Știri
Știri din categoria Externe

Performanța mai bună a rachetei ucrainene „Flamingo” în lovituri la 500–900 km adâncime în Rusia sugerează o presiune în creștere asupra apărării aeriene ruse și a industriei sale militare, după ce trei din cinci proiectile ar fi atins o fabrică de componente militare din Volgograd, potrivit Kyiv Post.
Atacul din noaptea de 26 spre 27 iunie a vizat centrul militar-industrial Titan-Barrikady Federal Research and Production Center din Volgograd, iar imagini geolocalizate făcute publice în weekend ar arăta impacturi directe și distrugeri parțiale. Surse oficiale ucrainene au susținut că au fost lansate cinci rachete grele de croazieră FP-5 „Flamingo”, produse de compania Fire Point (cu sediul la Kiev), care ar fi zburat aproximativ 500–900 km în spațiul aerian al Federației Ruse.
Guvernatorul regiunii, Andrey Bocharov, a declarat după atac că a fost avariată „o facilitate de producție” în Volgograd și că au fost rănite cel puțin 10 persoane, fără alte detalii.
Analiza imaginilor și a materialelor video realizată de grupurile de cercetare open-source Dnipro Osint (Harbuz) și Exilenova+ indică avarii structurale majore la două ateliere ale uzinei, nr. 2 și nr. 38, în urma exploziei și incendiului din interiorul clădirilor.
Atelierul 38 este descris ca principala facilitate de producție a uzinei, cu mașini-unelte și linii de asamblare, inclusiv pentru producția finală de lansatoare de rachete balistice și platforme purtătoare de rachete folosite de armata rusă. Potrivit aceleiași evaluări, uzina produce inclusiv lansatoare și componente pentru racheta Iskander-M, utilizată de Rusia în atacuri asupra Ucrainei.
Imaginile ar indica și lovirea unui al treilea atelier (neidentificat), iar unii observatori au menționat o a patra explozie în incintă, însă cercetătorii independenți nu au confirmat-o. Nici sursele oficiale ruse, nici cele ucrainene nu au precizat unde au ajuns cele două rachete care nu ar fi lovit uzina.
Materialul notează că „Flamingo” a avut, în trecut, performanțe slabe în luptă, fiind adesea doborâtă sau ratând ținta. Conform numărătorii Kyiv Post și analizelor OSINT citate, înainte de lovitura asupra uzinei Barrikady ar fi existat probabil 34 de lansări, dintre care doar cinci ar fi atins credibil țintele vizate.
Ca termen de comparație, într-un atac din 10 iunie asupra unei fabrici de electronice pentru apărare din Ceboksary (la circa 1.000 km de posibilele zone de lansare), apărarea aeriană rusă ar fi doborât trei din cinci rachete, iar dintre cele două ajunse în zona țintei doar una ar fi lovit efectiv incinta; cealaltă ar fi ratat. O încercare anterioară, la 4 mai, s-ar fi soldat cu doborârea a patru din cinci rachete, iar singura rămasă ar fi explodat la sute de metri de fabrică.
În acest context, raidul din 27 iunie este prezentat drept unul dintre cele mai reușite atacuri cu rachete ale Forțelor Armate ale Ucrainei din întregul război, comparabil ca efect cu un atac din septembrie 2023 cu rachete britanice Storm Shadow asupra portului Sevastopol ocupat de Rusia.
Directorul Fire Point, Denys Shtilerman, a spus într-un interviu publicat sâmbătă pe YouTube că principalele probleme au fost legate de realizarea unor sisteme de ghidaj suficient de precise pentru zbor la altitudine foarte joasă, sub 20 de metri, și de densitatea apărării aeriene ruse.
O analiză a Institute for the Study of War (menționată în articol) a avansat ipoteza că loviturile ucrainene asupra aeronavelor ruse A-50 (AWACS – avioane de avertizare timpurie și control aerian) ar fi putut crea „goluri” în supravegherea aeriană, exploatate ulterior. În același context, este citată informația că Rusia ar opera mai puțin de zece aeronave A-50 funcționale.
