Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul testează o „punte” informală spre UE, dar Bruxelles-ul respinge rolul lui Schröder: Vladimir Putin s-a întâlnit la Moscova, într-un format tête-à-tête, cu fostul cancelar german Gerhard Schröder, pe care liderul rus l-a indicat recent drept interlocutor preferat pentru reluarea dialogului cu europenii, potrivit HotNews.
Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a descris discuția drept „plăcută și prietenoasă” și a precizat că a fost o întâlnire „față în față”. Totuși, Ușakov a spus că nu cunoaște detalii despre conținutul conversației și a indicat doar locul: Kremlinul, la Moscova.
În același context, Ușakov a vorbit despre existența unor „numeroase contacte informale” între oficiali ruși, sugerând că o parte dintre aceste interacțiuni nu ajung în spațiul public.
Întâlnirea vine după ce Putin a spus, la începutul lunii mai, că îl preferă „personal” pe Gerhard Schröder pentru reluarea dialogului cu europenii. Inițiativa a provocat reacții contradictorii în Germania, iar la nivelul Uniunii Europene a fost respinsă explicit: miniștrii de externe reuniți la Bruxelles au respins ideea unui rol pentru Schröder, iar șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a avertizat că o asemenea formulă i-ar permite fostului cancelar să „stea de ambele părți ale mesei”.
Schröder a condus Germania între 1998 și 2005, ca lider al Partidului Social-Democrat (SPD). După plecarea din funcție, a lucrat pentru companii de stat rusești și a menținut o relație apropiată cu Putin.
Refuzul de a condamna invazia Rusiei în Ucraina din 2022 i-a atras critici în interiorul SPD și i-a redus o parte dintre beneficiile asociate statutului de fost cancelar. În plus, a avut roluri cheie în proiectele Nord Stream 1 și 2 și a fost membru în consiliul de administrație al companiei ruse Rosneft, din care a demisionat în 2022.
Anul trecut, Schröder a anunțat că suferă de „burnout serios” și că s-a internat într-o clinică, în timp ce era în desfășurare o anchetă privind gazoductul Nord Stream 2.
Recomandate
Întâlnirea Putin–Choe Son Hui indică o nouă etapă de coordonare Rusia–Coreea de Nord, cu potențial impact direct asupra războiului din Ucraina , pe fondul semnalelor că Phenianul își consolidează sprijinul militar și caută în schimb ajutor economic și transferuri de tehnologie, potrivit NPR . Vladimir Putin s-a întâlnit la Kremlin, duminică, cu ministrul de externe nord-coreean Choe Son Hui și i-a mulțumit Phenianului pentru sprijinul acordat în războiul împotriva Ucrainei, conform relatărilor din presa de stat rusă. Vizita are loc „fără un prilej evident” – cum ar fi un eveniment diplomatic multilateral sau o aniversare de stat – ceea ce a alimentat speculații că ar putea pregăti o nouă vizită în Rusia a liderului Kim Jong Un . Agenția rusă Tass a relatat că Putin a lăudat relațiile bilaterale și și-a reiterat „recunoștința față de conducerea și poporul nord-coreean” pentru sprijinul acordat operațiunilor militare din Ucraina. La rândul ei, Choe i-ar fi transmis că Kim rămâne angajat în „dezvoltarea cuprinzătoare” a relațiilor cu Rusia. De ce contează: sprijin militar contra beneficii economice și tehnologice În ultimii ani, Kim Jong Un a făcut din Rusia o prioritate de politică externă, trimițând „mii de soldați” și „cantități uriașe de arme” pentru a susține efortul de război al Moscovei, notează materialul. În schimb, ar putea primi ajutor economic și transferuri de tehnologie, pe care unii experți le consideră relevante pentru avansul capabilităților militare nord-coreene. Întâlnirea de la Moscova se înscrie într-o succesiune de contacte la nivel înalt între cele două state. Kim a mers în Extremul Orient rus pentru summituri cu Putin în 2019 și 2023, iar în iunie 2024, la Pyongyang, cei doi lideri au semnat un acord de parteneriat strategic care prevede ajutor reciproc dacă una dintre părți se confruntă cu agresiune. Atunci, Putin l-a invitat pe Kim să viziteze din nou Rusia. Context regional: apropiere