Știri
Știri din categoria Externe
Cuba a votat privatizări și deschide economia către capital privat, într-o schimbare care, dacă va fi aplicată, ar marca cea mai amplă repoziționare economică de la revoluția din 1959, pe fondul unei crize acute și al sancțiunilor americane, potrivit Digi24.
Parlamentul cubanez a aprobat în unanimitate un pachet de reforme care prevede privatizarea unei părți „semnificative” a economiei și transformarea întreprinderilor de stat în societăți comerciale private pe acțiuni. Totodată, accesul afacerilor private ar urma să fie permis în sectoarele imobiliar și financiar.
Un element-cheie al pachetului este posibilitatea de „vânzare a proprietății de stat către persoane juridice și fizice naționale și străine, inclusiv cubanezi care locuiesc în străinătate”. Premierul Manuel Marrero a spus, într-un discurs în fața deputaților, că setul de 175 de măsuri recunoaște piața ca „un instrument de distribuire eficientă a resurselor”.
Digi24 relatează, citând Reuters, că orientarea către economia de piață a fost susținută de Partidul Comunist și de fostul lider Raúl Castro. În același timp, președintele Miguel Díaz-Canel le-a cerut legislatorilor, înainte de vot, să „păstreze credința” în trecutul socialist al Cubei, insistând că reformele nu ar însemna abandonarea socialismului.
„Nu renunțăm la socialism”, a declarat președintele Díaz-Canel.
În contextul sancțiunilor SUA, el a descris o dilemă legată de continuarea „procesului de construcție socialistă”, pe care l-a caracterizat drept supus „celui mai îndelungat blocaj din istorie”.
Miza imediată este implementarea efectivă a pachetului: Digi24 notează explicit că impactul major ar apărea „în cazul punerii în aplicare” a măsurilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, mecanisme sau condiții concrete, rămâne neclar cât de rapid și în ce formă vor fi aplicate reformele.
Contextul economic descris este unul de blocaj operațional: pierderea importurilor de petrol ar fi dus la o oprire aproape completă a economiei, cu transport public afectat și întreruperi frecvente de electricitate, inclusiv în Havana.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre Giorgia Meloni tensionează relația politică SUA–Italia , într-un moment în care cooperarea pe dosare de securitate (inclusiv utilizarea bazelor militare) rămâne sensibilă, potrivit Agerpres . Președintele SUA a spus, într-un interviu la televiziunea italiană La7, că premierul italian „l-a implorat” să facă o fotografie cu ea la summitul G7 din această săptămână și că a acceptat „din milă”. Trump a deschis discuția întrebându-și interlocutorul ce mai face Meloni și sugerând că aceasta ar fi „fericită” că a vorbit cu el. „Nu aveam de ce să vorbesc cu ea. Nu știu ce să spun. M-a implorat să fac o fotografie cu ea. Își dorea atât de mult o fotografie cu mine. Nu aș fi făcut-o, dar mi-a fost milă de ea.” Contextul: de la relație „foarte bună” la fricțiuni pe Iran și Vatican În material se arată că Meloni a avut relații foarte bune cu Trump și a fost singurul lider european invitat la ceremonia de învestitură a republicanului, anul trecut. Potrivit aceleiași relatări, dinamica s-a schimbat după începerea războiului din Iran. Poziția guvernului italian ar fi inclus refuzul de a permite SUA să folosească o bază aeriană din Sicilia pentru raiduri în timpul războiului. Trump a acuzat Italia că „nu este de ajutor” și a spus că Meloni „s-a schimbat”. Un alt episod menționat: Meloni l-ar fi înfuriat pe Trump după ce i-a luat apărarea papei Leon al XIV-lea, în contextul în care liderul american l-a descris pe suveranul pontif drept „slab” pe tema criminalității și „teribil” în politica externă, ca reacție la criticile papei privind războiul. Ce spune Meloni și schimbul de replici de la G7 După summit, Meloni a declarat că relațiile sale cu Trump sunt neschimbate, că nu au existat „reproșuri” și că fiecare a înțeles punctul de vedere al celuilalt. Agerpres mai consemnează un schimb de replici la G7, la care au participat și președintele Consiliului European, Antonio Costa, și cancelarul german Friedrich Merz. Întrebat dacă cei doi s-au împăcat, Meloni a răspuns că „au fost întotdeauna prieteni”, iar Trump a replicat că a fost „abandonat”, premierul italian negând imediat, „printre râsete”. [...]