Separat, grupul OSINT OKO Gora susține că, din ianuarie 2026, planificatorii ucraineni ar fi mutat țintele „Flamingo” din sudul Rusiei și Crimeea ocupată către obiective mai adânci în Federația Rusă, în special de-a lungul râurilor Volga și Kama. Toate cele șapte atacuri confirmate în 2026 ar fi vizat ținte aflate pe malul unor căi navigabile majore, pe ideea că racheta poate zbura la altitudine foarte joasă deasupra apei, fiind mai greu de interceptat.
„Flamingo” folosește pe scară largă fibră de carbon, iar proiectanții afirmă că are o semnătură radar relativ mică, fără a fi însă o platformă „invizibilă” (stealth). Un avantaj-cheie, potrivit conducerii Fire Point, este conceptul de producție „ieftină”: racheta ar fi proiectată să folosească motoare cu reacție recuperate de la aeronave și bombe aviatice din era sovietică drept focoase, ceea ce ar permite fabricarea mai rapidă și mai ieftină.
Datele citate indică o lungime de aproximativ 14 metri și o anvergură de 6 metri, cu un cost estimat între 500.000 și 1 milion de dolari (aprox. 2,3–4,6 milioane lei), față de circa 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei) pentru o rachetă Tomahawk. Fire Point a susținut la final de 2025 că fabricile de serie ar putea produce circa 30 de rachete pe lună, cu o creștere la peste 200 până la finalul lui 2026; președintele Volodîmîr Zelenski a spus, la mijlocul lui februarie, că producția a fost întârziată de lovituri rusești asupra unei facilități Fire Point, dar că va continua și se va extinde.
Shtilerman a mai afirmat că firma lucrează la o rachetă balistică cu rază de 800 km, FP-9, cu teste de motor în iunie și zboruri de test ulterior.
„De îndată ce un zbor de test arată că totul funcționează corect, următorul zbor ar trebui lansat spre Moscova.”
Recomandate

Donald Trump a transmis că administrația nu va schimba linia de control al exporturilor de cipuri către China și a anunțat că nu intenționează să îl înlocuiască pe secretarul Comerțului, Howard Lutnick, în pofida criticilor legate de modul de aplicare a restricțiilor, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul scandalului declanșat de relația fostului director general al Nvidia, Jensen Huang , cu o femeie suspectată de spionaj pentru China, subiect care a amplificat presiunea politică asupra politicilor comerciale și de securitate ale SUA. Trump a spus că episodul nu a pus în pericol securitatea națională și a afirmat că „țara noastră este acum mai puternică decât oricând”, declarație făcută înaintea plecării într-o vizită în Asia, unde urmează să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping la summitul APEC . În același timp, liderul de la Casa Albă a indicat că nu s-ar opune revenirii lui Jensen Huang la conducerea Nvidia, după demisia acestuia de săptămâna trecută. Presiune pe politica de export a tehnologiei avansate În centrul tensiunilor interne din administrație se află aplicarea restricțiilor privind exporturile de semiconductori avansați către China. Trump a încercat să reducă din miza conflictului dintre secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și secretarul Comerțului, Howard Lutnick, apărut pe tema măsurilor împotriva unor companii suspectate că facilitează transferul către China al cipurilor Nvidia aflate sub restricții. Publicația Axios a relatat că Lutnick s-ar fi opus în repetate rânduri unor astfel de măsuri, iar divergențele ar fi dus inclusiv la o confruntare în Situation Room, centrul de gestionare a crizelor de la Casa Albă. În acest context, Trump a recunoscut că Lutnick ar fi putut întârzia adoptarea unei decizii, dar a justificat posibilul blocaj prin riscul unei rupturi diplomatice cu Beijingul. „A făcut asta pentru că, dacă nu ar fi amânat, dacă nu ar fi luat anumite măsuri, s-ar fi putut produce o ruptură cu China.” Miza: lista de entități și riscurile de securitate Un punct concret al disputei este cazul Megaspeed, companie la care ar fi lucrat anterior Alice Huang. Bessent și-a exprimat public nemulțumirea că firma nu a fost inclusă pe lista entităților considerate de autoritățile americane drept potențiale riscuri pentru securitatea națională — listă care permite impunerea unor restricții comerciale. Potrivit secretarului Trezoreriei, mai multe instituții americane ar fi susținut luni la rând includerea Megaspeed pe această listă, între care departamentele Trezoreriei, Apărării și de Stat, precum și Biroul Reprezentantului Comercial al SUA. Ce urmează: Congresul insistă pentru audierea fostului șef Nvidia În paralel cu eforturile Casei Albe de a limita amploarea scandalului, congresmenii americani continuă demersurile pentru audierea lui Jensen Huang. Un purtător de cuvânt al președintelui Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, republicanul Brian Mast, a declarat pentru CNBC că negocierile privind audierea în fața a trei comisii sunt încă în desfășurare. Mast, împreună cu John Moolenaar (președintele comisiei speciale pentru China) și Rick Crawford (președintele Comisiei pentru Informații), i-au cerut lui Huang să răspundă până vineri seara invitației de a depune mărturie. În caz contrar, Mast a avertizat că ar putea cere citarea obligatorie. Howard Lutnick, Scott Bessent și Marco Rubio îl însoțesc pe Trump în vizita din Asia, unde relațiile comerciale cu China și restricțiile asupra exporturilor de tehnologie avansată sunt anunțate ca teme importante ale discuțiilor. [...]

