoziția față de autorizarea oricărei utilizări a forței. În intervenția de joi în Consiliul de Securitate, reprezentantul Chinei la ONU, Fu Cong, a avertizat că un astfel de pas ar „legitima utilizarea ilegală și nediscriminatorie a forței, ceea ce ar duce inevitabil la o escaladare și mai mare a situației și ar avea consecințe grave”.
Negocierile au fost dificile, iar Bahrainul a renunțat anterior la o referire explicită privind caracterul constrângător juridic al documentului, în încercarea de a depăși obiecțiile altor state, în special Rusia și China. O a patra versiune a rezoluției a intrat într-o procedură de „tăcere” pentru aprobarea conținutului, însă o sursă diplomatică occidentală a indicat că Rusia, China și Franța au făcut opinie separată; ulterior, diplomați de la ONU au indicat că textul a fost totuși finalizat și poate fi supus la vot.
Pentru adoptare, o rezoluție are nevoie de cel puțin nouă voturi „pentru” și de absența unui veto din partea celor cinci membri permanenți (Regatul Unit, China, Franța, Rusia și SUA). În paralel, secretarul general al Ligii Statelor Arabe, Ahmed Aboul Gheit, a spus în Consiliu că organizația susține eforturile Bahrainului, iar Regatul Unit a organizat o reuniune cu peste 40 de țări pe tema redeschiderii și securizării navigației în strâmtoare.
„Orice acțiune provocatoare din partea agresorilor și a susținătorilor acestora, inclusiv în Consiliul de Securitate al ONU, privind situația din Strâmtoarea Ormuz, nu va face decât să complice și mai mult situația”, a transmis ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, potrivit AFP, citat de Euronews România.
Recomandate

Un atac direct asupra centralei nucleare Barakah ar putea declanșa o criză regională cu efecte economice și logistice majore , pe fondul riscului de contaminare radioactivă și al tensiunilor din Golf, potrivit Mediafax . Avertismentul a fost transmis marți de directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, într-o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Atacul cu drone a avut loc în apropierea centralei Barakah , situată în emiratul Abu Dhabi, iar autoritățile din Emiratele Arabe Unite au confirmat izbucnirea unui incendiu în zona instalației nucleare. Grossi a spus că o lovitură directă asupra centralei ar putea provoca „consecințe radioactive grave” pentru întreaga regiune. De ce contează: riscuri operaționale care pot bloca activitatea economică Șeful AIEA a subliniat că Barakah este o centrală nucleară operațională și că găzduiește „mii de kilograme” de material nuclear, inclusiv combustibil proaspăt și uzat. În acest context, o avarie severă ar putea duce la o eliberare masivă de radioactivitate în mediu. Un punct critic menționat de Grossi este vulnerabilitatea infrastructurii de alimentare cu energie: inclusiv avarierea liniilor externe de electricitate ar putea genera riscuri majore pentru reactoare. Potrivit acestuia, deteriorarea sistemelor critice poate conduce la afectarea nucleului reactorului și la o situație de urgență nucleară. Costuri potențiale: evacuări, adăpostire și măsuri de sănătate publică În scenariul unui incident major, autoritățile ar putea fi obligate să aplice măsuri de protecție de amploare, între care: evacuări masive ale populației; adăpostirea locuitorilor; administrarea de iod stabil pentru limitarea efectelor radiațiilor. Grossi a avertizat că impactul unui astfel de incident ar putea afecta zone aflate la sute de kilometri distanță, ceea ce ridică miza de la o problemă națională la una de securitate regională și internațională. Context regional: tensiuni în Golf și presiune pe rutele energetice Incidentul are loc pe fondul escaladării tensiunilor în Orientul Mijlociu, după atacurile lansate în februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și răspunsul Teheranului, care a vizat Israelul și aliați americani din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite. În plus, Iranul a blocat temporar Strâmtoarea Ormuz , rută maritimă esențială pentru transportul global de petrol, amplificând îngrijorările de pe piețele internaționale. Deși un armistițiu mediat de Pakistan a intrat în vigoare pe 8 aprilie și a fost prelungit temporar, potrivit sursei, negocierile nu au produs un acord de pace durabil, iar tensiunile rămân ridicate. [...]

Participarea lui Donald Trump la summitul G7 din 15–17 iunie, în Franța, riscă să amplifice tensiunile comerciale și geopolitice dintre SUA și partenerii săi din grup, într-un moment în care agenda este deja încărcată de dispute legate de Iran și de presiuni pe relațiile transatlantice, potrivit Agerpres . Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru AFP că președintele american va participa la reuniunea liderilor G7, programată între 15 și 17 iunie, în stațiunea Evian, la poalele Alpilor. G7 reunește Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite, iar întâlnirea din iunie are loc într-un context pe care sursa îl descrie ca fiind „tensionat” între Trump și o parte dintre liderii așteptați în Franța, pe fondul unor „ofensive comerciale și diplomatice” lansate de președintele american. Două surse majore de fricțiune: comerțul și războiul din Iran Pe lângă divergențele comerciale, războiul din Iran este indicat ca un factor suplimentar de tensiune în interiorul G7. Potrivit informațiilor transmise, Trump le reproșează celorlalți lideri că nu au susținut ofensiva militară americană sau că nu s-au implicat pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Summitul de la Evian va fi, astfel, un test pentru coordonarea politică între principalele economii avansate, într-un moment în care diferențele de poziționare riscă să se traducă în blocaje pe decizii cu impact economic și de securitate. [...]

