Știri
Știri din categoria Externe
Întâlnirea Putin–Lukașenko are miză energetică pentru Rusia, în condițiile în care Belarus a crescut puternic livrările de carburanți către piața rusă, afectată de atacurile cu drone asupra rafinăriilor, potrivit G4Media. Cei doi lideri urmează să discute vineri, într-un context de tensiuni în creștere între Belarus și Ucraina.
Întâlnirea, neanunțată anterior, este așteptată să se axeze pe războiul din Ucraina, relatează Reuters, citată de G4Media. Pe acest fundal, președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Vladimir Putin încearcă să-l determine pe Aleksandr Lukașenko să intensifice sprijinul pentru Rusia, acuzație respinsă atât de Moscova, cât și de Minsk.
Lukașenko a declarat joi că s-a întâlnit la Minsk cu reprezentanți ai lui Zelenski și a avertizat Ucraina „să nu încerce să atragă” Belarus în război, insistând că țara sa „nu vrea război”. În același context, liderul belarus a transmis că, dacă Ucraina încearcă să forțeze o implicare, „natura războiului se va schimba radical”.
Disputa recentă a inclus o cerere ultimativă a lui Zelenski ca Belarus să dezactiveze stații de releu instalate lângă granița belaruso-ucraineană, folosite pentru ghidarea dronelor rusești. Potrivit materialului, Zelenski a afirmat miercuri seară că aceste relee au fost dezactivate de autoritățile de la Minsk (informație atribuită de G4Media agenției Agerpres).
Dincolo de dimensiunea militară, Ucraina este preocupată de cooperarea energetică dintre Moscova și Minsk, în condițiile în care rafinăriile rusești sunt atacate „sistematic” de drone ucrainene, iar aceste lovituri au provocat o criză de combustibili în Rusia, potrivit sursei.
Reuters citează date conform cărora, în primele cinci luni ale acestui an:
În aceeași cerere ultimativă, Zelenski i-a solicitat lui Lukașenko și să nu mai furnizeze combustibili Rusiei.
Întâlnirea de vineri va fi urmărită pentru semnale privind două dosare: dacă Belarus își va ajusta rolul în sprijinul pentru Rusia (militar și logistic) și dacă fluxurile de carburanți către Rusia vor continua în ritmul raportat, într-un moment în care infrastructura de rafinare a Rusiei rămâne sub presiune. Rusia a transmis, tot joi, că va sprijini Belarusul „în conformitate cu acordurile bilaterale de securitate semnate”, mai notează materialul.
Recomandate
Peste 113.000 de ruși au trecut în Georgia într-o săptămână , pe fondul temerilor legate de recrutare și al înăspririi regulilor de mobilizare, potrivit Mediafax . Mișcarea pune presiune operațională pe punctele de frontieră și indică o accelerare a ieșirilor din Rusia, în contextul semnalelor privind extinderea mobilizării militare. În material se arată că la granița dintre Rusia și Georgia s-au format „cozi kilometrice”, după ce Vladimir Putin a anunțat că va crește mobilizarea în rândul militarilor. Datele privind fluxul de persoane sunt atribuite publicației Politico . Presiune la frontieră și un nou val de plecări Aproape 113.000 de civili au trecut frontiera spre Georgia săptămâna trecută, conform datelor citate. Articolul plasează această creștere a plecărilor și în contextul unor avertismente publice ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind „noi amenințări” din partea Rusiei. Georgia este prezentată ca destinație majoră de refugiu încă de la începutul războiului, atât pentru ucraineni, cât și pentru ruși, potrivit acelorași date atribuite Politico. Înăsprirea regulilor de mobilizare: de la hârtie la ordine electronice Un element-cheie care ar putea face mai dificilă părăsirea țării este schimbarea procedurilor de chemare la mobilizare. Mediafax notează că, în 2022, „aproape un milion” de ruși ar fi reușit să evite chemarea la război, profitând de „hibele” din legislație: ordinele erau livrate pe hârtie, iar dacă nu erau semnate, exista timp pentru plecare. În iunie anul acesta, Rusia ar fi trecut la emiterea electronică a ordinelor, care „intră în vigoare mult mai rapid”, imediat ce sunt emise online, conform articolului. Mesaje contradictorii despre o mobilizare în masă Materialul menționează că Kremlinul ar fi negat o mobilizare, iar purtătorul de cuvânt Dmitry Petkov ar fi spus că informațiile sunt „speculații venite dinspre Ucraina”. În același context este citată o declarație atribuită ambasadorului rus la ONU, Vasily Nebenzya: „Nu avem nevoie de mobilizare în masă în acest moment; nu este planificată și nici așteptată, din câte știu”. Ce urmează depinde de deciziile de la Moscova privind recrutarea și de modul în care noile proceduri digitale vor fi aplicate în practică; articolul nu oferă o prognoză sau un calendar suplimentar. [...]
