Știri
Știri din categoria Externe
UE pregătește un cadru care mută o parte din „logistica” deportărilor în afara blocului, prin posibilitatea de a crea centre de returnare în țări terțe și prin accelerarea procedurilor, într-o schimbare de reglementare cu impact direct asupra modului în care statele membre gestionează migrația ilegală, potrivit Antena 3.
Comisia Europeană și Parlamentul European au ajuns la un acord asupra unor reguli controversate care vizează deportarea mai rapidă a migranților fără drept legal de ședere, Antena 3 citând Euronews. Autoritățile de la Bruxelles susțin că „Regulamentul privind returnarea migranților” este esențial pentru creșterea numărului de repatrieri, în condițiile în care, potrivit datelor oficiale menționate, doar 29% dintre migranții fără drept legal de ședere părăsesc efectiv Uniunea Europeană.
„Este un pas foarte important pentru a ne asigura că avem control asupra a ceea ce se întâmplă în UE, asupra celor care vin, dar și asupra celor care trebuie să plece din UE”, a declarat comisarul pentru Afaceri Interne Magnus Brunner.
Elementul central al noii legi este posibilitatea ca statele UE să înființeze „centre de returnare” în afara Uniunii, dacă încheie un acord cu o țară terță. Aceste centre pot funcționa ca puncte de tranzit sau ca locuri în care persoana este obligată să rămână, ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră față de regulile actuale.
În prezent, returnarea se face, în majoritatea cazurilor, doar către țara de origine sau către o țară cu care persoana are o legătură dovedită. Conform noului sistem descris, această cerință ar urma să fie eliminată. Minorii neînsoțiți ar fi exceptați, în timp ce familiile cu copii ar putea fi incluse.
Magnus Brunner a indicat că „următorul pas” este intensificarea „diplomației migratorii” cu țări terțe, fără a nominaliza potențiali parteneri.
Unele state membre lucrează deja la identificarea unor țări partenere pentru astfel de centre. Germania, Olanda, Austria, Danemarca și Grecia au format în martie un grup pentru a implementa proiectul, iar Italia derulează deja un sistem similar în Albania, cu două centre care găzduiesc în total mai puțin de o sută de migranți, potrivit informațiilor din articol.
Regulamentul ar mai permite statelor UE să efectueze percheziții în „locul de reședință sau alte spații relevante” ale migranților aflați ilegal, prevedere criticată de ONG-uri și societatea civilă, care o compară cu raidurile agenției americane de imigrație ICE.
„Prevederea este intenționat vagă, pentru a permite o interpretare largă în diferitele state membre. Deschide ușa pentru descinderi în locuințe și, de asemenea, în sediile organizațiilor care ajută migranții și în unități medicale”, a declarat pentru Euronews Eleonora Celoria, de la Asgi.
Totodată, textul include:
Acordul trebuie aprobat oficial de eurodeputați și de statele UE. Conform compromisului citat, unele prevederi ar urma să intre în vigoare la 12 luni după adoptarea regulamentului, deși Consiliul ceruse inițial doi ani. Antena 3 notează că legea „ar putea intra în vigoare chiar de luna viitoare”, însă calendarul exact depinde de pașii finali de aprobare.
