Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul mizează pe continuitatea canalului direct cu Donald Trump, după convorbirea telefonică din weekend dintre liderul american și Vladimir Putin, iar Moscova anunță că cei doi au convenit să reia discuțiile „în viitorul apropiat”, potrivit HotNews.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus luni că Putin și Trump au agreat să continue contactele curând, răspunzând afirmativ când a fost întrebat dacă Trump îl va suna pe Putin după întâlnirea planificată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Ankara, în marja Summitului NATO. Un oficial american de rang înalt declarase duminică faptul că Trump intenționează să se vadă cu Zelenski miercuri, tot la Ankara, iar apoi ar urma „probabil” o nouă discuție Trump–Putin.
În declarațiile sale, Peskov l-a descris pe Trump drept „destul de consecvent” în privința războiului din Ucraina și a respins ideea că liderul american și-ar schimba pozițiile „după cum bate vântul”.
„Știți, președintele Trump, președintele SUA, are o poziție destul de consecventă, iar toate aceste invenții cum că și-ar schimba opiniile după cum bate vântul sunt, desigur, neadevărate.”
Peskov a mai afirmat că Trump ar fi „deschis să asculte informațiile” transmise de Putin, conturând o linie de comunicare pe care Kremlinul pare să o considere utilă în perioada următoare.
Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a susținut, într-un briefing, că Putin i-a spus lui Trump că Europa și Kievul ar miza pe prelungirea războiului și chiar pe escaladarea lui, inclusiv prin „acte de terorism” împotriva civililor. Declarațiile au fost atribuite agenției TASS, potrivit News.ro.
Ușakov a mai afirmat că Putin i-ar fi transmis lui Trump că Ucraina și administrațiile europene ar porni de la „o percepție falsă” asupra situației de pe linia frontului.
Convorbirea dintre cei doi președinți a durat aproape 90 de minute, conform părții ruse. Pentru context privind discuția, HotNews a relatat separat despre dialogul dintre cei doi președinți.
Recomandate
Rata de interceptare a rachetelor balistice asupra Kievului a crescut , într-un nou atac rusesc cu drone și rachete, într-un moment în care Ucraina semnalează lipsa de muniție pentru apărarea antiaeriană, potrivit HotNews , care citează Reuters. Forțele ruse au lansat marți dimineață un nou „baraj” de drone și rachete balistice asupra capitalei ucrainene, al cincilea atac de acest tip asupra Kievului doar în luna iulie. Președintele Volodimir Zelenski a spus că au fost avariate 16 obiective din oraș, inclusiv o școală și o clădire de birouri, iar autoritățile locale au raportat mai multe incendii. Zelenski a mai afirmat că Rusia a vizat infrastructura critică din centrul și sudul Ucrainei și că atacurile au rănit șapte persoane în regiunea Harkov și trei în regiunea Cernihiv. Ce arată datele despre apărarea antiaeriană Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Zelenski a declarat că, în noaptea precedentă, Rusia a lansat 135 de drone și 10 rachete de diferite tipuri, „majoritatea balistice”. Forțele aeriene ucrainene au transmis că au fost doborâte cinci din cele opt rachete balistice lansate în timpul nopții și 108 din cele 135 de drone. Conform sursei, este o rată de interceptare mai mare decât în atacurile de la începutul lunii. Presiune pentru sancțiuni și escaladare pe ambele direcții Pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești din această vară, Zelenski a cerut „o presiune mai mare asupra Rusiei”, îndemnând aliații europeni să adopte săptămâna aceasta cel mai recent pachet de sancțiuni. În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone pe teritoriul Rusiei, vizând unități de producție de armament și facilități petroliere, cu obiectivul de a reduce capacitatea economică a Rusiei de a continua războiul, ajuns în al cincilea an. Autoritățile ruse au raportat un incendiu la rafinăria Afipsky din regiunea Krasnodar și căderea unor resturi de drone într-o zonă industrială din Salavat, în Bașkortostan. Președintele rus Vladimir Putin a declarat, potrivit sursei, că Moscova va răspunde cu lovituri de represalii „de câteva ori mai puternice” și în creștere ca amploare. [...]