și de China, blocaj cu SUA și Coreea de Sud În paralel, Kim încearcă să întărească relațiile și cu China, inclusiv printr-un summit în iunie, la Pyongyang, cu președintele Xi Jinping, în logica unei „noi Război Rece” și a unui front comun împotriva Washingtonului, potrivit articolului. Vizita lui Choe la Moscova a venit la scurt timp după schimburi de vizite la nivel înalt între Coreea de Nord și China: premierul nord-coreean Pak Thae Song, descris ca principal oficial economic al lui Kim, s-a întâlnit cu Xi la Beijing, iar Wang Huning, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, l-a vizitat pe Kim la Pyongyang în această lună. Pe canalul opus, Kim a suspendat dialogul substanțial cu Statele Unite și Coreea de Sud după eșecul diplomației nucleare cu președintele american Donald Trump în 2019. NPR notează că liderul nord-coreean a folosit războiul din Ucraina ca „diversiune” pentru a accelera programele nucleare și de rachete, cerând ca Washingtonul să renunțe la solicitarea de denuclearizare ca precondiție pentru negocieri. Ce urmează Autoritățile sud-coreene spun că monitorizează îndeaproape întâlnirile, dar au evitat să evalueze dacă Moscova și Pyongyang discută un nou summit între lideri. În lipsa unei explicații oficiale din partea Phenianului privind scopul vizitei, miza rămâne dacă această rundă diplomatică se va traduce în noi angajamente concrete – în special pe axa sprijin militar versus compensații economice și tehnologice. [...]
Avantajul Rusiei la rachete balistice prelungește fereastra de presiune asupra Ucrainei și Occidentului, într-un moment în care Moscova pare să evite costul politic al unei noi mobilizări , potrivit Digi24 . Analiza indică o problemă operațională și industrială: Rusia poate lansa rachete balistice mai repede decât pot Ucraina și aliații săi să asigure interceptorii necesari pentru a le opri. Duminică, Rusia a bombardat Kievul timp de cinci ore cu aproximativ 40 de rachete balistice și hipersonice (inclusiv Iskander-M și Zircon), însoțite de peste 100 de drone; apărarea ucraineană a interceptat o parte, dar suficiente au trecut pentru a provoca victime civile și pagube în mai multe cartiere, scrie TVP World . De ce contează: o breșă de apărare care nu poate fi acoperită rapid În faza actuală a războiului, campania terestră a Rusiei își pierde avântul, iar atacurile ucrainene pătrund tot mai adânc în spatele frontului militar și economic al Moscovei. Totuși, Rusia păstrează un avantaj: ritmul de lansare a rachetelor balistice depășește capacitatea actuală a aliaților Ucrainei de a furniza interceptori. Rachetele balistice sunt mai greu de contracarat decât dronele sau rachetele de croazieră, pentru că se deplasează mai repede și la altitudini mai mari, apoi coboară abrupt spre țintă, reducând timpul de reacție al apărării. Rusia le folosește în atacuri „stratificate”, în care dronele ieftine și țintele-momeală epuizează apărarea aeriană înainte ca rachetele balistice să lovească ținte considerate valoroase. Constrângerea industrială: interceptori scumpi și producție limitată Ucraina poate doborî majoritatea dronelor și multe rachete de croazieră, dar performanța împotriva balisticelor este „considerabil mai slabă”. În prima săptămână din iulie, potrivit unei evaluări a Atlantic Council citate în material, Ucraina ar fi interceptat patru din 49 de rachete balistice, iar Rusia ar urma să lanseze peste 1.000 în acest an, aproape de 15 ori mai mult decât totalul din 2023. Singura apărare descrisă ca eficientă în mod constant împotriva rachetelor balistice rusești este Patriot PAC-3 , de fabricație americană, cu un cost de aproximativ 4 milioane de dolari pe rachetă (aprox. 