Escaladarea militară în Ucraina riscă să se traducă în șocuri economice regionale , pe fondul temerilor din anturajul Kremlinului că Vladimir Putin ar putea lua în calcul inclusiv folosirea unei arme nucleare tactice, după intensificarea atacurilor ucrainene în profunzimea teritoriului rus, potrivit Antena 3 , care citează Bloomberg . Publicația notează, pe baza unor surse apropiate Kremlinului, că Rusia ar intenționa să intensifice în perioada următoare atacurile cu rachete balistice asupra Kievului, inclusiv asupra centrului capitalei, dar și asupra unor obiective de infrastructură din alte orașe ucrainene. În paralel, negocierile purtate timp de aproximativ un an și jumătate, cu medierea administrației Trump, ar fi eșuat, iar cele două părți ar fi rămas „practic în aceleași poziții” ca la începutul discuțiilor, potrivit acelorași surse. Un element cu implicații directe pentru stabilitatea economică este ținta atacurilor ucrainene în Rusia: sursele citate vorbesc despre lovituri care au afectat „zeci de rafinării, porturi și depozite” ale unor platforme de comerț online. La Moscova, aceste acțiuni sunt prezentate drept „atacuri ale NATO”, pe motiv că alianța furnizează Ucrainei armament și informații. Presiune economică, dar fără semnale de oprire a războiului În pofida „presiunilor economice”, a unei „crize a carburanților” și a atacurilor asupra centrelor logistice, Putin nu ar avea intenția de a opri războiul, mai afirmă sursele Bloomberg citate. În această cheie, actuala etapă a schimburilor de lovituri nu ar reprezenta încă vârful escaladării militare. Totodată, mai mulți oficiali ruși ar ajunge la concluzia că, „ca ultimă soluție”, Putin ar putea recurge la arme nucleare tactice împotriva Ucrainei, în condițiile în care o înfrângere ar fi „complet inacceptabilă” pentru liderul de la Kremlin, potrivit relatării. Pragul nuclear: risc invocat, dar contestat de analiști Bloomberg precizează că, deocamdată, nu există indicii că Putin s-ar pregăti efectiv să folosească arme nucleare. În plus, parteneri ai Rusiei, inclusiv China, s-ar opune ferm unei asemenea măsuri, iar Beijingul ar fi transmis un avertisment categoric să nu se recurgă la un atac nuclear. Fiona Hill, cercetătoare principală la Brookings Institution și fostă consilieră a trei președinți americani, amintește că administrația Biden l-a avertizat pe Putin asupra consecințelor folosirii armelor nucleare. „În timpul administrației Biden, Statele Unite i-au transmis lui Putin că un atac nuclear ar primi drept răspuns o lovitură convențională a forțelor americane împotriva Rusiei.” În același timp, Aleksandr Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia de la Berlin, apreciază că riscul folosirii armelor nucleare tactice este „extrem de scăzut”, argumentând că eficiența pe câmpul de luptă modern ar fi limitată, iar costurile politice ale încălcării „tabuului nuclear” ar fi foarte mari. „Atât timp cât Moscova mai are loc pentru escaladare cu armament convențional, inclusiv prin intensificarea atacurilor cu rachete, are puține motive să treacă pragul nuclear”. În plan diplomatic, sursele citate susțin că Kremlinul ar continua să spere în noi propuneri aduse la Moscova de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai lui Donald Trump, însă așteptările privind un progres ar fi „foarte reduse”. [...]