Donald Trump a renunțat la ideea unei taxe de 20% pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , mutând presiunea dinspre un cost direct asupra comerțului global spre o strategie de „blocadă” țintită și acorduri de investiții cu statele din Golf , potrivit HotNews . Schimbarea vine pe fondul escaladării conflictului cu Iranul și are implicații imediate pentru piața energiei și pentru riscul de inflație la nivel global. Trump a anunțat marți că nu va mai introduce „taxa de rambursare” de 20% pe care o propusese pentru „paza” strâmtorii, cu mai puțin de cinci ore înainte ca aceasta să intre în vigoare (ora 20:00 GMT). În schimb, liderul de la Casa Albă spune că va urmări încheierea unor acorduri comerciale și de investiții cu țări din Golf. De la taxă generală la restricții asupra navelor legate de Iran Într-o postare pe Truth Social , Trump a afirmat că Strâmtoarea Ormuz este deschisă tuturor navelor, cu excepția celor iraniene, și a descris o „blocadă totală” aplicată însă doar navelor care au legătură cu porturile iraniene sau cu mărfuri iraniene. „Am decis să înlocuiesc taxa de rambursare de 20% către Statele Unite cu acorduri comerciale și de investiții pe care diverse țări din Golf le vor încheia cu Statele Unite.” Contextul imediat: luni spre marți, forțele americane au lansat atacuri „pentru a treia noapte consecutivă”, după ce Teheranul a anunțat că a închis strâmtoarea. În acest cadru, Trump reinstituise luni blocada navală asupra transportului maritim iranian și propusese taxa. Efectul asupra petrolului și miza economică După publicarea postării, prețurile futures ale petrolului „și-au redus avansul”, după ce crescuseră mai devreme în cursul zilei de marți. HotNews notează că, înainte de război, aproximativ o cincime din traficul mondial de petrol și gaze trecea zilnic prin Strâmtoarea Ormuz. Publicația indică și miza financiară a taxei abandonate: dacă SUA ar fi impus tariful de 20%, acesta „ar fi putut genera aproximativ 240 de milioane de dolari pe zi” (aprox. 1,1 miliarde lei). Totodată, intensificarea atacurilor a alimentat îndoieli că memorandumul de înțelegere semnat luna trecută ar putea duce la încetarea definitivă a războiului, conflict care a perturbat aprovizionarea globală cu energie și a amplificat temerile privind o creștere a inflației la nivel mondial. Obstacole de reglementare: poziția agenției ONU pentru transport maritim Agenția ONU pentru transport maritim a anunțat că se opune oricăror taxe pentru strâmtorile utilizate în navigația internațională și că „nu există niciun temei juridic” pentru tarife obligatorii la tranzitul prin strâmtori. Această poziție subliniază riscul ca o taxă generală să fi deschis un front juridic și diplomatic, pe lângă cel militar. Escaladare militară și presiune politică internă în SUA Separat, Politico relatează că Trump a notificat Congresul că SUA sunt „din nou în război cu Iranul”, ceea ce oferă administrației un termen suplimentar de 60 de zile pentru a recurge la forță militară fără aprobarea Congresului. În scrisoarea datată 10 iulie, Trump a susținut că atacurile începute pe 7 iulie sunt o acțiune militară în cadrul responsabilității sale de a proteja cetățenii și interesele SUA. HotNews mai consemnează că Iranul a ripostat atacând o bază americană din Iordania cu rachete balistice, iar Bahrainul a declarat că a respins un atac aerian iranian; Iordania a transmis că a doborât patru rachete, iar în Manama s-au auzit explozii. Pe plan intern, conflictul complică eforturile Congresului de a limita puterile de război ale președintelui: Senatul a votat anterior în favoarea încetării ostilităților (50 la 48), iar Camera Reprezentanților a avut un vot similar, însă impactul juridic a fost limitat, iar orice restricții s-ar putea lovi de un veto prezidențial. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate, pivotul de la o taxă generală la o „blocadă” orientată către navele asociate Iranului reduce riscul unui cost uniform pentru comerțul global, dar menține presiunea asupra fluxurilor energetice printr-o măsură cu potențial operațional și militar. Dimensiunea și calendarul „acordurilor de investiții” invocate de Trump nu sunt detaliate în informațiile citate, astfel că impactul lor economic rămâne, deocamdată, necuantificat. [...]