18 milioane lei). Sistemul este cerut simultan și de SUA, și de aliați din Europa și Orientul Mijlociu, ceea ce accentuează competiția pentru o producție occidentală limitată. Lockheed Martin dezvoltă o versiune mai ieftină, însă Reuters a raportat că producția inițială ar putea începe abia peste trei ani. Miza politică: amânarea mobilizării și presiune asupra Occidentului Analiza susține că acest avantaj îi oferă lui Vladimir Putin un răgaz înaintea unei decizii politice cu cost intern ridicat: o nouă mobilizare. O mobilizare ar aduce soldați suplimentari, dar ar extinde războiul la milioane de familii rusești; evitarea ei ar proteja „înțelegerea internă”, adică menținerea populației urbane din Moscova și Sankt Petersburg în afara războiului. În paralel, campania aeriană are și o țintă strategică externă: mesajul către Washington și Europa că Rusia poate continua atacurile, că Ucraina nu poate fi protejată complet și că sprijinul occidental ar crește riscurile pentru europeni. Materialul notează și o dimensiune sezonieră: un posibil nou asalt de iarnă asupra sistemului energetic ucrainean, care ar face infrastructura tot mai greu de reparat pe măsură ce se apropie iarna. Context: pierderi mari, câștiguri teritoriale modeste Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington a concluzionat luna aceasta că Rusia a pierdut inițiativa militară, potrivit articolului. CSIS estimează aproximativ 1,4 milioane de victime pe câmpul de luptă din februarie 2022, inclusiv între 400.000 și 450.000 de morți, iar pierderile lunare din 2026 (30.000–34.000) ar fi putut depăși recrutarea de aproximativ 27.000 de soldați pe lună. În același timp, câștigurile teritoriale sunt descrise ca modeste: Rusia ar fi cedat în total aproximativ 400 km² în aprilie și mai, iar avansul spre marile orașe din Donbas ar fi de 50–90 de metri pe zi. Ucraina, la rândul ei, lovește logistica, rafinăriile, aerodromurile, fabricile militare și rutele de aprovizionare, inclusiv în Crimeea, făcând peninsula „din ce în ce mai greu de apărat și mai costisitoare de aprovizionat”. „Situația Ucrainei în război s-a îmbunătățit în ansamblu. Este prematur să o numim un punct de cotitură.” Ce urmează: fereastra toamnă–iarnă și decizia politică de la Moscova Potrivit analizei, niciunul dintre proiectele occidentale aflate în derulare nu poate proteja pe deplin Ucraina în această toamnă și iarnă, ceea ce îi oferă Rusiei un stimulent să exploateze „breșa” acum. În plan intern, materialul indică faptul că Duma de Stat organizează alegeri în perioada 18–20 septembrie, iar rapoartele despre discuții privind un nou val de mobilizare din octombrie rămân neconfirmate. Textul sugerează că doar dacă escaladarea eșuează ar deveni probabilă o mobilizare treptată sau parțială, în timp ce o mobilizare totală este prezentată ca și mai puțin probabilă, din cauza constrângerilor de instruire, echipare și comandă. [...]
O posibilă vizită a directorului FBI în Rusia ar deschide un canal rar de contact instituțional SUA–FSB , într-un moment în care relația bilaterală rămâne tensionată din cauza războiului din Ucraina, potrivit Agerpres , care citează Politico , preluat de agenția turcă Anadolu. Conform informațiilor relatate de Politico, Kash Patel ar urma să meargă în Rusia în perioada 14–15 octombrie, cu două opriri planificate: mai întâi la Moscova, apoi la Sankt Petersburg. Gazda ar fi, probabil, FSB, serviciul rus de securitate, considerat succesorul KGB din perioada sovietică, potrivit unui oficial american citat. Ce se știe și ce rămâne neclar Deocamdată, agenda vizitei nu a fost făcută publică, iar sursa notează că nu este clar dacă Patel se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin sau cu consilieri de rang înalt ai acestuia. Politico plasează aceste planuri în contextul în care Statele Unite și Rusia „continuă să fie în dezacord” în privința războiului din Ucraina, ceea ce face ca o deplasare la acest nivel să fie, prin natura ei, sensibilă din punct de vedere politic și instituțional. Context: o raritate pentru conducerea FBI Ultimul director al FBI despre care se știe că a efectuat o vizită în Rusia a fost Robert Mueller, în 2013. Ulterior, în 2016, Mueller a fost numit procuror special pentru a investiga posibile legături între campania prezidențială a lui Donald Trump din 2016 și Rusia, mai notează materialul. [...]