Recomandate
Uniunea Europeană pregătește reguli care pot bloca Big Tech din SUA la licitațiile publice de cloud din sectoare critice , o mișcare cu impact direct asupra modului în care statele membre își vor cumpăra infrastructura digitală pentru domenii sensibile, potrivit Antena 3 , care citează documente consultate de Reuters. Miza este una de reglementare și achiziții publice: Bruxelles-ul vrea să introducă cerințe stricte de „suveranitate” și protecție a datelor pentru serviciile de cloud folosite în licitațiile din sectoare precum bancar, energetic și medical. În practică, aceste criterii ar putea exclude de la astfel de proiecte companii ca Amazon, Microsoft și Google. Ce propune Comisia și de ce contează pentru licitațiile publice Propunerea este inclusă într-o viitoare lege a Comisiei Europene privind dezvoltarea serviciilor cloud și a inteligenței artificiale, pe care comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, ar urma să o prezinte miercuri, ca parte a unui pachet menit să reducă dependența UE de tehnologia americană și să sprijine companiile europene. Documentele citate indică și introducerea unor criterii obligatorii „non-preț” (adică factori de eligibilitate care nu țin de cost), între care cerințe legate de folosirea de software și hardware dezvoltate în UE. O astfel de abordare ar dezavantaja marile companii tehnologice din SUA în competițiile pentru contracte publice din zone considerate critice. Criteriile avute în vedere: date, control din țări terțe și deschiderea piețelor Între criteriile menționate pentru selectarea furnizorilor de cloud în licitațiile critice se află: nivelul de protecție a datelor; controlul țărilor terțe asupra datelor și serviciilor furnizorilor; cât de deschise sunt piețele lor pentru serviciile cloud. În fundal, presiunea pentru cerințe de suveranitate este alimentată și de îngrijorări legate de legislația americană, inclusiv o referire la „ Legea Cloud Computing ”, care ar impune furnizorilor cu sediul în SUA să acorde autorităților acces la date chiar dacă acestea sunt stocate în străinătate. Ce urmează: negociere în UE și posibile tensiuni cu Washingtonul Planul Comisiei are nevoie de sprijinul celor 27 de state membre și al Parlamentului European în lunile următoare, iar propunerea „ar putea suferi modificări ulterioare”, potrivit materialului. În același timp, inițiativa ar putea provoca reacții negative din partea administrației Trump, deja critică față de legile UE care vizează controlul marilor companii tehnologice. Separat, Comisia ar fi propus să acționeze ca organism central de achiziții pentru țările și instituțiile UE, pentru cumpărarea de servicii pentru centre de date, cloud computing, software și sisteme de inteligență artificială, atât pentru sine, cât și pentru aceste entități. Context de piață: dominația Big Tech și răspunsurile companiilor Amazon, Microsoft și Google au împreună o cotă de piață globală combinată de peste 60% în serviciile cloud, potrivit sursei. În anticiparea cerințelor de suveranitate, companiile au încercat să rămână eligibile în Europa prin formule de operare și parteneriate locale: Amazon a lansat un serviciu găzduit integral în Europa, separat fizic și legal de restul infrastructurii sale globale; Microsoft a lansat companii de cloud controlate local, precum Bleu (deținută de Capgemini și Orange) și Delos Cloud (o filială SAP care folosește infrastructura Microsoft Azure); Google a încercat să rămână eligibilă prin S3NS (societate mixtă controlată de Thales) și printr-un parteneriat separat cu OVHcloud. În același pachet, proiectul ar mai include un proces simplificat de aprobare rapidă pentru centrele de date, cu acces preferențial la rețea și taxe de rețea reduse în anumite condiții, inclusiv pentru utilizarea de cipuri fabricate în Europa sau pentru reducerea costurilor cu energia. [...]
Armenia amână decizia formală între UE și blocul eurasiatic condus de Rusia , respingând cererea președintelui Vladimir Putin de a organiza rapid un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, într-un moment politic sensibil, cu o săptămână înainte de alegeri, potrivit HotNews . Premierul Nikol Pașinian a argumentat, într-o alocuțiune video pe Facebook, că „ar fi ilogic” un referendum atât timp cât alegerea între cele două blocuri „nu va fi inevitabilă”, adică în absența unei candidaturi oficiale depuse pentru aderarea la UE sau a unui demers avansat pentru obținerea statutului de țară candidată. Cererea lui Putin vine pe fondul presiunilor Moscovei și al poziției exprimate de liderul rus potrivit căreia Armenia nu poate împăca o eventuală aderare la UE cu menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) , structură condusă de Rusia. În același timp, declarațiile lui Pașinian sunt făcute cu puțin timp înaintea alegerilor legislative, considerate un test pentru premier, care încearcă să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. Presiune diplomatică și avertismentul „scenariului ucrainean” Moscova și-a rechemat sâmbătă ambasadorul din Armenia pentru „consultări”, pe tema întăririi legăturilor dintre Erevan și UE. Cu o zi înainte, Putin invocase „scenariul ucrainean”, afirmând că acesta ar fi început când Kievul a încercat să adere la UE (context detaliat într-un material HotNews despre acest subiect, aici ). Pașinian susține că relațiile armeano-ruse sunt „într-o etapă de transformare” și că Armenia încearcă să construiască „noi relații” cu Rusia, pe care le descrie drept „deschise și sincere”. Ce urmează: echilibru între angajamente și pași politici Kremlinul a transmis luni că Putin și Pașinian au avut o convorbire telefonică, fără a oferi detalii, menționând doar că discuția a vizat summitul UEE desfășurat săptămâna trecută în Kazahstan. În paralel, Armenia își consolidează relația cu UE: în luna mai a găzduit un summit european, iar UE a salutat „un salt înainte” în relațiile cu această țară. În plan intern, Armenia a adoptat anul trecut o lege care declară oficial intenția de a depune candidatura de aderare la UE, continuând un parteneriat început în 2017. Relația cu Rusia rămâne însă tensionată: Erevanul reproșează Moscovei lipsa de sprijin în războiul cu Azerbaidjanul din 2023 și a suspendat participarea la un pact regional de securitate cu Rusia, în timp ce caută sprijin din partea UE și a SUA. [...]