Închiderea completă a frontierei Estoniei cu Rusia de la 1 decembrie riscă să blocheze unul dintre puținele coridoare terestre rămase între UE și Rusia , într-un context în care Tallinnul invocă o presupusă tentativă de sabotaj atribuită serviciilor ruse, potrivit Agerpres . Decizia Estoniei vizează închiderea „tuturor punctelor de trecere la frontiera estono-rusă începând de la 1 decembrie”, după ce autoritățile estone au anunțat că au dejucat o tentativă de incendiere a unei uzine de drone, acțiune care, potrivit Tallinnului, ar fi fost orchestrată de GRU, serviciul de informații militar rus. Kremlinul a respins acuzațiile și a criticat măsura, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov , care a susținut că declarațiile Estoniei nu au bază factuală. „Aceste declarații nu au niciun temei. Nicio probă, absolut nimic!” Tot Peskov a comparat închiderea frontierei cu ridicarea unui „zid”, afirmând că astfel de măsuri „nu au adus nimic bun” celor care le-au adoptat. Ce se închide și de ce contează operațional Estonia, stat membru al UE și NATO, menținea deschise trei puncte de frontieră cu Rusia — Narva , Luhamaa și Koidula — pentru trecerea pietonilor și a mărfurilor. Închiderea lor ar reduce și mai mult opțiunile de tranzit terestru între Uniunea Europeană și Rusia, într-un moment în care astfel de rute au devenit rare după declanșarea războiului din Ucraina. Narva are o importanță practică aparte: punctul de trecere este descris ca fiind deosebit de aglomerat vara și în perioada sărbătorilor de iarnă, tocmai pentru că este unul dintre puținele puncte terestre UE–Rusia rămase funcționale. Context: restricții deja în vigoare la Narva Fluxul prin Narva era deja limitat: trecerea vehiculelor prin acest punct a fost suspendată în februarie 2024, măsură atribuită de Agerpres părții ruse. Închiderea completă anunțată de Estonia ar extinde restricțiile și asupra celorlalte forme de tranzit și asupra celorlalte puncte de trecere. În plan mai larg, materialul notează că, de la ofensiva la scară largă lansată de Moscova în Ucraina în februarie 2022, mai multe state din UE au acuzat Rusia de acte de sabotaj pe teritoriul lor, acuzații pe care Moscova le contestă în acest caz. [...]