Avertismentul Iranului către Bulgaria ridică miza politică și juridică a unei decizii care ajunge în Parlamentul de la Sofia , după ce guvernul bulgar a anunțat că va cere aprobarea legislativului pentru staționarea unor aeronave americane de realimentare în zbor la baza aeriană Bezmer , potrivit Adevărul . Teheranul a transmis marți că Bulgaria nu ar trebui să permită Statelor Unite să folosească teritoriul său pentru operațiuni militare împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a susținut că orice activitate care facilitează atacuri americane împotriva Iranului ar echivala cu o complicitate la „agresiune și crime de război”. Ce urmează să decidă Bulgaria Guvernul de la Sofia a anunțat că va solicita aprobarea Parlamentului pentru desfășurarea, la baza aeriană Bezmer (aprox. 260 km sud-est de Sofia), a unui număr de până la opt aeronave-cisternă americane, folosite pentru alimentarea în zbor a altor aeronave militare. Mesajul autorităților bulgare: „nu înseamnă implicare în război” Vicepreședinta Bulgariei, Iliana Iotova, a declarat marți, potrivit agenției BTA, că prezența aeronavelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari ai SUA la baza Bezmer nu înseamnă că Bulgaria se implică în război. Ea a subliniat că desfășurarea poate avea loc doar cu aprobarea Parlamentului și că guvernul respectă prevederile legale. BTA a mai amintit că aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au mai fost staționate în Bulgaria, operând anterior de pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii iunie, după prelungirea unei misiuni care inițial trebuia să se încheie la finalul lunii mai. Linkul Reuters menționat în material este Reuters . [...]
Ucraina schimbă conducerea armatei în plin război, pe fondul tensiunilor interne din apărare. Președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe comandantul-șef al Forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrski , și l-a numit în locul lui pe generalul Mihailo Drapatîi, comandant al forțelor interarme, potrivit Agerpres . Decizia vine pe fondul nemulțumirilor apărute după plecarea ministrului apărării Mihailo Fedorov, înlăturat pe 14 iulie, după câteva zile de proteste în sprijinul acestuia. Fedorov l-a acuzat pe Sîrski că l-ar fi „împins spre ieșire” și că i-ar fi blocat tentativa de reformare a armatei. Sîrski, în vârstă de 60 de ani, ocupa funcția din 2024 și este creditat cu rolul de a fi condus apărarea Kievului la începutul invaziei ruse din 2022. În același timp, generalul a fost contestat, inclusiv din cauza reputației de comandant cu „mentalitate sovietică”, criticii reproșându-i că ar acorda prea puțină atenție pierderilor umane. În mesajul de marți seară publicat pe Telegram, Zelenski a anunțat numirea lui Drapatîi și i-a mulțumit lui Sîrski „și tuturor luptătorilor” pentru „pozițiile solide de front ale Ucrainei”. Schimbarea de la vârful armatei are loc într-un moment în care, potrivit informațiilor din aceeași relatare, Ucraina a încetinit puternic avansul trupelor ruse și a efectuat recent valuri de lovituri în Rusia și în părțile ocupate ale teritoriului său, ceea ce sugerează că miza imediată a deciziei este mai ales de ordin intern și operațional, nu o reacție la un colaps pe front. [...]
Poziția 11 a pașaportului românesc în Henley Passport Index înseamnă acces mai ieftin și mai rapid la călătorii , prin eliminarea sau simplificarea vizelor pentru 178 de destinații, potrivit Economedia . În ediția din iulie 2026 a clasamentului, România împarte locul 11 cu Bulgaria. Românii pot călători fără viză sau cu viză obținută la sosire în 178 de destinații din totalul de 227 analizate. Clasamentul compară 199 de pașapoarte la nivel global, în funcție de libertatea de călătorie oferită titularilor. Ce arată poziționarea României în clasament România este plasată în apropierea unor state precum Islanda și Statele Unite, care ocupă poziția a zecea, și imediat înaintea Principatului Monaco. În același timp, rezultatul poziționează România înaintea unor state cu economii mai mari și înaintea altor țări din regiune, potrivit datelor din index. Cum arată vârful și coada clasamentului La vârful ierarhiei se află Singapore, cu acces fără viză în 192 de destinații. Pe locul al doilea sunt Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite (188 de destinații), iar poziția a treia este ocupată de Suedia. Locul al patrulea este împărțit de mai multe state europene, între care Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia și Danemarca, urmate de Austria, Portugalia, Elveția și Grecia, ceea ce indică o dominanță europeană în privința mobilității. La polul opus, Afganistanul rămâne țara cu cel mai slab pașaport, cu acces fără viză în 22 de destinații. Siria și Irak sunt, de asemenea, la finalul clasamentului, iar Pakistanul și Yemenul se află în partea inferioară a ierarhiei. Metodologia: pe ce se bazează indexul Henley Passport Index este actualizat periodic și folosește informații furnizate de Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA). Ediția din iulie 2026 analizează accesul oferit de 199 de pașapoarte către 227 de destinații, fiind utilizată ca indicator al libertății de circulație la nivel global. [...]
