Știri
Știri din categoria Externe
Întâlnirea Putin–Lukașenko are miză energetică pentru Rusia, în condițiile în care Belarus a crescut puternic livrările de carburanți către piața rusă, afectată de atacurile cu drone asupra rafinăriilor, potrivit G4Media. Cei doi lideri urmează să discute vineri, într-un context de tensiuni în creștere între Belarus și Ucraina.
Întâlnirea, neanunțată anterior, este așteptată să se axeze pe războiul din Ucraina, relatează Reuters, citată de G4Media. Pe acest fundal, președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Vladimir Putin încearcă să-l determine pe Aleksandr Lukașenko să intensifice sprijinul pentru Rusia, acuzație respinsă atât de Moscova, cât și de Minsk.
Lukașenko a declarat joi că s-a întâlnit la Minsk cu reprezentanți ai lui Zelenski și a avertizat Ucraina „să nu încerce să atragă” Belarus în război, insistând că țara sa „nu vrea război”. În același context, liderul belarus a transmis că, dacă Ucraina încearcă să forțeze o implicare, „natura războiului se va schimba radical”.
Disputa recentă a inclus o cerere ultimativă a lui Zelenski ca Belarus să dezactiveze stații de releu instalate lângă granița belaruso-ucraineană, folosite pentru ghidarea dronelor rusești. Potrivit materialului, Zelenski a afirmat miercuri seară că aceste relee au fost dezactivate de autoritățile de la Minsk (informație atribuită de G4Media agenției Agerpres).
Dincolo de dimensiunea militară, Ucraina este preocupată de cooperarea energetică dintre Moscova și Minsk, în condițiile în care rafinăriile rusești sunt atacate „sistematic” de drone ucrainene, iar aceste lovituri au provocat o criză de combustibili în Rusia, potrivit sursei.
Reuters citează date conform cărora, în primele cinci luni ale acestui an:
În aceeași cerere ultimativă, Zelenski i-a solicitat lui Lukașenko și să nu mai furnizeze combustibili Rusiei.
Întâlnirea de vineri va fi urmărită pentru semnale privind două dosare: dacă Belarus își va ajusta rolul în sprijinul pentru Rusia (militar și logistic) și dacă fluxurile de carburanți către Rusia vor continua în ritmul raportat, într-un moment în care infrastructura de rafinare a Rusiei rămâne sub presiune. Rusia a transmis, tot joi, că va sprijini Belarusul „în conformitate cu acordurile bilaterale de securitate semnate”, mai notează materialul.
Recomandate
Presiunea internă pentru escaladare în Rusia se mută în economie , după atacurile ucrainene cu drone care au lovit inclusiv o rafinărie din Moscova și au alimentat o criză a benzinei, potrivit Antena 3 . Pe acest fundal, voci pro-război îi cer lui Vladimir Putin să renunțe la diplomația mediată de SUA și să răspundă mai dur în Ucraina, inclusiv prin măsuri extreme. Relatarea, atribuită Reuters de publicație, arată că apelurile la „măsuri dure” nu sunt noi: susținătorii liniei dure au cerut anterior o nouă mobilizare, atacuri asupra fabricilor militare europene și chiar folosirea armelor nucleare tactice. De data aceasta, intensificarea vine după atacuri ucrainene de lungă durată care au afectat Crimeea și Moscova, iar autoritățile din Crimeea au declarat stare de urgență „în plin sezon turistic”. Un exemplu de retorică radicală este Konstantin Malofeev , proprietarul canalului Tsargrad, care, după lovirea unei rafinării din Moscova, a pus explicit problema folosirii armelor nucleare. „De ce nu folosim armele nucleare pe care strămoșii noștri le-au dezvoltat și stocat (…) tocmai în acest scop?” Efecte economice și logistice: combustibil, aprovizionare, turism Dincolo de dimensiunea militară, consecințele descrise în material sunt în primul rând operaționale și economice: atacurile asupra rafinăriilor au dus la „scăderea drastică” a rafinării petrolului rusesc la minimele ultimilor 20 de ani, iar Crimeea se confruntă cu riscul izolării. Pe lângă penuria de benzină, localnicii reclamă dispariția unor bunuri de bază, „de la sare la ulei de floarea-soarelui”. În paralel, Ucraina își intensifică atacurile: Wall Street Journal este citat cu estimarea că 8.800 de drone au atacat teritoriul rus și au lovit Crimeea, de două ori mai multe decât în ianuarie și de aproape patru ori mai multe decât în aceeași lună a anului trecut. De ce Kremlinul nu rupe (încă) pista diplomatică Surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Reuters că Putin „se simte confortabil” cu retorica dură, dar Moscova ar vrea să păstreze deschisă opțiunea unei soluții diplomatice. Până acum, Kremlinul a rezistat presiunilor de a se retrage din discuții, deși oficiali de rang înalt au recunoscut eșecul acestora și au acuzat SUA că ar fi încălcat acorduri presupus încheiate între Putin și Donald Trump în Alaska. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu a exclus că întâlnirea de la Anchorage ar fi fost „concepută pentru a câștiga timp” pentru reînarmarea Ucrainei. De cealaltă parte, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că nu a existat niciun acord: a fost „doar o propunere”. În evaluarea citată, Rusia are opțiuni limitate pentru a contracara izolarea Crimeei, după ce Ucraina ar fi slăbit semnificativ apărarea antiaeriană din peninsulă și ar fi trecut la lovituri sistematice asupra vulnerabilităților logistice, de combustibil și energie, potrivit expertului militar Ruslan Puhov. [...]