O majoritate a germanilor susține participarea la o misiune europeană în Strâmtoarea Hormuz , un semnal politic care poate influența deciziile Berlinului într-un moment în care una dintre cele mai importante rute comerciale maritime rămâne departe de o funcționare normală, potrivit Focus . Datele provin din „Politbarometer” al ZDF: 57% dintre respondenți se declară pentru implicarea Germaniei într-un „angajament european” de securizare a strâmtorii, în timp ce 38% se opun. Sondajul a fost realizat de Forschungsgruppe Wahlen din Mannheim și este descris ca reprezentativ pentru populația cu drept de vot din Germania. Strâmtoarea Hormuz este blocată de luni de zile, iar sursa o descrie drept una dintre cele mai importante rute comerciale din lume. Deși există „progrese politice” după un acord-cadru semnat între SUA și Iran, care ar urmări încheierea conflictului și redeschiderea rutei, o detensionare completă „nu este încă în vedere”. Primele nave au reușit să părăsească din nou Golful, însă specialiștii nu vorbesc despre o revenire la operațiuni regulate. Susținerea pentru misiune, diferențiată politic Sondajul indică un tipar politic pronunțat în interiorul Germaniei. Susținătorii Uniunii (CDU/CSU) și ai SPD sprijină „în mod deosebit de frecvent” participarea, iar la Verzi și FDP tot susținerea este majoritară. Mai sceptici sunt simpatizanții Partidului Stângii (Die Linke). În rândul susținătorilor AfD, opiniile sunt împărțite, cu ponderi aproape egale pro și contra. Datele au fost colectate telefonic și online în perioada 16–18 iunie 2026. [...]
Franța și Germania contestă mandatul UE de a negocia cu Rusia , într-un episod care riscă să complice coordonarea europeană pe dosarul Ucraina și să prelungească incertitudinea privind „cine vorbește în numele Europei”, potrivit Digi24 . Într-o reuniune de vârf la Bruxelles descrisă ca neașteptat de tensionată, Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au criticat demersurile președintelui Consiliului European, Antonio Costa, de a deschide canale de comunicare cu Kremlinul, relatează Politico, citat de Digi24. Miza nu este doar oportunitatea unui dialog cu Vladimir Putin, ci și arhitectura deciziei: dacă inițiativa trebuie să aparțină instituțiilor UE sau unui grup restrâns de state. Două tabere și o dispută de mandat Potrivit informațiilor din culise invocate de publicația citată, discuția despre Rusia și Ucraina s-a purtat fără consilieri și fără telefoane, pe fondul sensibilității subiectului, și a depășit cu două ore durata programată. Summitul a conturat două poziții principale: Macron și Merz susțin că nu este momentul potrivit pentru discuții cu Putin, iar când va exista o fereastră diplomatică, inițiativa ar trebui să fie preluată de „E3” (Franța, Germania și Regatul Unit). Un număr mare de lideri UE au apărat ideea că rolul de reprezentare revine Uniunii , sprijinindu-l pe Costa. Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a respins explicit ideea unor „canale alternative”, avertizând, într-o declarație pentru Politico, asupra riscurilor negocierilor „pe ușa din spate” cu regimuri autoritare. Ce a declanșat conflictul: contacte cu Moscova și lipsa de informare În centrul disputei se află contactele inițiate de șeful de cabinet al lui Costa, Pedro Lourtie, care ar fi discutat de două ori cu oficiali de la Moscova în ultimele săptămâni, potrivit unor diplomați și oficiali UE citați în material. Un diplomat a acuzat că amploarea acestor contacte nu ar fi fost cunoscută de toți liderii și că unii au aflat abia după apariția informațiilor în presă, ceea ce a alimentat reacții de furie și acuzații de lipsă de profesionalism. Echipa lui Costa a susținut că discuțiile au avut ca unic scop stabilirea unui canal de comunicare „la momentul potrivit”, că au fost scurte și fără substanță. Există și versiuni contradictorii despre informarea prealabilă: un diplomat afirmă că Germania, Franța, Regatul Unit și Comisia Europeană au fost informate înainte, în timp ce alți diplomați susțin că Berlinul nu ar fi fost anunțat. De ce contează: risc de fragmentare în politica externă a UE Disputa scoate la suprafață o problemă operațională cu impact direct asupra capacității UE de a acționa coerent: lipsa unui mecanism acceptat de mandat și raportare pentru contacte diplomatice sensibile . Un diplomat UE citat în material spune că, pentru ca eventualele negocieri cu Moscova să funcționeze, este nevoie de „un sistem de atribuire a mandatelor și de informare ulterioară”. În paralel, au apărut și alte linii de fractură: Italia și Polonia ar fi fost nemulțumite că au fost excluse din discuțiile inițiale dintre „E3” și președintele ucrainean Volodimir Zelenski , iar unii oficiali s-au întrebat de ce Consiliul European ar trebui să conducă demersul, și nu Comisia Europeană sau Serviciul European de Acțiune Externă. Ce urmează Potrivit sursei, Merz urmează să îi primească la Berlin pe Macron și pe prim-miniștrii Regatului Unit, Poloniei și Italiei, iar tema dialogului cu Rusia ar urma să fie pe agendă. În lipsa unui acord intern privind mandatul și reprezentarea, tensiunile riscă să se transfere în decizii mai lente și mesaje nealiniate ale UE pe un dosar care depinde de coordonare strânsă cu Kievul și Washingtonul. [...]
