CAT$998.02+1.20%

Discuțiile secrete Putin–Lukașenko de la Valdai indică o presiune pentru implicarea mai directă a Belarusului în sprijinul militar al Rusiei, într-un moment în care infrastructura de pe teritoriul belarus a intrat explicit în vizorul Ucrainei, potrivit Kyiv Post.

Întâlnirea cu ușile închise dintre Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko a avut loc vineri, la reședința izolată a liderului rus din Valdai. Kremlinul a prezentat-o drept o discuție de rutină despre comerț, proiecte comune și „securitate regională”, însă formatul – fără conferință de presă, fără declarații publice și fără documente semnate – sugerează că miza reală a fost alta, notează publicația.

De ce contează: Belarus riscă să devină țintă dacă rămâne „platformă” pentru atacuri

Contextul imediat al întâlnirii este escaladarea tensiunilor dintre Kiev și Minsk, după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a dat Belarusului un termen de o săptămână pentru a elimina stații rusești de retransmisie a semnalului, despre care Ucraina susține că ar fi fost folosite pentru ghidarea atacurilor asupra teritoriului ucrainean.

Kremlinul a respins avertismentul ca pe o amenințare la adresa suveranității Belarusului. Totuși, potrivit Kyiv Post, elementul relevant este schimbarea de ecuație strategică: publicația amintește că a relatat anterior că respectivele puncte de retransmisie „au amuțit” după ultimatum, conform referirilor lui Zelenski la rapoarte militare și de informații.

Dilema lui Lukașenko: sprijin pentru Putin fără costul intrării în război

Pentru Lukașenko, situația descrisă de Kyiv Post accentuează o problemă veche: își dorește protecția și subvențiile asociate sprijinului Moscovei, dar încearcă să evite costurile unei participări directe la război. Până acum, liderul belarus a evitat trimiterea de trupe în Ucraina, însă rolul teritoriului belarus în efortul de război al Rusiei este deja substanțial.

Publicația trece în revistă câteva repere:

• în februarie 2022, Belarus a fost una dintre principalele platforme de lansare pentru invazia pe scară largă a Rusiei;
• ulterior, Minsk a găzduit arme nucleare tactice rusești;
• au avut loc exerciții militare comune repetate;
• infrastructura militară din Belarus a sprijinit menținerea presiunii asupra Ucrainei.

În această logică, pentru Kiev nu contează doar dacă soldați belaruși trec granița, ci dacă bazele, radarele, stațiile de retransmisie și logistica de pe teritoriul Belarusului continuă să susțină atacurile rusești. Concluzia operațională este că Belarus devine „parte a câmpului de luptă”, chiar dacă Lukașenko insistă că nu este parte din război.

Ce ar fi urmărit Putin la Valdai

Kyiv Post apreciază că discuțiile de la Valdai ar reflecta o nerăbdare crescândă a lui Putin față de orice semn de ezitare din partea Minskului și o încercare de a „strânge controlul”, cerând loialitate și disponibilitate pentru următoarea etapă de presiune asupra Ucrainei.

În același timp, întâlnirea scoate la iveală și o vulnerabilitate a alianței ruso-belarușe: Lukașenko rămâne util Moscovei atât timp cât poate oferi teritoriu, infrastructură și „adâncime strategică” fără a declanșa consecințe directe. Avertismentul Ucrainei arată însă că această aranjare nu mai este fără costuri, iar activele de pe teritoriul belarus pot ajunge să fie tratate drept ținte legitime în efortul Kievului de a opri atacurile facilitate tehnic din Belarus.