Polonia anticipează prelungirea războiului din Ucraina cel puțin până în iarnă, ceea ce împinge NATO să accelereze pregătirea unor garanții de securitate pentru Kiev și pentru flancul estic, potrivit HotNews , care citează declarațiile premierului polonez Donald Tusk. Tusk a spus, marți, la Paris, că este „puțin probabil” să se ajungă în curând la un armistițiu sau la un acord de pace, invocând „poziția rigidă” a Rusiei și a lui Vladimir Putin. El a precizat că a discutat situația cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Toată lumea se așteaptă la o escaladare a acțiunilor din partea Rusiei în acest moment, și este destul de probabil ca Rusia să dorească să prelungească acest război cel puțin până în iarnă.” Exerciții militare în toamnă, cu Franța și Marea Britanie În acest context, premierul polonez a anunțat că Polonia va găzdui în toamnă exerciții militare cu trupe franceze și britanice, menite să pregătească „coaliția celor dispuși” reunită la Paris pentru „garanții reale de securitate” pentru Ucraina și pentru regiune, după un eventual acord de pace sau armistițiu. Mesajul indică o orientare spre consolidarea capacității operaționale a aliaților europeni, pe fondul așteptărilor privind o intensificare a conflictului, nu o detensionare rapidă. Semnalele Moscovei: „zonă tampon” și obiective neschimbate În paralel, materialul reia poziții recente ale Moscovei. Kremlinul a transmis că Vladimir Putin rămâne deschis atingerii obiectivelor „prin diplomație”, dar că Rusia își extinde o „zonă tampon” în Ucraina ca răspuns la acțiunile pe care le descrie drept „de escaladare” ale Kievului, potrivit unui articol separat din HotNews despre declarațiile Kremlinului. Totodată, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a afirmat că Rusia va continua războiul până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Putin în iunie 2024, care includ, între altele, retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson, recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, precum și „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. De ce contează Evaluarea Varșoviei sugerează că planificarea de securitate în NATO și în capitalele europene se face pe ipoteza unei continuări a războiului și a riscului de escaladare în lunile următoare, nu pe scenariul unei păci rapide. În acest cadru, exercițiile anunțate de Polonia devin un instrument de pregătire pentru eventuale aranjamente de securitate post-armistițiu, dar și un semnal de descurajare pe termen scurt. [...]
