Știri
Știri din categoria Externe
Qatar a expulzat oficiali militari și de securitate iranieni după atacuri asupra infrastructurii energetice cheie, notează Times of India. Miercuri, Qatar a luat decizia de a declara „persona non grata” și de a expulza atașații militari și de securitate ai Iranului, împreună cu personalul lor, ca răspuns la atacurile cu rachete care au lovit infrastructura energetică din Golful Persic.
Ministerul Afacerilor Externe din Qatar a transmis joi că a notificat oficial Ambasada Republicii Islamice Iran, cerând plecarea acestora în termen de 24 de ore. Decizia a fost luată după o întâlnire între șeful protocolului, Ibrahim Yousif Fakhro, și ambasadorul Iranului în Qatar, Ali Salehabadi. Doha a subliniat că această măsură vine ca răspuns la „agresiunea flagrantă” a Iranului care a încălcat suveranitatea și securitatea statului Qatar.
Atacurile cu rachete au vizat orașul industrial Ras Laffan, un hub esențial pentru procesarea gazelor. Ministerul de Interne din Qatar a raportat că echipele de urgență au intervenit pentru a gestiona incendiile provocate de atacurile iraniene, iar QatarEnergy a confirmat că s-au produs daune semnificative, deși nu au fost raportate victime.
„QatarEnergy confirmă că orașul industrial Ras Laffan a fost ținta unor atacuri cu rachete. Echipele de răspuns la urgențe au fost desfășurate imediat pentru a controla incendiile rezultate, deoarece s-au produs daune extinse. Toți angajații au fost contabilizați și nu s-au raportat victime până în prezent.”
Qatar a avertizat că aceste atacuri reprezintă o „escaladare periculoasă” și o „amenințare directă” la adresa securității naționale și a stabilității regionale. În plus, Qatar a subliniat că își rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru a-și proteja suveranitatea și securitatea, conform dreptului internațional.
În contextul acestor evenimente, Qatar a subliniat că va continua să răspundă oricăror acțiuni ostile ale Iranului cu măsuri suplimentare, pentru a asigura protecția intereselor sale naționale. Această situație tensionată ar putea avea implicații asupra piețelor energetice globale, având în vedere importanța strategică a regiunii în aprovizionarea cu gaze naturale.
Recomandate
Ministrul de Externe al Arabiei Saudite avertizează Iranul că răbdarea în Golf nu este „nelimitată” în contextul atacurilor recente , conform Al Jazeera . Prințul Faisal bin Farhan Al Saud a subliniat că toleranța față de atacurile Iranului asupra Arabiei Saudite și a altor state din Golf este limitată, cerând Teheranului să își regândească strategia. În cadrul unei conferințe de presă susținute joi dimineață, ministrul saudit a menționat că Arabia Saudită și alte state din Golf dispun de capacități semnificative pe care le pot utiliza dacă aleg să facă acest lucru. El a subliniat că Iranul și-a planificat cu atenție strategia de atac asupra vecinilor regionali, în ciuda negărilor din partea diplomaților iranieni. „Nivelul de precizie al unor atacuri – se vede atât în cazul vecinilor noștri, cât și al regatului – indică faptul că acestea au fost premeditate, planificate și bine organizate”, a declarat Prințul Faisal. „Răbdarea care este manifestată nu este nelimitată. Au [iranienii] o zi, două, o săptămână? Nu voi dezvălui asta”, a adăugat el. Avertismentul lui Faisal a urmat unei reuniuni a miniștrilor de externe din țările arabe și islamice, desfășurată în capitala saudită, pentru a discuta despre extinderea conflictului din regiune. Miercuri, atacurile iraniene au vizat situri energetice din Golf, inclusiv facilitățile de gaz Ras Laffan din Qatar și Habshan din Emiratele Arabe Unite. Reacții internaționale și escaladarea tensiunilor Ministerul Afacerilor Externe din Qatar a condamnat ferm atacul iranian asupra orașului industrial Ras Laffan, care este cea mai mare facilitate de producție de gaz natural lichefiat (LNG) din lume. Atacul a provocat daune semnificative, iar Iranul a avertizat anterior că facilitățile petroliere și de gaz din Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite vor fi ținte de represalii pentru un atac israelian asupra câmpului de gaz South Pars din Iran. Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că apărarea aeriană a interceptat patru rachete balistice iraniene care vizau Riadul și alte două lansate spre regiunea estică a țării. De asemenea, apărarea aeriană din Emiratele Arabe Unite a gestionat 13 rachete balistice și 27 de drone, iar operațiunile la facilitățile de gaz Habshan au fost suspendate din cauza incidentelor cauzate de resturile căzute după interceptarea cu succes a unei rachete. Perspectivele relațiilor viitoare Prințul Faisal a subliniat, de asemenea, că, deși războiul se va încheia într-o zi, va dura mult mai mult timp pentru a restabili relațiile cu Iranul, deoarece încrederea a fost „complet distrusă” din cauza tacticii Teheranului de a-și ataca vecinii. El a remarcat că Iranul și-a construit această strategie de-a lungul unui deceniu și mai mult, folosind atacurile pentru a pune presiune asupra comunității internaționale. În concluzie, ministrul saudit a avertizat că, dacă Iranul nu oprește imediat atacurile, va fi aproape imposibil să se restabilească încrederea între cele două națiuni. [...]