Rusia ia în calcul extinderea războiului prin nordul Ucrainei și pregătește mobilizarea a până la 100.000 de oameni , potrivit președintelui Volodîmîr Zelenski , citat de Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: Kievul își consolidează dispozitivul în nord și își ajustează planurile de apărare pentru mai multe direcții posibile de ofensivă. Zelenski a spus, într-o postare pe Telegram, că a convocat o ședință la nivel de comandament pentru a analiza datele serviciilor ucrainene de informații privind planificarea Rusiei pentru operațiuni ofensive, cu accent pe direcția Cernihiv–Kiev. În paralel, Ucraina pregătește răspunsuri pentru fiecare dintre „cele cinci” scenarii pe care Moscova le-ar avea în vedere pentru a extinde războiul prin nord. „Pregătim răspunsuri pentru fiecare opțiune posibilă a acțiunilor inamicului, dacă rușii chiar îndrăznesc să-și extindă agresiunea. Forțele noastre din [sector] vor fi întărite.” Ce înseamnă „plus 100.000” și ce limite vede Kievul Președintele ucrainean a afirmat că, în cadrul aceleiași reuniuni, a fost discutată și pregătirea de către Rusia a unor noi măsuri de mobilizare care ar viza „plus 100.000 de persoane”. Totuși, Zelenski a susținut că Ucraina evaluează că Rusia nu ar avea, în acest moment, capacitatea de a face o mobilizare „ascunsă” la această scară, sugerând că Moscova ar putea recurge la „decizii politice într-un alt format”. În acest context, el a invocat acțiuni similare celor recente legate de regiunea transnistreană din Republica Moldova, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat. Răspunsul Ucrainei: întăriri în nord și lovituri cu drone pe distanță lungă Pe lângă întărirea forțelor în sectorul vizat, Zelenski a spus că Ucraina se pregătește să extindă amploarea loviturilor pe distanță lungă asupra teritoriului rus, pe care le-a descris drept „sancțiuni pe distanță lungă”, argumentând că acestea au redus deja capacitatea Rusiei de a purta războiul. În evaluarea prezentată de liderul de la Kiev, obiectivul este ca niciunul dintre cele cinci scenarii de extindere a războiului prin nordul Ucrainei să nu poată fi pus în practică. [...]

Escaladarea retorică pe Kaliningrad ridică riscul de incidente în Baltică , într-un moment în care regiunea se confruntă deja cu episoade repetate de securitate aeriană, potrivit HotNews . Kremlinul a reacționat dur la declarațiile ministrului lituanian de externe despre capacitatea NATO de a „penetra” exclava rusă, calificându-le drept „aproape de nebunie”. Ministrul lituanian al afacerilor externe, Kęstutis Budrys , a spus că NATO trebuie să arate Moscovei că este capabilă „să penetreze” Kaliningrad, o exclavă rusă între Lituania și Polonia, pe coasta baltică. El a susținut că alianța „are capacitatea” ca, „dacă este necesar”, să distrugă apărarea antiaeriană și bazele de rachete rusești din zonă, într-un interviu publicat luni de ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung. Reacția Kremlinului: „Declarația se apropie de nebunie” Întrebat miercuri despre afirmațiile ministrului lituanian, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la televiziunea rusă de stat că remarcile arată cât de „nesăbuiți” sunt politicienii din țările baltice și că nu ar trebui luați în serios. „Declarația se apropie de nebunie.” Peskov a mai afirmat că statele baltice „sunt cu adevărat maniacal de anti-ruse” și că acest sentiment „le orbește” și „le împiedică să facă ceea ce este în interesul acestor țări”, potrivit Reuters, citată de HotNews. Context: Kaliningrad, zonă puternic militarizată, și o serie de incidente recente Kaliningrad are o populație de aproximativ 1 milion de locuitori și este descrisă ca fiind puternic militarizată, inclusiv ca bază principală a Flotei ruse de la Marea Baltică. În trecut, Moscova a acuzat Occidentul că vrea să izoleze Kaliningrad. În decembrie, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va răspunde oricăror tentative de blocadă și a invocat riscul unui „conflict pe scară largă” într-un astfel de scenariu. Pe fondul acestui schimb de replici, regiunea a fost marcată de noi alerte de securitate: miercuri, legiuitorii Lituaniei au intrat într-un adăpost subteran, iar traficul aerian de la aeroportul din Vilnius a fost suspendat temporar, după ce o dronă a încălcat spațiul aerian al țării. Separat, în Estonia, un avion militar românesc F-16 din misiunea NATO de poliție aeriană a doborât marți o dronă aparent de origine ucraineană, potrivit HotNews . [...]

