Știri
Știri din categoria Externe
Cuba a votat privatizări și deschide economia către capital privat, într-o schimbare care, dacă va fi aplicată, ar marca cea mai amplă repoziționare economică de la revoluția din 1959, pe fondul unei crize acute și al sancțiunilor americane, potrivit Digi24.
Parlamentul cubanez a aprobat în unanimitate un pachet de reforme care prevede privatizarea unei părți „semnificative” a economiei și transformarea întreprinderilor de stat în societăți comerciale private pe acțiuni. Totodată, accesul afacerilor private ar urma să fie permis în sectoarele imobiliar și financiar.
Un element-cheie al pachetului este posibilitatea de „vânzare a proprietății de stat către persoane juridice și fizice naționale și străine, inclusiv cubanezi care locuiesc în străinătate”. Premierul Manuel Marrero a spus, într-un discurs în fața deputaților, că setul de 175 de măsuri recunoaște piața ca „un instrument de distribuire eficientă a resurselor”.
Digi24 relatează, citând Reuters, că orientarea către economia de piață a fost susținută de Partidul Comunist și de fostul lider Raúl Castro. În același timp, președintele Miguel Díaz-Canel le-a cerut legislatorilor, înainte de vot, să „păstreze credința” în trecutul socialist al Cubei, insistând că reformele nu ar însemna abandonarea socialismului.
„Nu renunțăm la socialism”, a declarat președintele Díaz-Canel.
În contextul sancțiunilor SUA, el a descris o dilemă legată de continuarea „procesului de construcție socialistă”, pe care l-a caracterizat drept supus „celui mai îndelungat blocaj din istorie”.
Miza imediată este implementarea efectivă a pachetului: Digi24 notează explicit că impactul major ar apărea „în cazul punerii în aplicare” a măsurilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, mecanisme sau condiții concrete, rămâne neclar cât de rapid și în ce formă vor fi aplicate reformele.
Contextul economic descris este unul de blocaj operațional: pierderea importurilor de petrol ar fi dus la o oprire aproape completă a economiei, cu transport public afectat și întreruperi frecvente de electricitate, inclusiv în Havana.
Recomandate
Zelenski a cerut menținerea sancțiunilor ca instrument de „tăiere” a finanțării războiului și a avertizat, la tribuna ONU, că orice relaxare a măsurilor împotriva Moscovei prelungește conflictul, potrivit Agerpres . În discursul susținut miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe omologul său rus Vladimir Putin de o „nebunie” ucigașă și a îndemnat aliații Ucrainei să păstreze sancțiunile, pe care le-a descris drept „singura modalitate de a opri robinetul războiului”. El a susținut că „ținta” trebuie să fie capacitatea Rusiei de a finanța și prelungi conflictul. Zelenski a atras atenția asupra prezenței unor combatanți din zeci de state alături de armata rusă, menționând „zecile de mii de soldați din 47 de țări, inclusiv Coreea de Nord”. În același context, a invocat cazul a doi soldați nord-coreeni luați prizonieri de Ucraina și trimiși în Coreea de Sud. Mesajul economic: veniturile Rusiei, „o țintă” pentru a limita războiul Liderul ucrainean a legat direct sancțiunile de resursele bugetare ale Rusiei, argumentând că, atunci când „Rusia are bani”, respinge diplomația, iar acest comportament funcționează ca „o formă de veto împotriva păcii”, chiar dacă nu este un drept formal. În acest cadru, Zelenski a insistat că „veniturile Rusiei trebuie, prin urmare, să rămână o țintă”, sugerând că presiunea economică este esențială pentru a reduce intensitatea și durata războiului. Critică punctuală la adresa Franței, pe tema ridicării unor sancțiuni Zelenski a criticat Franța pentru presiuni făcute la Bruxelles în vederea ridicării sancțiunilor împotriva oligarhului rus Alișer Usmanov , descris ca apropiat al lui Putin, în schimbul eliberării unui cetățean francez deținut în Azerbaidjan. „Când cineva în lume slăbește sancțiunile împotriva oligarhilor ruși, acest lucru poate face viața mai confortabilă pentru rușii bogați, dar oferă, de asemenea, mai mult timp războiului, mai mult timp lui Putin.” Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate reacții ale Franței sau detalii suplimentare despre demersurile de la Bruxelles. [...]