Statele arabe din zona Golfului Persic cer lui Donald Trump să nu oprească brusc războiul împotriva Iranului , potrivit Reuters . Aceste state doresc ca acțiunile să continue până când regimul de la Teheran nu va mai putea bloca Strâmtoarea Hormuz. Deși au fost vizate de atacuri cu rachete și drone iraniene, țările din Golf ezită să răspundă pe plan militar. Discuțiile dintre Statele Unite și țările din Golf au fost dezvăluite de oficiali și diplomați occidentali și arabi, sub protecția anonimatului. Inițial, statele arabe nu au susținut un conflict cu Iranul, dar atacurile asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere din regiune au schimbat această poziție. Aceste atacuri au subliniat capacitatea Iranului de a perturba una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Statele Unite încearcă să convingă țările din Golf să se implice mai activ în conflict, pentru a demonstra susținere regională. Totuși, liderii din Golf sunt reticenți, temându-se că o implicare directă ar putea escalada conflictul într-un război mai mare. Unii oficiali încearcă să-l convingă pe Donald Trump că o astfel de acțiune i-ar putea consolida legitimitatea internațională și sprijinul intern înainte de alegerile parțiale. Abdulaziz Sager, președintele Centrului de Cercetare al Golfului, a declarat: „Există un sentiment generalizat în întreaga regiune a Golfului că Iranul a depășit toate limitele, cu fiecare țară din regiune. La început, ne-am opus războiului. Dar odată ce au început să lanseze atacuri asupra noastră, au devenit un inamic. Nu există altă modalitate de a-i descrie”. Statele din regiune consideră că Iranul trebuie slăbit pentru a nu mai reprezenta o amenințare, dar se tem că implicarea în război le-ar transforma în ținte directe. Situația este complicată de lipsa unei poziții comune între țările din Golf, care nu au ajuns la un acord privind o eventuală intervenție militară. Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a menționat că partenerii din zona Golfului își intensifică eforturile și sunt dispuși să treacă la ofensivă, dar fără a specifica acțiuni concrete. Surse Reuters exclud acțiuni militare unilaterale din partea statelor din Golf, pentru a evita represaliile. Iranul, o țară cu populație majoritar șiită, privește cu suspiciune vecinii săi arabi majoritar sunniți, care găzduiesc baze militare americane. Atacurile iraniene au afectat imaginea de stabilitate a regiunii, pe care liderii din Golf au încercat să o promoveze pentru a atrage turiști și a extinde comerțul. Donald Trump a fost avertizat de serviciile secrete că atacarea Iranului ar putea declanșa represalii asupra aliaților din Golf. Trump a declarat că atacurile Iranului au fost neașteptate și șocante, conform declarațiilor sale în timpul unei reuniuni a consiliului de administrație al Centrului Kennedy. Reuters dezvăluie că președintele american fusese avertizat anterior că Teheranul ar putea încerca să închidă Strâmtoarea Hormuz. [...]
