Știri
Știri din categoria Externe

La Teheran a fost instalată o conducere interimară după moartea ayatollahului Ali Khamenei, în timp ce Iranul continuă atacurile cu rachete și drone în întreaga regiune, potrivit Știrile ProTV. Lovitura care l-a ucis pe liderul suprem, atribuită bombardamentelor americano-israeliene, a declanșat o nouă etapă a conflictului din Orientul Mijlociu.
La Teheran a fost desemnat un consiliu interimar format din președintele Iranului, ministrul justiției și ayatollahul Ali Reza Arafi, în așteptarea alegerii unui succesor. Între timp, armata iraniană a amenințat cu „cele mai distrugătoare atacuri” asupra bazelor militare din zona Golfului.
Israelul susține că în atacul asupra cartierului general al regimului au fost eliminați zeci de responsabili militari și de securitate, inclusiv șeful statului major, ministrul apărării și comandantul Gărzilor Revoluționare. Potrivit armatei israeliene, 40 de comandanți de rang înalt ar fi fost uciși într-un singur minut.
Iranul a ripostat cu rachete și drone. În orășelul israelian Beit Shemesh, o rachetă care a trecut de sistemele de apărare a lovit un adăpost antiaerian, provocând moartea a cel puțin nouă persoane și rănirea altor peste 40. Alte atacuri au vizat Tel Aviv, unde două persoane au fost ucise și 20 rănite. Bahrain, Kuweit și Qatar au interceptat o parte dintre proiectile, însă au fost raportate victime și pagube materiale.
Tensiunile s-au extins și în Pakistan, unde proteste pro-iraniene au degenerat în confruntări violente, soldate cu cel puțin nouă morți. În paralel, Comandamentul Central al Statelor Unite a confirmat primele pierderi americane: trei soldați uciși și cinci grav răniți.
Analiști citați de presa internațională avertizează că există riscul ca Garda Revoluționară să preia controlul total al puterii, menținând un regim autoritar sub o nouă figură religioasă. În lipsa unei tranziții clare, conflictul riscă să se transforme într-o confruntare regională de amploare, cu implicații directe pentru securitatea statelor din Golf și a aliaților occidentali.
Recomandate

Israelul a lovit cartierul general al Gardienilor Revoluției din Teheran , în a doua zi a campaniei militare comune cu Statele Unite împotriva Iranului, potrivit relatărilor din presa internațională, inclusiv The Times of Israel . Explozii puternice au zguduit centrul capitalei iraniene, unde au fost vizate sediile Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, instalații de securitate internă și infrastructura media de stat. Armata israeliană a anunțat că peste 100 de avioane de luptă au participat la raiduri asupra a zeci de obiective, inclusiv unități de informații, forțe aeriene și structuri de securitate ale Gardienilor Revoluției. Potrivit declarațiilor oficiale, printre ținte s-a aflat și comandamentul Thar-Allah, responsabil de securitatea regiunii Teheran. Presa israeliană, inclusiv The Jerusalem Post , a relatat că atacurile au distrus centre operaționale considerate esențiale pentru aparatul de securitate al regimului. Agențiile internaționale, între care Associated Press , au transmis că loviturile au afectat și zona televiziunii publice iraniene, întrerupând temporar transmisii în direct. Explozii au fost raportate în apropierea Pieței Azadi, a Stadionului Azadi și a Turnului Milad, iar străzile capitalei au rămas în mare parte pustii, în timp ce forțele paramilitare au instituit puncte de control. Operațiunea face parte dintr-o campanie mai amplă, declanșată cu o zi înainte, care a vizat inițial sisteme de apărare antiaeriană și lansatoare de rachete, pentru a asigura superioritatea aeriană deasupra Iranului. În a doua fază, ofensiva s-a concentrat pe infrastructura centrală a regimului din Teheran. Teheranul a anunțat represalii și a lansat rachete asupra Israelului și a unor state din Golf, extinzând conflictul la nivel regional. În paralel, Washingtonul a avertizat că va reacționa la orice nouă escaladare, în timp ce liderii regionali cer reținere pentru a evita o confruntare generalizată. Lovirea directă a unor obiective-cheie din capitala iraniană marchează un nou prag în confruntarea dintre Israel și Iran și amplifică riscul unei destabilizări majore în Orientul Mijlociu. [...]