Președintele Argentinei, Javier Milei, a atacat la ONU ideea de „guvernanță globală” pentru IA , susținând că organizația este prea prudentă și că temerile legate de inteligența artificială sunt folosite pentru a justifica extinderea controlului statului, potrivit Agerpres . Milei a vorbit miercuri, de la tribuna Adunării Generale a ONU , într-un discurs în care a descris ONU drept „o organizație inutilă” care „hrănește o castă de paraziți” și a acuzat instituția că a eșuat în misiunea de a garanta securitatea colectivă și drepturile omului, permițând „haos, violență și terorism internațional”. În relatarea Agerpres, informațiile sunt atribuite agenției AFP. IA, productivitate și respingerea reglementării prin „teamă” O parte consistentă a intervenției a fost dedicată inteligenței artificiale (IA), pe care Milei a prezentat-o ca pe un potențial multiplicator de productivitate, invocând formularea „super-inteligență”, atribuită de el președintelui american Donald Trump. În același timp, liderul argentinian a criticat „scenariile distopice” asociate frecvent cu IA, despre care a spus că sunt folosite pentru „a semăna teamă” și pentru a favoriza controlul statului. Deși nu l-a numit direct, Milei a părut să facă aluzie la apelurile recente ale secretarului general al ONU, Antonio Guterres , pentru „coordonare globală” și chiar pentru o „guvernanță (globală) gândită și organizată” în fața riscurilor IA. Alte acuzații: Falkland și pandemia de COVID-19 În discurs, Milei a acuzat ONU că a „întors privirea în partea cealaltă” în dosarul revendicărilor istorice ale Argentinei asupra Insulelor Falkland, teritoriu administrat de Regatul Unit. Separat, el a reluat critici mai vechi la adresa poziției ONU și a organizațiilor din sistemul său în timpul pandemiei de COVID-19, vizând în special Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Potrivit lui Milei, această poziție ar fi apărat „un experiment global de control social deghizat în știință”. [...]
Discuțiile SUA–Iran revin pe agendă, dar condițiile Teheranului pentru Ormuz țin riscul pe piața petrolului potrivit HotNews , care relatează despre o întâlnire de trei ore la New York, în marja Adunării Generale a ONU, între oficiali iranieni și trimisul special al SUA, Steve Witkoff . Întâlnirea, mediată de Qatar, nu a produs „nicio evoluție majoră”, notează BBC, dar marchează primul contact de acest tip după discuțiile din iunie, când vicepreședintele SUA JD Vance s-a întâlnit cu o delegație iraniană în Elveția pentru semnarea unui memorandum. Witkoff a spus că este „foarte mulțumit” de rezultat și a descris runda ca fiind una „despre care sperăm că se va dovedi constructivă și promițătoare”. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz , între redeschidere rapidă și condiții politice Un înalt oficial iranian a indicat că Iranul este pregătit să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „în termen de o săptămână”, însă doar dacă SUA iau „măsuri reciproce” pentru reducerea presiunii militare și economice asupra Iranului. Ormuz este prezentată drept una dintre principalele rute mondiale de transport al petrolului, astfel că orice blocaj sau redeschidere are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de volatilitate în prețuri. Teheranul își menține linia de negociere: a reiterat cererea ca SUA să pună capăt „actelor de agresiune”. În trecut, Iranul stabilise șapte condiții prealabile pentru ridicarea blocadei asupra strâmtorii, inclusiv încetarea războiului dus de SUA „pe toate fronturile” și angajamentul de a opri acțiunile agresive, „inclusiv sancțiunile”. Contextul politic: amenințarea lui Trump și lipsa unui progres imediat Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a