Testarea unei noi mobilizări în Rusia ridică riscuri economice și de securitate la granița NATO , inclusiv prin scenariul unui front deschis dinspre Kaliningrad, pe fondul uzurii războiului din Ucraina, potrivit unei analize publicate de HotNews , care preia un comentariu din presa italiană. Miza imediată nu este doar militară, ci și una de funcționare a economiei ruse: o mobilizare în masă ar scoate și mai mulți oameni din piața muncii, într-un moment în care Rusia se confruntă deja cu deficit de forță de muncă, alimentat de înrolări, plecări din țară și atragerea lucrătorilor civili către industria de apărare. În plus, fiecare soldat nou înseamnă costuri bugetare directe (plată, echipare, logistică și eventuale despăgubiri), dar și costuri indirecte prin pierderea unui angajat din sectoare productive. Mobilizarea „intră în planificare”, dar fără o decizie anunțată Analiza citată arată că forțele armate ruse desfășoară exerciții pentru a testa capacitatea de a absorbi o nouă mobilizare: convocarea rezerviștilor, cazarea, hrănirea, echiparea și instruirea lor. Informația este atribuită unor surse din serviciile de informații occidentale, citate de Wall Street Journal , prin intermediul Corriere della Sera. Nu rezultă că decizia ar fi fost luată. Kremlinul ar putea amâna cel puțin până după alegerile parlamentare de la sfârșitul lunii septembrie, însă simplul fapt că procedurile sunt testate indică o opțiune aflată în pregătire concretă. Limita economică: deficit de muncă și costuri duble pentru stat Textul subliniază explicit o constrângere economică: Rusia are deja o lipsă de forță de muncă, iar o mobilizare în masă ar agrava blocajul, inclusiv prin nevoia de a găsi lucrători străini pentru a acoperi golurile. În paralel, costul este „dublu”: statul suportă cheltuieli directe pentru fiecare militar (salariu, hrană, echipament, logistică, compensații); economia pierde un lucrător dintr-o fabrică, o companie de construcții, transporturi sau comerț. De ce Kaliningrad contează operațional pentru NATO Unul dintre exercițiile de mobilizare menționate a avut loc în Kaliningrad, exclava rusă dintre Polonia și Lituania. Importanța ei este strategică: regiunea permite desfășurarea de capabilități militare ruse în proximitatea statelor NATO, dar este și vulnerabilă, fiind separată de restul Federației Ruse. Punctul sensibil este Coridorul Suwalki , o fâșie de aproximativ 60 km la granița polono-lituaniană, între Kaliningrad și Belarus, care reprezintă legătura terestră dintre Polonia și statele baltice. Într-un scenariu de conflict, conectarea forțelor din Kaliningrad cu cele din Belarus ar putea întrerupe această legătură, complicând sau întârziind întăririle NATO către Estonia, Letonia și Lituania. Analiza precizează că nu există dovezi că Vladimir Putin ar fi decis să atace NATO și insistă asupra diferenței dintre pregătirea unei opțiuni militare și intenția de a o folosi. Totuși, Polonia și statele baltice își calibrează evaluările pe baza capabilităților, nu a asigurărilor. Ce urmează: presiune pe flancul estic și un semnal despre uzura războiului O mobilizare de masă ar fi, în primul rând, un semnal al dificultăților Rusiei în Ucraina și al faptului că recrutarea voluntară nu mai acoperă nevoia de personal. În același timp, scenariul Kaliningrad adaugă o dimensiune de risc pentru flancul estic al NATO, prin posibile provocări și incidente (aeriene sau navale), război electronic ori amenințări la adresa Coridorului Suwalki, până la varianta extremă a unei acțiuni limitate care să testeze Articolul 5. În acest context, textul notează că NATO și-a întărit într-o anumită măsură postura pe flancul estic, menținând forțe multinaționale avansate și operațiuni aeriene și navale, precum și exerciții în zona Suwałki Gap. [...]