Ali Khamenei a fost ucis într-un atac aerian lansat sâmbătă dimineață de SUA și Israel, într-o operațiune declanșată pe baza unei informații de ultim moment, potrivit HotNews.ro . Primul val de bombardamente a avut loc pe lumină, în primele ore ale zilei de lucru din Iran, 28 februarie 2026, o decizie considerată neobișnuită și riscantă pentru atacatori. Planul inițial prevedea lovituri pe timp de noapte, însă serviciile de informații americane și israeliene au aflat în ultimul moment că liderii militari și ai structurilor de securitate iraniene s-au reunit la Teheran. Această concentrare a conducerii a fost considerată „o fereastră de oportunitate”, ceea ce a dus la schimbarea planului și la declanșarea imediată a atacului. Săptămâna de lucru în Iran începe sâmbătă, iar reuniunea a avut loc în primele ore ale zilei. Atacul a surprins inclusiv administrația americană: președintele Donald Trump a urmărit operațiunea de la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, potrivit imaginilor publicate de Casa Albă. 30 de bombe asupra complexului liderului suprem Conform relatărilor citate de presa internațională, clădirea fortificată în care se afla Khamenei, la Teheran, a fost lovită în primul val. Ar fi fost folosite 30 de bombe pentru a distruge complexul, iar fortificațiile nu au rezistat. Moartea liderului suprem a fost anunțată inițial de Donald Trump, după declarații ale premierului israelian Benjamin Netanyahu, iar ulterior confirmată de media de stat iraniană. Confirmarea finală ar fi venit după ce o fotografie cu trupul neînsuflețit al lui Khamenei a fost prezentată liderilor politici și militari din Israel și SUA, inclusiv lui Netanyahu și Trump, potrivit postului israelian Canalul 12. Reacții și incertitudini Timp de 24 de ore după atac, niciun oficial iranian nu s-a adresat populației, ceea ce a alimentat speculațiile privind amploarea pierderilor în rândul conducerii. Ulterior, autoritățile de la Teheran au confirmat decesul. Rămâne incert cum va reacționa populația Iranului, o țară de aproximativ 90 de milioane de locuitori, majoritatea în mediul urban. În regiune, tensiunile cresc: la Bagdad și în Pakistan au fost semnalate proteste și acțiuni ale unor grupări pro-iraniene. Evoluția situației depinde de reacția internă din Iran și de poziționarea actorilor regionali în zilele următoare. [...]

Donald Trump afirmă că războiul din Iran ar putea dura aproximativ patru săptămâni , în timp ce operațiunile militare americane continuă „în plină forță”, potrivit relatărilor publicate de USA Today . Declarațiile vin în a doua zi a campaniei militare comune SUA–Israel, pe fondul intensificării confruntărilor și al creșterii numărului de victime. Într-un mesaj video distribuit pe rețeaua sa socială, Trump a confirmat moartea a trei militari americani și a avertizat că sunt posibile noi pierderi. „Operațiunile de luptă continuă în plină forță și vor continua până când toate obiectivele noastre vor fi atinse”, a transmis liderul american. Într-un interviu acordat presei britanice, acesta a precizat că durata estimată a campaniei este de „patru săptămâni sau mai puțin”. Operațiunea, denumită de Pentagon „Epic Fury” și de Israel „Roaring Lion”, a început în dimineața zilei de 28 februarie 2026 și a vizat centre de comandă, instalații de rachete balistice, sisteme de apărare antiaeriană și infrastructură navală iraniană. Oficialii americani susțin că au fost lovite sute de ținte strategice în primele 24 de ore. Teheranul a răspuns prin lansarea de rachete asupra Israelului și a unor baze americane din regiune, inclusiv în Bahrain și Qatar. Comandamentul Central al SUA a confirmat victime în rândul militarilor americani, în timp ce autoritățile iraniene au anunțat la rândul lor pierderi semnificative. Președintele american a avertizat Iranul să nu intensifice represaliile și a reiterat apelul la capitulare adresat forțelor iraniene, promițând „imunitate totală” celor care depun armele. În paralel, la Washington au apărut reacții critice din partea unor membri ai Congresului, care solicită dezbateri privind autoritatea executivă de a declanșa operațiuni militare fără aprobarea legislativului. Estimarea privind o campanie de aproximativ o lună sugerează o ofensivă planificată pe termen scurt, însă evoluția confruntărilor și amploarea represaliilor iraniene pot influența durata reală a conflictului. [...]