Donald Trump condiționează o posibilă întâlnire cu Kim Jong Un de acordul lui Xi Jinping , ceea ce mută inițiativa diplomatică în mâinile Chinei, într-un moment în care Washingtonul își leagă agenda asiatică de dosare sensibile precum proliferarea nucleară. Informația apare în Antena 3 , care citează AFP, preluată de Agerpres. Trump a spus, înainte de plecarea spre Asia, că ar putea avea loc o întâlnire cu liderul nord-coreean în China, în contextul vizitei sale la Shenzhen, unde urmează să se vadă joi cu președintele chinez Xi Jinping și cu președintele rus Vladimir Putin. „Vom fi cu preşedintele Xi, ne vom întâlni şi cu preşedintele Putin şi s-ar putea să ne întâlnim şi cu Kim Jong Un.” Întrebat unde s-ar putea desfășura o astfel de întâlnire, Trump a indicat că Kim Jong Un „ar putea veni” în China, dar a adăugat că totul „depinde de președintele Xi”, potrivit relatării. De ce contează: Beijingul devine „poarta” pentru un contact SUA–Coreea de Nord Formularea lui Trump sugerează că o eventuală reluare a dialogului direct cu Phenianul ar trece printr-un acord politic și logistic al Chinei. În practică, asta întărește rolul Beijingului ca intermediar și factor de control asupra formatului și calendarului unei întâlniri cu miză de securitate regională. Trump și Kim Jong Un s-au întâlnit ultima dată față în față în 2019, notează materialul. Itinerariul și agenda: ASEAN, APEC și un trilateral fără precedent Conform informațiilor prezentate, Trump urmează să meargă mai întâi la Manila, pentru summitul ASEAN, apoi la Shenzhen, pentru summitul APEC , care reunește 21 de țări din Asia-Pacific. Pe marginea reuniunii APEC, Casa Albă indică faptul că Trump urmează să aibă întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, într-un „summit trilateral fără precedent”. Potrivit aceleiași surse, discuțiile ar urma să vizeze proliferarea nucleară și războiul din Orientul Mijlociu declanșat în februarie, după bombardamentele israeliene și americane asupra Iranului. [...]

Atacul ucrainean asupra Podului Kerci pare să fi produs avarii structurale care pot prelungi blocajul de trafic , un risc operațional major pentru legătura rutieră și feroviară dintre Rusia continentală și Crimeea, potrivit Digi24 . Imagini apărute după lovitură – inclusiv cadre satelitare – indică „cel puțin două lovituri reușite” asupra podului, dintre care una ar fi vizat un arc de susținere, conform comentariilor unor canale specializate în informații despre războiul din Ucraina, citate de publicație. Ce arată imaginile și de ce contează Canalul de Telegram „Crimean Wind” a publicat imagini satelitare de înaltă rezoluție ale podului. Într-o evaluare preluată de Digi24 , canalul Tendar de pe rețeaua X susține că tablierul (partea pe care se circulă) ar fi fost avariat în două puncte distincte, iar problema cea mai serioasă ar fi la unul dintre arcele structurale. Traficul, încă blocat după termenul anunțat inițial Podul a apărut și la postul rus REN TV, care a difuzat imagini după atacul cu drone. Canalul Special Kherson Cat, citat de Digi24, afirmă că imaginile ar arăta o breșă în pilonul de susținere din partea stângă a arcului podului rutier, iar traficul nu fusese reluat, deși autoritățile ruse promiseseră inițial redeschiderea în jurul prânzului. Cronologia atacului, potrivit autorităților instalate de Moscova Atacul a avut loc în noaptea de 15 spre 16 noiembrie. Serghei Aksenov , guvernatorul Crimeei numit de Moscova, a scris pe Telegram: „Inamicul a lansat un atac asupra Podului din Crimeea. Din această cauză, circulația va fi restricționată aproximativ până la mijlocul zilei” Conform canalului „Podul din Crimeea: informații operative”, traficul pe pod a fost blocat în jurul orei 02:22, ora Moscovei (01:22, ora României). În lipsa unei evaluări tehnice oficiale detaliate în material, amploarea exactă a avariilor și termenul realist de reluare a circulației rămân neclare. [...]