Aliații NATO discută redeschiderea strâmtorii Ormuz , după ce Iranul a blocat ruta în urma atacurilor americano-israeliene, potrivit HotNews.ro . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că există un acord de principiu între aliați că strâmtoarea „trebuie redeschisă” și că se caută „cea mai bună modalitate” de a face acest lucru. Rutte, aflat în nordul Norvegiei pentru exercițiul Cold Response, a afirmat că aliații „colaborează și discută” pașii următori și că NATO lucrează pentru „a găsi o soluție”. Declarațiile vin pe fondul unei crize care depășește rapid zona militară și intră în miezul securității energetice, în condițiile în care, înainte de război, prin Ormuz tranzitau aproape 20% din petrolul brut mondial și din gazul natural lichefiat. Miza politică pentru Alianță este însă și mai sensibilă: președintele american Donald Trump a criticat în ultimele zile refuzul unor aliați-cheie ai Washingtonului din NATO, inclusiv Franța și Marea Britanie, de a sprijini SUA în demersul de redeschidere a strâmtorii, relatează News.ro citând CNN . Trump a cerut luni asistența marilor puteri pentru a garanta securitatea strâmtorii, iar marți a numit refuzul multor țări NATO „o greșeală cu adevărat stupidă”, susținând totodată că, în final, ajutorul lor nu este necesar. În paralel, escaladarea militară continuă: armata americană a lovit cu bombe anti-buncăr depozite iraniene de rachete din apropierea strâmtorii Ormuz. În plan economic, blocajul aproape total al rutei strategice a împins prețurile petrolului în sus în ultimele două săptămâni, amplificând presiunea asupra guvernelor occidentale și accentuând tensiunile dintre SUA și o parte dintre aliații NATO privind împărțirea riscurilor și a costurilor unei intervenții. [...]
Tulsi Gabbard , directorul Serviciului Național de Informații al SUA, a declarat că Iranul nu și-a reconstruit capacitățile de îmbogățire nucleară după atacurile SUA și Israelului de anul trecut , potrivit Al Jazeera . Această evaluare ar putea submina una dintre justificările principale ale fostului președinte Donald Trump pentru implicarea în războiul recent cu Iranul. Evaluarea capacităților nucleare ale Iranului În cadrul unei mărturii scrise prezentate Comitetului pentru Informații al Senatului, Gabbard a menționat că programul de îmbogățire nucleară al Iranului a fost „distrus” în urma operațiunii „Midnight Hammer” din iunie 2025. Ea a subliniat că nu au existat eforturi de reconstrucție a capacităților de îmbogățire de atunci. Cu toate acestea, Gabbard nu a citit această parte a mărturiei în timpul sesiunii publice televizate, invocând lipsa de timp. Senatorul Mark Warner a reacționat, acuzând-o pe Gabbard că a omis intenționat părțile care contrazic afirmațiile lui Trump. De-a lungul timpului, Trump a susținut că atacurile din iunie 2025 au „distrus” capacitatea nucleară a Iranului, dar a avertizat că ambițiile nucleare ale Iranului reprezintă o amenințare imediată pentru SUA. Controverse și reacții internaționale Teheranul a negat în mod constant că ar urmări dezvoltarea unei arme nucleare, iar observatorii internaționali au menținut că, chiar dacă ar fi așa, nu ar reprezenta o amenințare pe termen scurt sau mediu. Ministrul de externe al Omanului, care a mediat discuțiile indirecte între SUA și Iran, a contrazis afirmațiile oficialilor americani conform cărora negocierile nu ar fi avut succes. În plus, un raport al ziarului The Guardian a indicat că Jonathan Powell, consilierul național de securitate al Regatului Unit, a participat la ultima sesiune de discuții și a evaluat că poziția Iranului nu justifica o grabă imediată spre război. Impactul asupra regimului iranian Casa Albă a afirmat recent că capacitatea de rachete balistice a Iranului a fost „distrusă funcțional”, iar marina iraniană a fost „efectiv distrusă”. Cu toate acestea, Gabbard a oferit o evaluare mai rezervată, afirmând că regimul din Iran este „intact, dar în mare parte degradat” după operațiunea „Epic Fury”. Ea a avertizat că Iranul și aliații săi rămân capabili să atace interesele SUA și ale aliaților în Orientul Mijlociu. „Dacă un regim ostil supraviețuiește, va căuta să înceapă un efort de ani de zile pentru a-și reconstrui forțele de rachete și drone”, a afirmat Gabbard. Demisia unui oficial de rang înalt Într-o altă evoluție, Joe Kent , directorul Centrului Național de Combatere a Terorismului din SUA, a demisionat în semn de protest față de războiul lui Trump cu Iranul. Kent a declarat că Iranul „nu reprezenta o amenințare iminentă” pentru SUA și că decizia lui Trump de a intra în război contravine promisiunilor sale de politică „America First”. Gabbard, care anterior s-a opus implicării militare indefinite în Orientul Mijlociu, a apărat totuși decizia lui Trump de a merge la război, subliniind că rolul agenției sale este de a furniza informații președintelui. Concluzii Evaluarea capacităților nucleare ale Iranului și justificările pentru războiul cu Iranul rămân subiecte de dezbatere intensă în SUA și pe scena internațională. În timp ce administrația Trump a susținut necesitatea acțiunii militare, evaluările serviciilor de informații și reacțiile internaționale indică o complexitate mai mare a situației. [...]