Uniunea Europeană schimbă ritmul sancțiunilor împotriva Rusiei, trecând la prelungiri anuale , o decizie care reduce frecvența negocierilor politice și crește predictibilitatea cadrului de restricții pentru companii și piețe, potrivit Antena 3 . Pentru prima dată, sancțiunile sunt extinse cu 12 luni, nu cu șase, cum se întâmpla până acum. O purtătoare de cuvânt a președintelui Consiliului European , Antonio Costa , a declarat joi că UE a decis această prelungire anuală. Măsura vine în contextul în care Uniunea a introdus mai multe pachete de sancțiuni după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Ce vizează sancțiunile și de ce contează economic Conform informațiilor din articol, sancțiunile UE urmăresc în special trei zone cu impact direct asupra economiei ruse: veniturile din vânzările de combustibili fosili pe piețele internaționale; industria de armament; instituțiile financiare ale Rusiei. Trecerea la un orizont de 12 luni înseamnă, practic, mai puține momente de „reînnoire” care pot deveni puncte de presiune politică și de incertitudine pentru mediul de afaceri (de la bănci și asigurări până la companii cu expunere pe energie și comerț). Ce se schimbă procedural la nivelul UE Până acum, sancțiunile erau reînnoite semestrial, iar prelungirea necesita aprobarea unanimă a liderilor celor 27 de state membre. În noua formulă, aceeași logică a unanimității rămâne relevantă, dar ciclul de decizie se rarefiază, ceea ce poate reduce riscul de blocaje repetate de la o rundă la alta. Context politic: sprijinul pentru Ucraina, din nou în unanimitate Antena 3 notează că sprijinul european pentru Ucraina a primit un impuls după ce fostul prim-ministru al Ungariei, Viktor Orban, a pierdut alegerile în acest an. Ulterior, UE a deschis oficial negocierile de aderare cu Kievul și a aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Tot joi, cei 27 de șefi de stat și de guvern reuniți la Bruxelles au adoptat în unanimitate o declarație comună de sprijin pentru Ucraina, pentru prima dată după mai mult de un an, după ce Orban refuzase anterior să susțină astfel de poziții. La ce să ne așteptăm în continuare Din informațiile disponibile în material nu rezultă modificări ale conținutului sancțiunilor, ci o schimbare a duratei de prelungire. Efectul imediat este un cadru mai stabil pe termen de un an, cu implicații de planificare pentru actorii economici care operează sub restricțiile existente sau care sunt afectați indirect de ele. [...]
Discuțiile din UE despre un canal de dialog cu Moscova au blocat agenda summitului și au scos la iveală lipsa unei formule comune pentru rolul Ucrainei în eventuale negocieri , potrivit Kyiv Post . În prima zi a reuniunii, liderii europeni au amânat până aproape de ora 23:00 (ora locală) o cină dedicată strategiei față de China, din cauza disputelor legate de războiul Rusiei în Ucraina. UE a bifat, în paralel, un moment simbolic: liderii l-au felicitat pe președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski pentru deschiderea formală a negocierilor de aderare. După plecarea lui din sală, discuția s-a mutat rapid pe tema „angajării” Kremlinului, în condițiile în care, conform materialului, Rusia nu dă semne că ar dori negocieri de pace. Cine ar trebui să conducă eventualele discuții cu Rusia Liderii UE s-au contrazis pe configurația de țări care ar urma să conducă posibile negocieri viitoare cu Moscova: Emmanuel Macron a susținut implicarea Marii Britanii și ideea ca „Europa”, nu doar UE, să preia conducerea. Friedrich Merz a preferat formatul diplomatic E3 (Franța, Marea Britanie și Germania). Donald Tusk a cerut un grup mai larg decât E3, din care Polonia nu face parte; în plus, formatul este asociat cu negocierile acordurilor de la Minsk din 2015, după anexarea Crimeei de către Rusia. Giorgia Meloni a propus numirea unui singur emisar al UE care să deschidă dialogul cu Moscova. Potrivit a doi diplomați UE citați de Euractiv (menționat în material), Meloni a argumentat că o „voce unificată” aleasă de toate cele 27 de state membre ar întări blocul în negocieri. Într-o declarație pentru presa italiană, ea a spus că profilul ideal ar veni „dintr-o țară medie sau mai mică”. „Linie directă” către Kremlin, o inițiativă care a divizat