SUA și Israel au declanșat „Operation Epic Fury” împotriva Iranului , iar moartea liderului suprem Ali Khamenei a deschis o nouă etapă de confruntare în Orientul Mijlociu, potrivit unei analize publicate de Fox News . Președintele Donald Trump a descris intervenția drept începutul unor „operațiuni majore de luptă”, mizând pe ideea că regimul de la Teheran poate fi înlăturat fără o ocupație militară americană, prin presiune aeriană și revoltă internă. Spre deosebire de Irak sau Afganistan, Washingtonul nu trimite trupe la sol, ci se bazează pe superioritatea aeriană și pe eventuale mișcări interne împotriva puterii iraniene. Analiza susține că regimul iranian nu ar fi învățat din precedentele confruntări cu SUA, în timp ce Rusia și China ar fi tras deja concluzii strategice importante. Principalele lecții identificate sunt: Prevenirea concentrării de forțe americane : în ultimele decenii, conflictele majore ale SUA au fost precedate de mobilizări vizibile de trupe și echipamente; blocarea acestui proces ar deveni o prioritate pentru adversari. Limitarea accesului la baze aliate : proiecția de forță a SUA depinde de infrastructura militară din state partenere, inclusiv din Europa și Orientul Mijlociu; slăbirea alianțelor ar reduce capacitatea de reacție a Washingtonului. În acest context, alianțele occidentale devin o miză strategică majoră, iar presiunile externe pentru fragmentarea lor ar putea crește. Autorul subliniază că intervenția din Iran ar putea defini al doilea mandat al lui Trump , mai ales dacă operațiunea nu se încheie rapid. În plan intern, decizia amplifică disputele politice privind puterile președintelui în materie de război, dar și polarizarea ideologică legată de relația cu Israelul. Conflictul este abia la început, iar consecințele – atât militare, cât și geopolitice – se vor vedea în perioada următoare. Dacă regimul de la Teheran va rezista sau va cădea sub presiunea combinată a loviturilor externe și a tensiunilor interne rămâne întrebarea centrală care va marca evoluțiile din 2026. [...]

Donald Trump afirmă că liderii iranieni au cerut negocieri cu SUA , în plină ofensivă militară americană, potrivit France24 . Declarația vine la scurt timp după confirmarea morții ayatollahului Ali Khamenei și în contextul escaladării conflictului dintre Washington și Teheran. Președintele american a spus că este dispus să discute cu partea iraniană, susținând că solicitarea a venit dinspre liderii de la Teheran. „Ei vor să discute, iar eu am fost de acord să discut. Ar fi trebuit să o facă mai devreme”, a afirmat Trump, fără a preciza un calendar al eventualelor negocieri. Întrebat când ar putea avea loc întâlnirea, liderul de la Casa Albă a răspuns că nu poate oferi detalii. Declarațiile sunt făcute în timp ce operațiunile militare americane continuă în regiune. Într-un interviu acordat postului CNBC , Trump a descris ofensiva drept „foarte pozitivă” și „înaintea programului”, susținând că acțiunile SUA sunt desfășurate „nu doar pentru noi, ci pentru întreaga lume”. În paralel, președintele american a afirmat, într-o intervenție la Fox News, că 48 de lideri iranieni ar fi fost uciși în urma atacurilor. Afirmația a fost făcută înainte ca armata americană să confirme propriile pierderi. Comandamentul Militar american pentru Orientul Mijlociu ( CENTCOM ) a anunțat ulterior că: trei militari americani au fost uciși; alți cinci au fost răniți grav în timpul operațiunilor. Contextul rămâne extrem de tensionat, iar anunțul privind posibile negocieri apare într-un moment în care confruntările directe și pierderile de ambele părți ridică semne de întrebare cu privire la evoluția conflictului. Deocamdată, nu există confirmări oficiale din partea Teheranului privind solicitarea de dialog invocată de liderul american. [...]

Masoud Pezeshkian asigură conducerea interimară a Iranului , după confirmarea oficială a morții liderului suprem, iar autoritățile de la Teheran au activat mecanismul constituțional de tranziție, informează Radio România Actualități . Consiliul Suprem de Securitate a anunțat formarea unei echipe care va gestiona temporar puterea, sub coordonarea actualului președinte, până la desemnarea unui nou lider suprem. Preluarea interimatului are loc într-un moment extrem de tensionat pentru Republica Islamică. La Teheran s-au auzit noi explozii în dimineața de 1 martie 2026, după bombardamentele americano-israeliene asupra unor obiective militare. Armata israeliană a anunțat atacuri asupra sistemelor de apărare aeriană și centrelor de comandă, iar administrația de la Washington a transmis că operațiunile pot continua. În plan intern, autoritățile au decretat șapte zile nelucrătoare și 40 de zile de doliu național. În acest interval, Masoud Pezeshkian și echipa de tranziție trebuie să asigure funcționarea instituțiilor, stabilitatea aparatului de securitate și organizarea procesului de succesiune la vârful statului, într-un sistem în care liderul suprem deține cea mai mare autoritate politică și religioasă. Pe rețelele sociale au apărut reacții contrastante, de la mesaje de doliu la imagini cu oameni care sărbătoresc schimbarea, semn al diviziunilor din societatea iraniană. În exterior, apelurile la reținere se intensifică, în timp ce riscul extinderii conflictului în regiune rămâne ridicat. Miza imediată este capacitatea conducerii interimare de a menține controlul instituțional și de a gestiona o succesiune rapidă, într-un context militar și diplomatic volatil. [...]