Rusia și Ucraina au confirmat un schimb de câte 160 de prizonieri de război de fiecare parte , un semnal rar de cooperare operațională în plin conflict, potrivit The Jerusalem Post . Schimbul a avut loc vineri, iar confirmările au venit din ambele tabere. Agențiile de presă de stat ruse au relatat despre operațiune citând Ministerul Apărării de la Moscova. De partea ucraineană, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat schimbul și a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că prizonierii ucraineni eliberați fuseseră deținuți din 2022. Informațiile rămân limitate la aceste confirmări oficiale, iar materialul este prezentat ca „în curs de actualizare”, fără detalii suplimentare despre locul schimbului sau condițiile în care a fost realizat. [...]
Escaladarea atacurilor aeriene cu drone și rachete crește presiunea operațională asupra apărării antiaeriene în Rusia și Ucraina, după o nouă noapte de lovituri în care Moscova a raportat interceptarea a cel puțin 28 de drone ucrainene, iar Kievul a fost vizat de rachete balistice, potrivit Euronews . Moscova susține că dronele se îndreptau spre capitala rusă și au fost doborâte în decurs de aproximativ o oră, conform primarului Serghei Sobianin . Acesta a precizat că echipele de urgență intervin în locurile unde au căzut resturile, într-un mesaj publicat pe Telegram. Interceptări lângă Moscova, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică, notează publicația, citând Agerpres. Săptămâna trecută, un atac de acest tip ar fi provocat un incendiu de amploare la o rafinărie din sud-estul Moscovei. Kievul, ținta unui atac cu rachete balistice La scurt timp după episodul raportat de partea rusă, la Kiev au fost auzite explozii, după ce autoritățile ucrainene au avertizat că rachete rusești se îndreaptă spre capitală. Primarul Vitali Kliciko a anunțat activarea apărării antiaeriene și le-a cerut locuitorilor să se adăpostească. Ulterior, Kliciko a spus că „fragmente de rachete” au căzut în cartierul Darnița (sud-estul Kievului), iar echipele de intervenție au fost trimise în zonă. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a declarat că Rusia a lansat „rachete balistice” asupra Kievului. Jurnaliști ai AFP au relatat că au observat urmele lăsate pe cer de rachetele interceptoare și au auzit exploziile din timpul operațiunilor de apărare antiaeriană. Atacul asupra Kievului a avut loc la o oră neobișnuită, în condițiile în care Rusia lovește de regulă Ucraina în timpul nopții. Context: atacuri aproape zilnice și extinderea loviturilor pe teritoriul rus De la începutul invaziei pe scară largă, Rusia desfășoară aproape zilnic atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, în timp ce Kievul și-a extins în ultimele luni campania de lovituri cu drone asupra teritoriului rus, vizând obiective strategice și infrastructura energetică. [...]
Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse printr-o operațiune planificată pe 40 de zile, aprobată de președintele Volodimir Zelenski , potrivit Știrile Pro TV . Miza este creșterea presiunii asupra Moscovei pentru a forța încetarea războiului, într-un moment în care Kievul folosește tot mai mult lovituri la distanță și drone. Zelenski a anunțat că a aprobat o campanie a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), descrisă ca o „operațiune de 40 de zile” cu obiectivul de a exercita presiune asupra „statului agresor”. „Am aprobat desfăşurarea de către Serviciu a unei operaţiuni de 40 de zile menite să exercite presiune asupra statului agresor, cu scopul de a-l determina să pună capăt războiului”, a scris Zelenski pe Telegram. Țintele: industria petrolieră și obiective din teritoriile ocupate În contextul acestei campanii, Ucraina a lansat „de luni de zile” valuri de atacuri cu rachete cu rază medie și lungă asupra unor ținte din Rusia și din teritoriile aflate sub control rusesc, vizând „în principal industria petrolieră”, conform informațiilor din articol. Alegerea acestor ținte indică o strategie de a lovi zone cu importanță economică și logistică pentru efortul de război al Rusiei, chiar dacă materialul citat nu oferă detalii despre amploarea sau efectele concrete ale loviturilor. Rolul SBU și accentul pe drone Zelenski a mai spus că, în ultimele luni, SBU ar fi obținut „cele mai bune rezultate” în apărarea pozițiilor ucrainene de pe front, pe fondul utilizării dronelor „de diferite tipuri”. În acest cadru, operațiunea de 40 de zile sugerează o intensificare coordonată a acțiunilor SBU, cu dronele ca instrument central. Ce urmează, din informațiile disponibile: o perioadă delimitată de 40 de zile în care Kievul urmărește să crească presiunea militară asupra Rusiei, fără ca articolul să precizeze calendarul exact, tipurile de operațiuni sau criteriile după care ar fi evaluat succesul campaniei. [...]
România a activat măsuri de alertare și monitorizare aeriană după ce Rusia a lansat, în noaptea de 25 spre 26 iunie, o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, potrivit Antena 3 . Țintele aeriene au fost semnalate la circa 31 km est de Sulina, iar Armata Română a ridicat în aer un elicopter IAR 330 Puma pentru supravegherea situației. Elicopterul IAR 330 Puma al Forțelor Aeriene Române a decolat la ora 03:57, „ca urmare a evoluţiei unor ţinte aeriene”, menționează publicația. Cu zece minute înainte, la 03:47, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru alertarea populației din nordul județului Tulcea. Alerta aeriană a încetat la ora 04:23. Conform informațiilor transmise, nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian și nici cazuri de impact cu solul al vreunui vehicul aerian. [...]
Declarația lui Marco Rubio complică narativul Moscovei despre „termenii din Alaska” , după ce șeful diplomației americane a spus că la întâlnirea Trump–Putin din 15 august anul trecut nu s-a încheiat niciun acord, ci a existat doar o propunere, potrivit Euronews . Miza este una de politică externă cu efecte directe asupra cadrului de negociere: Rusia invocă frecvent „înțelegerea” de atunci ca bază pentru oprirea războiului din Ucraina. Rubio a susținut că, dacă ar fi existat o înțelegere, conflictul s-ar fi încheiat deja. În același timp, el a indicat că administrația americană rămâne dispusă să joace „orice rol constructiv” pentru a ajunge la un „sfârșit durabil” al războiului, inclusiv prin aducerea părților la masa negocierilor. „Nu a existat niciun acord în Alaska. A existat o propunere în Alaska, dar nu s-a ajuns la niciun acord în Alaska. Dacă s-ar fi ajuns la un acord, războiul s-ar fi încheiat.” Ce spune Rubio despre costul războiului și presiunea asupra Europei În declarația citată, Rubio a descris conflictul drept „sângeros” și „epuizant pentru Europa”, dar „mai ales pentru Ucraina” și „din ce în ce mai mult, pentru Rusia”. El a avansat și estimări privind pierderile lunare și săptămânale de pe front: „25.000, 20.000 de soldați uciși în fiecare lună, 5.000 pe săptămână, majoritatea ruși.” De ce contează: baza negocierilor rămâne disputată Afirmația că nu a existat un acord în Alaska lovește direct în ideea că ar exista „termeni stabiliți” care pot fi reactivați automat ca soluție de încheiere a războiului. În lipsa unui acord recunoscut de Washington, orice discuție despre „condițiile din Alaska” rămâne, cel puțin din perspectiva SUA, o referință la o propunere nefinalizată — ceea ce poate îngreuna conturarea unui cadru comun de negociere. [...]