statele membre O altă sursă de tensiune a fost inițiativa președintelui Consiliului European, António Costa, de a crea o „linie directă” cu Kremlinul pentru a fi pregătit de negocieri viitoare. Conform unor diplomați de rang înalt citați în articol, Costa i-a cerut șefului său de cabinet, diplomatul portughez Pedro Lourtie, să facă două apeluri telefonice către diplomați ruși. Demersul a generat atât critici, cât și susținere, iar statele baltice, Danemarca și alte țări nordice au fost cele mai critice, inclusiv pe motiv că inițiativa nu ar fi fost coordonată în prealabil cu un grup larg de state. Materialul notează și contextul: oficiali europeni au spus că inițiativa a venit după ce Zelenski ar fi cerut UE, la un summit din aprilie, să preia rolul de mediator rămas liber după ce americanii s-au concentrat pe războiul cu Iranul. De ce contează Pentru mediul economic și pentru companiile expuse la riscuri geopolitice, mesajul principal este că UE nu are încă o arhitectură politică stabilă pentru un eventual proces de negociere cu Rusia, iar divergențele interne pot întârzia deciziile pe alte dosare strategice (inclusiv China). În același timp, discuția despre „cine vorbește” în numele Europei indică o competiție de influență între capitale, cu efect direct asupra predictibilității politicilor externe și de securitate ale blocului. [...]
Negocierile tehnice SUA–Iran pentru implementarea acordului de încetare a focului au fost amânate , pe fondul intensificării atacurilor Israelului în sudul Libanului, ceea ce pune sub presiune stabilitatea înțelegerii semnate la începutul săptămânii, potrivit Al Jazeera . Discuțiile urmau să aibă loc la Burgenstock , în Elveția, însă Ministerul elvețian de Externe a confirmat vineri dimineață că întâlnirea nu va mai avea loc. Amânarea alimentează temeri că acordul SUA–Iran ar putea începe să se erodeze la doar câteva zile de la semnare. De ce s-au blocat discuțiile: Libanul devine condiție pentru Teheran Publicația notează că Iranul ar fi întârziat trimiterea delegației pentru a negocia „termenii tehnici” ai acordului, invocând campania militară în desfășurare a Israelului în Liban. Atacurile israeliene din noaptea de joi spre vineri ar fi ucis „cel puțin 18 persoane” în sudul Libanului, iar Hezbollah a raportat lupte intense. Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf , a declarat vineri că orice discuții rămân condiționate de „liniile roșii” ale Teheranului, iar oprirea atacurilor Israelului asupra Libanului a fost una dintre cerințele-cheie ale Iranului în negocieri. „Dacă inamicul caută să exagereze, am demonstrat că degetele noastre sunt pe trăgaci și nu ezităm să dăm un răspuns zdrobitor inamicului”, a spus Ghalibaf, potrivit agenției oficiale IRNA. Impact operațional: întâlnirea din Elveția, suspendată fără un nou termen La Burgenstock Resort din Stansstad (lângă Lucerna) era așteptată o ceremonie urmată de discuții. Ministerul elvețian de Externe a transmis agenției AFP că întâlnirea planificată între SUA, Iran, Qatar și Pakistan a fost amânată, fără a anunța o nouă dată, precizând totuși că pregătirile continuă și că Elveția rămâne disponibilă să faciliteze discuțiile. În paralel, planurile Washingtonului au fost date peste cap: vicepreședintele JD Vance, desemnat de președintele Donald Trump să conducă negocierile, era așteptat să zboare peste noapte spre Elveția, iar echipe și jurnaliști se pregătiseră deja pentru deplasare. Joi seara, însă, vizita a fost anulată, iar Casa Albă a invocat dificultăți de organizare. Următorul pas: mediatori regionali se reunesc în Egipt Pe fondul îngrijorărilor privind stabilitatea acordului, mediatorii – inclusiv Pakistan, Arabia Saudită și Turkiye – ar urma să se întâlnească duminică la Alamein, în Egipt, potrivit declarațiilor citate de Al Jazeera din partea autorităților de la Cairo și Islamabad. În același timp, premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus joi că armata Israelului va rămâne într-o „zonă de securitate” din sudul Libanului atât timp cât o vor cere „nevoile de securitate” ale Israelului. Israel și Hezbollah nu sunt părți ale acordului SUA–Iran, însă Teheranul insistă că Israelul trebuie să se retragă din zona pe care o ocupă în sudul Libanului. [...]