Uniunea Europeană pregătește deschiderea primului „cluster” de negocieri pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, un pas care ar muta discuțiile din zona politică generală în cea tehnică, cu reforme și evaluări pe domenii, potrivit Antena 3 . Diplomați europeni citați în material indică drept țintă data de 15 iunie, dar subliniază că nu există încă o confirmare oficială. Miza imediată este organizarea unei Conferințe Interguvernamentale la Luxemburg, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai UE, unde ar urma să fie deschise oficial „clusterele de extindere”. Dacă planul din 15 iunie nu se concretizează, aceeași etapă ar putea avea loc pe 16 iunie, tot la Luxemburg, în paralel cu reuniunea miniștrilor europeni. Ce înseamnă „deschiderea unui cluster” și de ce contează În termenii procesului de extindere, deschiderea unui cluster de negocieri înseamnă intrarea oficială în etapa discuțiilor detaliate pe un grup de domenii. Practic, negocierile trec de la un cadru general la o fază de evaluare tehnică și reforme concrete, pe capitole tematice. Ucraina și Republica Moldova avansează „în paralel” în acest proces, însă progresul formal a fost blocat timp de un an de Ungaria, pe fondul cererilor Budapestei privind drepturi suplimentare pentru minoritatea maghiară din vestul Ucrainei. Blocajul politic: condițiile Ungariei și stadiul discuțiilor Materialul arată că, până acum, nu a fost anunțat un acord între guvernele ucrainean și ungar pe tema drepturilor minorității. Premierul ungar Peter Magyar a spus că această chestiune trebuie rezolvată pentru ca Budapesta să își ridice opoziția. Discuțiile tehnice continuă, iar postul public ucrainean Suspilne a relatat că nouă dintre cele 11 cerințe ale Ungariei ar fi fost deja îndeplinite, potrivit informațiilor citate. Calendarul de la mijlocul lunii iunie și limitele informației Două surse din instituțiile UE au confirmat posibilitatea ca 15 iunie să fie „ziua-cheie”, dar au precizat că nu a fost stabilită încă nicio dată oficială. Anterior, Kyiv Independent relatase că această etapă ar urma să aibă loc cel mai probabil între 16 și 18 iunie. Indiferent dacă va fi 15 sau 16 iunie, deschiderea clusterelor ar însemna atingerea obiectivului UE de a face acest pas până la finalul președinției semestriale a Ciprului în Consiliul UE și ar oferi liderilor europeni un reper de progres la summitul din 18 iunie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În același context, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat în mai că Ucraina nu va putea adera la UE în ianuarie 2027, pledând în schimb pentru o aderare graduală, care să înceapă cu domenii concrete, precum energia, notează Agerpres. [...]