Rusia avertizează că ar putea urma represalii diplomatice dacă Regatul Unit va încerca să limiteze drepturile Moscovei în momentul în care Londra va prelua președinția G20 în 2027, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza politică a organizării summitului G20 de anul viitor de la Manchester, într-un context în care sancțiunile britanice împotriva lui Vladimir Putin pot deveni un test de funcționare pentru forumul economic al marilor economii. Avertismentul vine la mai puțin de două săptămâni după ce publicația The Economist l-a citat pe premierul britanic Andy Burnham, care ar fi spus că Putin nu va participa la summitul G20 de la Manchester, programat pentru noiembrie 2027, din cauza sancțiunilor impuse de Regatul Unit în legătură cu războiul din Ucraina . Declarația oficială rusă a fost formulată de Marat Berdiev, ambasador cu însărcinări speciale al Ministerului de Externe de la Moscova, într-un interviu pentru agenția RIA, preluat de Reuters și Agerpres. „Vom vedea cum se va comporta cu adevărat Londra. Un lucru este cert: nicio încălcare a drepturilor Rusiei nu va rămâne nesancționată. Orice pas greșit în această privință va avea consecințe grave.” Ce contestă Moscova: rolul președinției G20 Berdiev a susținut că statul care deține președinția rotativă a G20 nu are dreptul să impună condiții sau să decidă cine participă la lucrările forumului, exprimându-și totodată speranța că „un scenariu negativ” poate fi evitat. Rusia rămâne membră a G20, în pofida eforturilor statelor occidentale de a o izola din cauza războiului din Ucraina, iar, în mod tradițional, țările gazdă invită toți membrii la summitul anual. Context: invitația SUA și incertitudinea privind prezența lui Putin Washingtonul, care deține în prezent președinția G20, l-a invitat pe Putin la summitul G20 care va avea loc la Miami în decembrie. Kremlinul nu a precizat încă dacă liderul rus va participa personal sau va trimite un reprezentant. Pentru Londra, disputa anunțată de Moscova poate transforma președinția G20 din 2027 într-un dosar cu potențial de escaladare diplomatică, în care sancțiunile și regulile de participare riscă să se suprapună peste agenda economică a grupului. [...]

Rusia încearcă să câștige influență în regulile telecom globale prin funcții-cheie la ONU , mizând pe alegerile din cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), într-un demers văzut de diplomați drept o cale de a-și reduce izolarea internațională după invazia Ucrainei, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una de reglementare și control operațional: UIT alocă spectrul radio la nivel mondial și contribuie la stabilirea standardelor pentru inteligența artificială și alte tehnologii emergente, iar ocuparea unor posturi de conducere poate crește influența unui stat asupra acestor decizii. Alegerile au loc la o reuniune la Doha (Qatar), unde cei 194 de membri ai UIT decid asupra a zeci de poziții. Ce posturi vizează Moscova și de ce contează Conform materialului, Rusia urmărește două funcții importante: un loc în Consiliul pentru Reglementările Radio , organism care gestionează inclusiv plângeri legate de interferențe asupra semnalelor satelitare; pentru două locuri regionale, Rusia concurează cu Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan și Uzbekistan; un post în consiliul de 48 de membri care are influență asupra bugetului, strategiei și administrării agenției. Diplomați occidentali citați în articol spun că o eventuală prezență a Rusiei în astfel de roluri ar putea amplifica influența Moscovei asupra politicilor din telecomunicații și ar crea o „imagine negativă” prin validarea ei în poziții de conducere, în contextul războiului. Contextul diplomatic: „oboseala” față de război și reticența de a se opune public Potrivit unor diplomați ONU citați, la Națiunile Unite ar exista o reticență tot mai mare de a se opune public Rusiei, pe fondul prelungirii conflictului și al faptului că unele state ar începe să-și restabilească relațiile comerciale și de securitate cu Moscova. Un diplomat occidental, sub protecția anonimatului, este citat astfel: „(Alegerea lor) ar demonstra că Rusia s-a reîntors în sistemul multilateral. Sistemul ONU este obosit de problema Ucrainei.” Articolul amintește că Rusia a ratat anterior revenirea în structuri ONU: anul trecut nu a obținut un loc în consiliul de administrație al Organizației Mondiale a Sănătății, iar în 2023 nu a strâns suficiente voturi pentru a reintra în Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva. Reacția Ucrainei și dosarul interferențelor Misiunea diplomatică a Rusiei la ONU din Geneva a refuzat să comenteze, potrivit sursei. Ambasadorul Ucrainei pe lângă ONU la Geneva, Yevhenii Tsymbaliuk , a declarat pentru Reuters că atacurile rusești au provocat pagube în sectorul telecomunicațiilor din Ucraina de peste 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), fără a include atacurile cibernetice. „Un astfel de comportament nu ar trebui recompensat”, a spus el. În paralel, articolul notează că UIT a dat curs anterior unor plângeri privind interferențe ale Rusiei asupra semnalelor satelitare, iar o propunere inițiată de Lituania, aflată în analiză, urmărește măsuri mai stricte împotriva unor astfel de atacuri — un element care crește sensibilitatea alegerilor pentru Consiliul pentru Reglementările Radio. Americanca Doreen Bogdan-Martin a fost realeasă secretar general al UIT la reuniunea de joi de la Doha, mai menționează materialul. [...]