Guvernul SUA a rambursat 81 de miliarde de dolari (aprox. 372 mld. lei) din taxe vamale după ce Curtea Supremă a decis că o parte importantă din tarifele impuse de administrația Trump sunt ilegale, potrivit Antena 3 . Miza economică este dublă: companiile își recuperează sume mari plătite la import, iar bugetul federal pierde un flux de venituri pe care Casa Albă îl folosise ca argument pentru reducerea deficitului. Rambursările apar în datele bugetare publicate luni și vizează tarife colectate înainte de decizia instanței. Tarifele sunt taxe aplicate bunurilor importate, iar în februarie Curtea Supremă a blocat o mare parte din tarifele suplimentare introduse de Donald Trump, ceea ce a obligat guvernul să returneze banii către companiile care le-au achitat. În actualul an fiscal al SUA (început în octombrie 2025), rambursările au ajuns la 81 de miliarde de dolari, față de 5 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului trecut. Un oficial al Trezoreriei a pus creșterea „aproape în totalitate” pe seama hotărârii Curții Supreme. Efectul asupra deficitului: venituri mai mici, presiune mai mare pe buget Donald Trump a prezentat tarifele ca instrument central al strategiei sale economice, de la repatrierea producției industriale până la obținerea unor acorduri comerciale mai favorabile și reducerea deficitului bugetar. Antena 3 notează însă că deficitul federal, care se redusese anul trecut pe fondul veniturilor suplimentare din tarife, este din nou în creștere: a ajuns la 1,367 trilioane de dolari în primele nouă luni ale anului fiscal, cu 2% mai mult. Pe partea de cheltuieli, SUA au plătit peste 1 trilion de dolari doar dobânzi la datoria publică (în creștere cu 14%), iar cheltuielile militare au urcat cu 5%, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Ce urmează: expiră tariful global de 10% , Casa Albă pregătește noi taxe Tarifele globale actuale de 10% impuse de administrația Trump urmează să expire pe 25 iulie. Casa Albă pregătește deja noi taxe, invocând aplicarea deficitară a legislației împotriva muncii forțate și existența unei capacități industriale excesive. Potrivit informațiilor citate, o propunere recentă ar putea viza parteneri comerciali importanți ai SUA, inclusiv Marea Britanie, Japonia, India, Taiwan și China, și ar putea oferi administrației o cale de a ocoli limitele stabilite anterior de instanțe agendei protecționiste. (Articolul sursă indică faptul că detaliile privind noile niveluri ale taxelor sunt „estimate”, dar fragmentul disponibil este trunchiat și nu include intervalul complet.) [...]
Amenințarea lui Donald Trump cu un atac „relativ curând” asupra unui complex subteran din Iran ridică din nou miza militară în jurul programului nuclear iranian , într-un context în care accesul inspectorilor internaționali la instalațiile vizate lipsește, iar distrugerea lor ar putea fi dificilă chiar și cu muniții specializate, potrivit HotNews . Președintele SUA a indicat Muntele Târnăcopului („Pickaxe Mountain”), descris ca un complex militar subteran puternic fortificat în apropierea uzinei nucleare de la Natanz, drept o posibilă țintă pentru bombardamente. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat prezentatorului radio conservator Hugh Hewitt. „Târnăcopul este o posibilă țintă pentru o lovitură mare și frumoasă chiar la uşa din faţă. (…) Vom distruge Muntele Târnăcopului. Spuneţi-le iranienilor să fie pregătiţi!”, a spus Trump, adăugând că atacul va avea loc „relativ curând”. De ce contează: o țintă greu de evaluat și, posibil, greu de lovit Potrivit informațiilor citate, despre complexul de sub Muntele Târnăcopului se știu puține lucruri. Construcția ar fi început după explozia și incendiul din iulie 2020 care au avariat sever halele supraterane de asamblare a centrifugelor de la Natanz; Teheranul a susținut atunci că a fost vorba de sabotaj. Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a confirmat ulterior inițierea construcției unei instalații subterane de înlocuire. Totuși, inspectorii AIEA nu au avut până acum acces la instalațiile de sub Muntele Târnăcopului, deși Natanz a fost ani la rând sub supraveghere internațională. Context: Natanz, deja lovită în atacuri anterioare Natanz este prezentată drept principala uzină iraniană de îmbogățire a uraniului, cu „mii de centrifuge” de tipuri și viteze diferite. Uzina a fost deja atacată de SUA în bombardamentele din iunie anul trecut și din nou anul acesta, în războiul declanșat de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie, conform articolului. Ce se știe din imagini din satelit și unde sunt limitele Imagini din satelit publicate de presa americană ar arăta intrări în tuneluri și instalații de securitate în jurul complexului. Obiectivul inițial ar fi fost asamblarea centrifugelor într-un adăpost sigur, însă au existat și speculații că același complex ar putea fi folosit și pentru îmbogățirea uraniului — o ipoteză care, din datele prezentate, nu este confirmată independent. Analiza acestor imagini ar sugera că unele părți ale complexului ar putea fi fortificate la o adâncime de 80–100 de metri, ceea ce ar face dificilă distrugerea inclusiv cu bombele penetrante GBU-57, descrise ca cea mai puternică muniție anti-buncăr din arsenalul SUA și folosite anul trecut în atacul asupra instalației subterane de îmbogățire a uraniului de la Natanz. [...]