Donald Trump amână vizita la Beijing din cauza războiului cu Iranul - relațiile SUA–China intră într-o nouă incertitudine după ce, potrivit Reuters , președintele american a decis să își reprogrameze deplasarea programată pentru finalul lunii martie – începutul lui aprilie 2026, invocând schimbările majore din politica externă generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Vizita, care urma să fie prima în China din actualul său mandat, ar putea avea loc abia peste cinci sau șase săptămâni. Decizia vine într-un moment sensibil pentru relațiile dintre cele mai mari două economii ale lumii, în condițiile în care discuțiile bilaterale vizau reducerea tensiunilor comerciale și politice. Printre subiectele aflate pe agendă se numărau tarifele, exporturile de tehnologie, problema Taiwanului, comerțul cu produse agricole și accesul la minerale rare, domenii unde divergențele au fost constante în ultimii ani. Amânarea este legată direct de escaladarea conflictului cu Iranul, care a reconfigurat prioritățile administrației de la Washington. Războiul a dus la creșterea prețului petrolului, a amplificat riscurile pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz și a mutat atenția investitorilor către securitatea energetică. Efectele imediate ale deciziei: blocarea temporară a dialogului la nivel înalt între Washington și Beijing incertitudine sporită pe piețele financiare întârzierea unor posibile acorduri comerciale repoziționarea priorităților strategice ale SUA spre Orientul Mijlociu În paralel, negocierile tehnice continuă la nivel inferior. Discuții recente la Paris între secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și vicepremierul chinez He Lifeng au vizat creșterea exporturilor agricole americane și accesul la resurse strategice controlate de China. Contextul intern din SUA contribuie, de asemenea, la această decizie. O vizită de stat amplă la Beijing ar fi fost percepută ca nepotrivită pe fondul dificultăților economice interne și al pierderilor umane din conflictul din Orientul Mijlociu. În ansamblu, amânarea vizitei subliniază fragilitatea relației SUA–China și arată cum evoluțiile militare dintr-o regiune pot influența direct echilibrul diplomatic global. [...]
Dominanța SUA în „războiul economic” se erodează , potrivit unei analize Financial Times , pe fondul apariției unor reacții tot mai eficiente din partea statelor vizate de sancțiuni și presiuni comerciale. Articolul susține că instrumentele clasice folosite de Washington – sancțiuni, tarife și controlul asupra dolarului – nu mai au aceeași eficiență ca în trecut. Țări precum China și Iran au demonstrat că pot răspunde cu propriile „arme economice”, de la restricții asupra materiilor prime strategice până la blocaje în puncte-cheie ale comerțului global. Un exemplu relevant este reacția Chinei la restricțiile americane, prin limitarea exporturilor de metale rare, esențiale pentru industrii precum cea auto sau de apărare. De asemenea, Iranul a arătat că poate influența fluxurile energetice globale prin amenințări asupra Strâmtorii Hormuz, un punct vital pentru transportul petrolului. Principalele concluzii ale analizei: monopolul SUA asupra sancțiunilor nu mai există statele vizate își dezvoltă rute comerciale alternative presiunea economică produce tot mai des efecte inverse sancțiunile duc la adaptare și autonomie economică „războiul economic” riscă să escaladeze în conflicte militare În ultimii ani, mai multe exemple arată limitele sancțiunilor: Rusia și-a reorientat comerțul către Asia, China și-a accelerat producția internă de tehnologii, iar alte state au găsit metode de a evita sistemele financiare dominate de dolar. Analiza subliniază că, într-o lume tot mai multipolară, utilizarea frecventă a sancțiunilor reduce eficiența acestora. În loc să izoleze complet adversarii, acestea îi determină să devină mai independenți și să creeze noi alianțe economice. Un efect colateral este și creșterea riscului de conflict: în loc să prevină escaladarea, sancțiunile pot deveni o etapă intermediară înaintea confruntărilor directe. În acest context, influența economică globală nu mai este concentrată într-un singur pol, iar competiția dintre marile puteri se mută din ce în ce mai mult în zona infrastructurilor comerciale, resurselor și tehnologiei. [...]