Vizita secretă la Moscova a șefului CIA indică o repoziționare a SUA între războiul din Ucraina și presiunea economică asupra Iranului , într-un moment în care Washingtonul încearcă să limiteze riscurile pentru NATO și să reducă sprijinul Rusiei pentru Teheran, potrivit Știrile Pro TV , care citează o analiză CNN. John Ratcliffe ar fi mers la Moscova „săptămâna aceasta”, pentru discuții cu oficiali ai serviciilor ruse, într-un context în care atât Vladimir Putin, cât și Donald Trump sunt descriși ca fiind prinși în conflicte pe care nu le pot câștiga decisiv, dar nici nu le pot încheia fără costuri de prestigiu: Ucraina, respectiv Iran. Analiza notează că ambii ar fi subestimat capacitatea adversarilor, iar avantajele militare convenționale au fost erodate de tactici asimetrice și tehnologii ieftine, precum dronele. Ce a urmărit șeful CIA la Moscova Conform a două persoane familiarizate cu subiectul, citate de CNN, agenda lui Ratcliffe ar fi inclus două mesaje principale: avertizarea Rusiei în privința oricăror atacuri deschise sau ascunse asupra teritoriului NATO, pe fondul temerilor din Europa că Putin ar putea „testa” apărarea alianței; încurajarea Moscovei să întrerupă sprijinul economic și militar acordat Iranului. Misiunea este prezentată și ca un posibil semnal de reasigurare pentru aliații SUA, care au avut îngrijorări legate de angajamentul lui Trump față de NATO. În același timp, tentativa SUA de a impulsiona o încheiere a războiului din Ucraina ar fi „primită cu brațele deschise”, deși reducerea ajutorului militar pentru Kiev alimentează suspiciuni privind motivele administrației americane. În material se menționează și că Trump nu ar fi dat curs unei oferte din această vară privind licențierea producției sistemelor antirachetă Patriot pentru Ucraina. Miza economică: izolarea Iranului depinde de Moscova și Beijing Analiza CNN plasează în centru trecerea administrației americane, după șase luni de război cu Iranul, de la acțiune militară la „un război economic total” — adică o strategie de presiune prin sancțiuni și restricții comerciale extinse. În acest cadru, Washingtonul ar avea nevoie de cooperarea unor actori care sunt parteneri comerciali importanți ai Iranului, inclusiv Rusia și China. Firas Maksad, director general la Eurasia Group pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, a declarat pentru CNN International că eficiența presiunii economice depinde de obținerea unei forme de cooperare din partea chinezilor, rușilor și a altor actori regionali, dar că acest lucru va fi „foarte greu”. De ce ar putea Rusia să nu ajute și ce ar câștiga din slăbirea SUA Materialul sugerează că Rusia ar avea un interes strategic redus să ușureze situația lui Trump în Iran, iar orice „schimb de servicii” care ar implica Ucraina s-ar lovi de eșecul anterior al președintelui american de a forța Kievul să accepte concesii teritoriale. În plus, CNN a relatat în martie că Rusia ar fi furnizat Iranului informații despre locațiile și mișcările trupelor, navelor și aeronavelor americane, o parte importantă fiind imagini din constelația de sateliți de supraveghere a Moscovei, potrivit mai multor persoane familiarizate cu rapoartele serviciilor de informații americane. Pe acest fundal, The Washington Post a relatat că vizita ar fi fost precedată de informații recente ale serviciilor secrete americane care ar sugera că Kremlinul consideră SUA slăbite de războiul cu Iranul. Analiza mai susține că lipsa unei victorii decisive ar fi afectat credibilitatea SUA, ar fi epuizat stocurile de muniție și ar fi pus presiune pe forțele navale și aeriene — elemente care ar putea încuraja adversari precum Rusia și China să pună sub semnul întrebării capacitatea sau interesul Washingtonului de a răspunde la crize în Europa sau Asia. Diferențe între cele două conflicte și limita comparației Deși trasează paralele între Putin și Trump, analiza subliniază că acestea au o valabilitate limitată. Spre deosebire de Putin, Trump „nu a copiat” decizia de a trimite trupe terestre într-un blocaj, iar Putin este descris ca fiind mai puțin constrâns de dinamica internă decât un președinte american. În material este citat și un bilanț de „peste 1,4 milioane” de ruși morți, răniți sau dispăruți, atribuit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale . În privința țintelor, analiza afirmă că Putin lovește orașe și infrastructură energetică în Ucraina, în timp ce Trump ar fi evitat în mare măsură vizarea deliberată a civililor și infrastructurii civile, dar se menționează și un atac cu rachete care ar fi lovit o școală iraniană în februarie, ucigând aproape 200 de copii și adulți, despre care Trump nu ar fi oferit o explicație publică completă, iar atacul ar fi rezultat din folosirea unor informații învechite. Ce urmează: presiune pe două fronturi, cu risc de escaladare În lectura CNN, vizita lui Ratcliffe vine într-un moment „sumbru” al relațiilor internaționale, cu războaiele din Ucraina și Iran care destabilizează Orientul Mijlociu, implică marile puteri și alimentează temeri de extindere a conflictului. În acest context, Washingtonul încearcă simultan să descurajeze orice testare a NATO de către Rusia și să reducă sprijinul Moscovei pentru Iran, în timp ce strategia de izolare economică a Teheranului ar putea depinde tocmai de cooperarea unor adversari geopolitici. [...]