amenințat Iranul, de la tribuna Adunării Generale a ONU, cu „anihilarea”. „Se va face o înțelegere cu Iranul care să le permită să reconstruiască și să creeze o țară mult mai mare decât a fost vreodată? Sau să anihilez Republica Islamică și să o fac repede, fără să le mai dau niciodată șansa de a ucide și distruge oameni și țări? Să-i trimit în iad?” Iranul a confirmat că la întâlnirea cu Witkoff a participat ministrul de externe Abbas Araghchi, iar medierea a fost asigurată de diplomați din Qatar. Stadiul conflictului: atacuri în strâmtoare și presiune prin sancțiuni După eșecul unui acord de încetare a focului, cele două părți au continuat schimburi de focuri sporadice. Iranul a atacat nave despre care susține că au încercat să traverseze Strâmtoarea Ormuz fără autorizație, iar SUA au atacat obiective iraniene din strâmtoare și petroliere iraniene în largul coastelor Iranului. În paralel, SUA au menținut un blocaj asupra porturilor iraniene, despre care se arată că a provocat „perturbări majore” economiei iraniene. Trump a amenințat și cu sancțiuni împotriva oricărei țări care continuă să facă comerț cu Iranul, însă, până acum, „nu au existat semne ale unei schimbări de curs” din partea Teheranului, care insistă ca SUA și Israelul să-și înceteze războiul, inclusiv împotriva Hezbollah. Separat, gruparea Houthi din Yemen, aliată a Iranului, și-a intensificat atacurile menite să perturbe transportul de petrol din Arabia Saudită, alimentând riscul de escaladare regională. Ce urmează Din informațiile disponibile, discuțiile au redeschis un canal diplomatic, dar fără rezultate concrete imediate. În practică, semnalul relevant pentru piețe rămâne condiționarea explicită a redeschiderii Ormuz de relaxarea presiunii militare și economice a SUA, într-un context în care retorica de la Washington s-a înăsprit public. [...]
Laudele publice ale lui Elon Musk la adresa lui Xi Jinping ridică miza politică pentru Tesla în China , într-un moment în care relația SUA–China intră din nou în prim-plan la nivel de vârf, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Într-un interviu acordat miercuri televiziunii de stat chineze CCTV, Musk l-a numit pe președintele chinez un „lider extraordinar” și a spus că, „sub conducerea sa, China a cunoscut o prosperitate imensă”, invocând progresele vizibile în infrastructură și creșterea nivelului de trai. Context: summit SUA–China și expunerea companiilor americane Declarațiile vin înaintea unei întâlniri programate joi între Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump, în cadrul celui de-al doilea summit din acest an dintre liderii celor două mari economii. Conform Reuters, Musk este așteptat să participe, alături de alți lideri de companii americane, la un dineu oficial găzduit de Trump la Casa Albă, în onoarea lui Xi. De ce contează pentru Tesla: Shanghai, centru major de producție și export În același interviu, Musk a vorbit despre uzina Tesla din Shanghai, descriind echipa locală drept „incredibil de talentată, harnică și de încredere” și numind fabrica „o bijuterie”. Agerpres mai notează, citând Reuters, că vânzările modelelor 3 și Y produse la uzina din Shanghai — care este și principalul centru de export al companiei la nivel mondial — au crescut cu 3,6% în august față de anul precedent, însă ritmul a încetinit puternic comparativ cu luna anterioară, pe fondul unor evoluții divergente pe piețele principale ale producătorului auto american. Separarea operațiunilor din China, respinsă de Musk Musk a respins anterior speculațiile potrivit cărora operațiunile Tesla din China ar putea fi separate, în perspectiva unei posibile fuziuni cu SpaceX, mai arată materialul. [...]