Taiwanul își accelerează bugetul de apărare, pe fondul incertitudinii privind sprijinul SUA , după ce președintele Lai Ching-te a transmis că „forțele străine” nu pot decide viitorul insulei, în contextul în care Washingtonul ar putea folosi vânzările de arme ca monedă de schimb în negocierile cu China, potrivit news.ro . Într-un discurs susținut la doi ani de la preluarea mandatului, Lai a avertizat că viitorul Taiwanului nu poate fi „ținut ostatic de frică, diviziune sau interese pe termen scurt”. Mesajul vine pe fondul dependenței structurale a Taipeiului de sprijinul de securitate al SUA pentru descurajarea unui potențial atac chinez. Semnal politic după declarațiile lui Trump despre „moneda de schimb” Declarațiile președintelui taiwanez au fost făcute la câteva zile după ce președintele american Donald Trump a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca instrument de negociere cu China. Comentariile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News și la bordul Air Force One, după o vizită de stat la Beijing, unde Xi Jinping i-ar fi cerut liderului american să nu sprijine Taiwanul. Taipei acuză Beijingul că este „cauza principală” a instabilității regionale și susține că vânzările de arme americane reprezintă un angajament legal pentru apărarea democrației insulei. 25 de miliarde de dolari pentru apărare și achiziții din SUA Lai a spus că guvernul său crește cheltuielile de apărare pentru a „preveni un război”, nu pentru a-l declanșa, adăugând că „amenințările sunt mai mari ca niciodată”. În paralel, Taiwanul continuă investițiile în modernizarea armatei și în dezvoltarea propriului sector de apărare, dar rămâne dependent de armament american de înaltă tehnologie. Parlamentul taiwanez a aprobat recent un proiect de lege privind cheltuielile de apărare în valoare de 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei), bani destinați achizițiilor de arme din SUA. Potrivit legiuitorilor, fondurile ar urma să acopere: aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41,4 miliarde lei) dintr-un pachet de arme de 11,1 miliarde de dolari (aprox. 51,1 miliarde lei) anunțat de Washington în decembrie; o a doua fază a vânzărilor de arme, încă neaprobată de SUA, estimată la aproximativ 15 miliarde de dolari (aprox. 69 miliarde lei). Ce urmează: decizia SUA și riscul unei schimbări diplomatice Trump a declarat că China și Taiwanul trebuie „să se calmeze” și că va decide asupra vânzărilor de arme „în următoarea perioadă destul de scurtă de timp”. Lai a spus că, dacă va avea ocazia să discute cu Trump — care a ridicat posibilitatea unei convorbiri telefonice — va sublinia că Taiwanul „susține statu quo-ul” și că China este cea care „subminează” pacea și stabilitatea. O eventuală conversație directă Lai–Trump ar avea însă încărcătură diplomatică majoră: SUA și-au mutat recunoașterea de la Taipei la Beijing în 1979 , iar un astfel de contact ar putea tensiona relația cu China. [...]

UE pregătește o plată inițială de 3,2 miliarde euro către Ucraina, condiționată de ratificare , într-un pachet mai amplu de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), ceea ce mută presiunea pe calendarul de implementare și pe capacitatea Kievului de a accesa rapid finanțarea. Informațiile sunt prezentate de Mediafax . Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a indicat că plata ar urma să aibă loc „în jurul mijlocului lunii iunie”, ca parte a împrumutului de 90 de miliarde de euro, potrivit Le Figaro. El a spus că negocierile privind asistența bugetară au fost finalizate, însă prima tranșă rămâne „sub rezerva” unor pași formali, inclusiv ratificarea acordului de către partea ucraineană. Cum este împărțit împrumutul de 90 de miliarde de euro La sfârșitul lunii aprilie, Uniunea Europeană a aprobat împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat de bugetul UE. Din total, alocările sunt împărțite astfel: 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziții militare ; 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) pentru sprijin bugetar . Fondurile sunt destinate perioadei 2026–2027 , iar prima tranșă este menționată ca fiind programată să sosească în mai , în timp ce plata inițială de 3,2 miliarde de euro este plasată, ca reper, la mijlocul lunii iunie. De ce contează: banii depind de pași procedurali și de calendar Mesajul-cheie pentru piețe și pentru finanțele publice ale Ucrainei este că prima plată, deși anunțată ca iminentă, depinde de îndeplinirea condițiilor procedurale, în special de ratificarea acordului de către Kiev. În practică, asta poate influența ritmul în care Ucraina își poate acoperi nevoile de finanțare bugetară în 2026 și predictibilitatea fluxurilor de bani din partea UE. [...]