Donald Trump susține că Vladimir Putin nu va ataca un teritoriu al NATO , într-un mesaj care vizează direct riscul de escaladare și, implicit, stabilitatea de securitate de care depind piețele și deciziile de investiții în Europa, potrivit Agerpres . Într-o discuție cu reporterii în Biroul Oval, la Casa Albă, Trump a invocat „discuții bune” cu liderul de la Kremlin și a afirmat că „nu va ataca un teritoriu al NATO”. Declarația vine după ce Kremlinul a respins drept „povești alarmiste”, fără „vreo legătură cu realitatea”, informațiile din presa americană potrivit cărora directorul CIA, John Ratcliffe , ar fi mers la Moscova în această săptămână pentru a descuraja Rusia să atace NATO. Tot joi, Trump a declarat pentru Axios , într-un interviu telefonic, că nu va exista un astfel de atac și că Ratcliffe nu a fost trimis la Moscova pentru a transmite un mesaj. Potrivit lui Trump, șeful CIA se întâlnește cu omologul său rus „odată la șase luni sau odată pe an”, iar întrevederea ar fi fost una obișnuită, fără „nimic neobișnuit”. [...]
Vizita la Moscova a șefului CIA ridică miza diplomatică a SUA , după ce Donald Trump a spus că Washingtonul „lucrează foarte mult” pentru a încheia războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în contextul deplasării directorului CIA John Ratcliffe în capitala rusă, potrivit Kyiv Post . Trump a făcut declarațiile miercuri, 26 august, într-o intervenție la emisiunea lui Glenn Beck, unde a descris călătoria lui Ratcliffe drept „foarte semi-rutină”, dar a sugerat că „ar putea ieși ceva” din această vizită. Publicația notează că Sky News a relatat despre aceste afirmații. Ce se știe despre vizita lui John Ratcliffe la Moscova Ratcliffe a ajuns la Moscova marți, 25 august, pentru întâlniri cu oficiali ruși, conform CBS News, Axios și altor instituții media americane citate de Kyiv Post. A fost prima sa vizită în Rusia în calitate de director al CIA și cea mai înaltă deplasare a unui oficial din administrația Trump la Moscova de la începutul anului. Prezența sa a devenit publică după ce date de urmărire a zborurilor au indicat că un avion militar american de transport C-17 Globemaster III a zburat din SUA spre Letonia și apoi către Moscova. CBS News a relatat că aeronava a fost văzută pe un aeroport din Moscova alături de un convoi diplomatic american, iar Suspilne a raportat ulterior că avionul a plecat de pe aeroportul Vnukovo spre Riga. Kremlinul a confirmat că au existat contacte între serviciile de informații ale SUA și Rusiei, dar a susținut că Ratcliffe nu s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin. Miza: discuții neclare, speculații despre Ucraina și Iran Scopul discuțiilor și identitatea oficialilor ruși implicați nu au fost făcute publice, iar vizita neașteptată a alimentat speculații că întâlnirile ar fi putut viza războiul din Ucraina, în condițiile în care negocierile de pace sunt blocate, mai scrie Kyiv Post. Publicația citează și o posibilă legătură cu Iranul: vizita ar fi putut avea legătură cu un potențial armistițiu în Iran. În același timp, Beth Sanner, fost adjunct al directorului comunității de informații din SUA, a declarat pentru The Wall Street Journal că scopul ar fi putut fi un mesaj de avertizare către Moscova privind planuri în pregătire. Kievul, rugat să oprească temporar loviturile asupra Moscovei și Sankt Petersburgului Washingtonul ar fi cerut Kievului să oprească temporar loviturile asupra Moscovei și Sankt Petersburgului pe durata prezenței lui Ratcliffe în Rusia, solicitare confirmată de oficiali ucraineni pentru mai multe instituții media, potrivit aceleiași surse. Kyiv Post amintește că aceasta este prima vizită la Moscova a unui director CIA de la deplasarea lui William Burns din noiembrie 2021, cu trei luni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei. Burns ar fi discutat cu oficiali ruși de rang înalt și ar fi vorbit la telefon cu Putin pentru a avertiza împotriva invaziei, conform CBS News. În același interval, Putin a semnat marți trei decrete nedivulgate, al căror conținut rămâne necunoscut, iar președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a ordonat o inspecție-surpriză a capacității de luptă a forțelor armate, care a coincis cu vizita lui Ratcliffe la Moscova. [...]