Armenia respinge ideea unui referendum rapid privind aderarea la UE, menținând incertitudinea de reglementare asupra direcției sale economice între Bruxelles și Uniunea Economică Eurasiatică . Potrivit Economica , premierul Nikol Pașinian a spus că „ar fi ilogic” un astfel de vot cât timp Armenia nu și-a depus oficial candidatura de aderare la Uniunea Europeană și nu este pregătită să obțină statutul de țară candidată. Miza imediată este una de compatibilitate instituțională: Vladimir Putin a cerut Erevanului, săptămâna trecută, să organizeze un referendum „cât mai curând posibil”, susținând că Armenia nu poate împăca o eventuală aderare la UE cu menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), bloc condus de Moscova. De ce contează: semnal de prudență într-o decizie cu efecte economice și juridice Prin refuzul unui referendum în acest moment, guvernul de la Erevan transmite că nu consideră „inevitabilă” alegerea între cele două blocuri, cel puțin până la un pas formal (depunerea candidaturii sau obținerea statutului de candidat). În practică, această poziție amână o decizie care ar putea implica schimbări majore de reguli și aliniere economică, în condițiile în care UEE și UE funcționează pe cadre diferite. Declarațiile vin cu o săptămână înainte de alegerile din Armenia, descrise ca un test pentru Pașinian, care încearcă să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. Reacția Moscovei și mesajul „scenariului ucrainean” Pe fondul apropierii Erevanului de UE, Moscova și-a chemat sâmbătă ambasadorul din Armenia pentru „consultări” privind întărirea legăturilor dintre Armenia și Uniunea Europeană. În ajun, Putin a afirmat că „scenariul ucrainean” a început când Kievul a încercat să adere la UE. Pașinian a descris relațiile armeano-ruse ca fiind „într-o etapă de transformare” și a spus că Armenia este „pe cale să construiască noi relații cu Rusia”, invocând un cadru „deschis și sincer”. Kremlinul a indicat luni că Putin și Pașinian au avut o convorbire telefonică, menționând doar că au discutat despre summitul UEE desfășurat săptămâna trecută în Kazahstan. Context: apropiere de UE, dar tensiuni cu Rusia după războiul din 2023 În luna mai, Armenia a găzduit un summit european, iar UE a salutat un „salt înainte” în relațiile cu această țară. În același timp, Erevanul reproșează Moscovei că nu l-a ajutat în războiul cu Azerbaidjanul din 2023 și solicită sprijin din partea UE și a SUA. Armenia și-a suspendat participarea la un pact regional de securitate cu Rusia. Anul trecut, țara a adoptat o lege prin care își declară oficial intenția de a-și depune candidatura pentru aderarea la UE, în continuarea unui parteneriat început în 2017. Sursa foto: Flickr [...]
Danemarca își deblochează guvernarea după peste două luni de negocieri , după ce premierul în exercițiu Mette Frederiksen a anunțat formarea unei coaliții guvernamentale de stânga pe care o va conduce, potrivit news.ro . Frederiksen a făcut anunțul luni, după o întâlnire cu regele Frederik al X-lea , precizând că acordul vine „în urma unor negocieri îndelungate”. Calendarul imediat: programul marți, echipa miercuri Premierul a indicat pașii următori ai procesului: programul de guvernare urmează să fie prezentat marți, iar componența echipei guvernamentale miercuri. Pentru mediul economic și pentru administrație, miza imediată este reluarea deciziilor executive într-un cadru politic stabil, după o perioadă prelungită de negocieri post-electorale, care a întârziat clarificarea direcțiilor de politică publică. Context: alegeri legislative și negocieri prelungite Anunțul vine la peste două luni de la alegerile legislative. Știrea este relatată de AFP, citată de news.ro. [...]
Un atac cu dronă asupra unui vehicul civil a ucis un bărbat în regiunea rusă Kursk , un nou episod care arată extinderea riscurilor de securitate în zonele de frontieră ale Rusiei, pe fondul intensificării loviturilor reciproce dintre Moscova și Kiev, potrivit Agerpres . Incidentul a avut loc luni, în satul Șcekino din districtul Rîlsk, unde „o dronă inamică a atacat un vehicul civil”, a declarat guvernatorul regiunii Kursk, Aleksandr Hinștein . Acesta a precizat că victima, un civil în vârstă de 53 de ani, se numea Ghenadi Vasilievici. Atacul este raportat în contextul în care Rusia își continuă bombardamentele asupra Ucrainei aproape în fiecare noapte și și-a intensificat atacurile din timpul zilei în ultimele luni, iar Ucraina a răspuns prin creșterea numărului de lovituri, inclusiv pe distanțe lungi, împotriva teritoriului rus. În paralel, negocierile pentru oprirea ofensivei ruse la scară largă asupra Ucrainei rămân blocate, după mai bine de patru ani de conflict, care a provocat sute de mii de morți și milioane de refugiați, conform aceleiași surse. [...]