Întâlnirea de la New York reaprinde perspectiva unui acord SUA–Iran, cu miza Strâmtorii Ormuz și a pieței energiei , după ce emisari americani au avut o discuție de trei ore cu persoane implicate în negocierile cu Teheranul, potrivit Adevărul . Contactul a avut loc la scurt timp după discursul lui Donald Trump la Adunarea Generală a ONU , în care a amenințat că ar putea „anihila” Republica Islamică. Trump a spus că emisarul său Steve Witkoff și Jared Kushner au participat la discuții, dar și-a nuanțat ulterior afirmația, precizând că întâlnirea a fost cu „mediatori ai Iranului”, nu direct cu oficiali iranieni. Președintele american a descris discuțiile drept „foarte bune” și „foarte productive”, fără să ofere detalii despre conținut. De ce contează: Ormuz, energie și riscul de escaladare În discursul de la ONU, Trump a pus explicit în balanță două scenarii: un acord care să permită Iranului „să se reconstruiască” sau „anihilarea” Republicii Islamice „rapid”. Tot atunci, a cerut Iranului să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz , rută critică pentru transporturile globale de energie, și să revină la negocieri. Pe fond, discuțiile vin după luni de negocieri blocate și după eșecul unui armistițiu de scurtă durată negociat în iunie. În iulie, americanii și iranienii au avut discuții indirecte la Doha, prin mediatori din Qatar și Pakistan. Reacția Teheranului și condițiile pentru Ormuz Forțele armate iraniene au catalogat declarațiile lui Trump drept „propagandă” și au transmis că sunt pregătite să răspundă cu atacuri „mai severe” dacă va fi necesar, potrivit Reuters. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi s-a întâlnit cu premierul Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, în contextul eforturilor de reducere a tensiunilor și relansare a negocierilor. Un înalt oficial iranian a declarat pentru Reuters că Teheranul ar putea redeschide Strâmtoarea Ormuz „în câteva zile” dacă SUA ar reduce presiunea militară și ar ridica blocada asupra porturilor iraniene, susținând că o propunere în acest sens ar fi fost transmisă deja Washingtonului prin intermediari. Trump a mai afirmat că un acord ar putea fi încheiat după alegerile intermediare americane din 3 noiembrie sau chiar mai devreme, fără să indice un calendar concret. Contextul rămâne tensionat: războiul dintre Statele Unite și Iran se apropie de a șaptea lună și, potrivit sursei, a avut deja efecte asupra piețelor energetice și securității regionale. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia ar putea escalada împotriva unei țări NATO , inclusiv prin atacuri cu drone și rachete sau chiar o operațiune terestră, într-un scenariu menit să fractureze unitatea occidentală și să reducă sprijinul pentru Ucraina, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute marți, la New York, după întâlnirea cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU , în contextul unei întrebări adresate de Fox News Digital despre riscul ca Rusia să atace o altă țară europeană. Miza: presiune internă la Moscova și „export” de escaladare Zelenski susține că președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu presiuni crescânde pe plan intern, pe fondul lipsei unor victorii pe câmpul de luptă care să justifice costurile războiului. În acest context, liderul ucrainean afirmă că Kremlinul ar putea căuta o escaladare externă pentru a distrage atenția și a intimida Europa. „Nu câștigă. Pentru el, e o problemă, pentru că trebuie să arate [ceva] societății sale interne”, a spus Zelenski. În aceeași logică, Zelenski a invocat pierderi rusești pe front, afirmând că, la un efectiv de „un milion” de oameni pe câmpul de luptă, „mor 32.000–33.000 pe lună”, întrebând cum poate fi explicat acest lucru fără rezultate prezentabile acasă. Cum ar încerca Rusia să slăbească sprijinul pentru Ucraina Potrivit lui Zelenski, în lipsa unor câștiguri decisive în Ucraina, Moscova ar putea încerca să „divizeze Europa” și să creeze o falie între Europa și Statele Unite, cu efect direct asupra nivelului de sprijin pentru Kiev. „Să scadă sprijinul pentru Ucraina. Dacă sprijinul scade, poate împinge mai departe”, a spus Zelenski. El a indicat că Rusia ar urmări deja intimidarea societăților europene prin drone și incidente transfrontaliere, menționând Moldova, România și Polonia, precum și perturbări care au implicat aeroporturi din Germania și țări nordice. Ținte potențiale și reacția cerută de Kiev Zelenski a spus că riscul unor acțiuni ofensive „cu drone, rachete sau operațiune terestră” este „foarte ridicat” împotriva altor țări care se învecinează cu Rusia sau Belarus. Întrebat cum ar trebui să reacționeze statele vizate la astfel de încălcări ale frontierei, răspunsul său a fost tranșant: „Răspundeți. Răspundeți întotdeauna.” În viziunea sa, lipsa unui răspuns ar încuraja noi escaladări: „Dacă nu răspundeți rușilor, vor merge mai departe”, a mai spus liderul ucrainean. [...]