Rusia încearcă să limiteze pierderile din turism în Crimeea după anularea a aproximativ un milion de călătorii, alocând peste 4,3 miliarde de ruble pentru sprijinirea angajaților și companiilor din domeniu, potrivit Antena 3 . Măsura vine pe fondul deteriorării rapide a condițiilor de operare în peninsulă, afectată de atacuri ucrainene și de întreruperi repetate de utilități, într-un moment de vârf al sezonului estival. Guvernul rus a anunțat că banii provin din fondul de rezervă și vor ajunge la angajații a peste 4.600 de companii din turism din Crimeea și Sevastopol, despre care autoritățile spun că se află „într-o situație dificilă”. Din suma totală, 3,7 miliarde de ruble sunt direcționate către Crimeea, iar 584,5 milioane de ruble către Sevastopol. Dimensiunea șocului: rezervări anulate și pierderi pentru operatori Potrivit Asociației Turoperatorilor din Rusia, până la finalul lunii iulie au fost anulate aproximativ un milion de călătorii către Crimeea și Sevastopol. Organizația estimează valoarea rezervărilor anulate la 20–25 de miliarde de ruble, din care 5–7 miliarde de ruble ar reprezenta pierderile turoperatorilor. Asociația a cerut guvernului, între altele, amânări pentru îndeplinirea obligațiilor față de turiști, precum și pentru plata taxelor și a contribuțiilor de asigurări, conform informațiilor citate în material. Probleme operaționale: combustibil, electricitate și apă Pe lângă reculul turistic, peninsula s-a confruntat, la finalul lunii mai, cu o criză de combustibil, pe fondul atacurilor asupra rutelor de aprovizionare și asupra rafinăriilor rusești. La 26 iunie a fost instituită stare de urgență, iar pe 6 iulie Crimeea a rămas fără electricitate după atacuri asupra unor stații de transformare, urmate de probleme serioase și cu alimentarea cu apă. Autoritățile ruse au indicat că dificultățile continuă: la 12 iulie erau raportate întreruperi de curent în mai multe orașe și raioane, iar în unele localități alimentarea cu apă era complet oprită. Efecte în lanț: lipsuri în magazine și scumpirea benzinei În acest context, locuitorii Crimeei se confruntă și cu lipsa unor produse de bază (între care zahăr, hrișcă, orez, făină și sare), iar unele supermarketuri au limitat vânzarea la cel mult trei bucăți de persoană, potrivit materialului. Prețul benzinei a urcat la 185–200 de ruble pe litru la stațiile de alimentare, iar pe piața neagră ar fi ajuns la 250–400 de ruble pe litru. Context: presiune militară și blocaje de transport Pe 24 iunie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a anunțat începerea unei operațiuni în Crimeea, iar ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov , a spus că obiectivul este izolarea peninsulei. La finalul lunii iunie, la ieșirea din Crimeea s-a format o coloană de aproximativ 2.000 de mașini, iar legăturile feroviare cu Rusia au fost reduse la jumătate. În paralel, imagini apărute pe rețelele sociale în această săptămână arată plaje aproape goale în plin sezon estival, un semnal direct al impactului economic asupra unei regiuni dependente de turism. [...]
