Știri
Știri din categoria Externe
Câteva mii de oameni au ieșit din nou în stradă în Serbia, semnalând că presiunea publică rămâne ridicată chiar și după ce președintele Aleksandar Vucic a spus că intenționează să demisioneze „în câteva săptămâni”, potrivit Agerpres. Pentru mediul economic, mesajul central este că incertitudinea politică persistă, pe fondul unor cereri tot mai explicite pentru alegeri anticipate.
Demonstrația a avut loc duminică la Kraljevo, în centrul Serbiei, la o zi după declarațiile lui Vucic, în contextul unor proteste conduse de studenți care durează de peste un an, notează AFP.
Manifestațiile au pornit ca reacție la acuzații de corupție și la solicitarea unei anchete transparente după prăbușirea, în noiembrie 2024, a copertinei gării din Novi Sad, incident în care au murit 16 persoane. În timp, revendicările s-au transformat în cereri pentru organizarea de alegeri anticipate.
La Kraljevo, participanții nu au reacționat direct la anunțul privind posibila demisie, dar au transmis că protestele vor continua.
Din fața mulțimii, un profesor din Belgrad, Nemanja Karovic, a spus:
„Libertatea este aproape.”
Un student la agronomie, Lazar Stevanovic, a afirmat:
„Studenții sunt pe cale să câștige. Sunt student, nu un dușman al statului.”
Pe de altă parte, Vucic – care domină scena politică sârbă de peste un deceniu – i-a acuzat în repetate rânduri pe manifestanți că ar fi „agenți străini” care încearcă să răstoarne guvernul.
În ultimele luni, Vucic a vehiculat ideea alegerilor anticipate și a unei posibile plecări de la președinție, în timp ce la Belgrad circulă zvonuri că ar lua în calcul să încerce să revină în funcția de prim-ministru. Informația despre „zvonuri” nu este detaliată în material, iar un calendar concret al demisiei sau al alegerilor nu este precizat.
Recomandate
Vladimir Putin admite că atacurile ucrainene au creat o penurie de combustibil , un semnal de vulnerabilitate operațională pentru infrastructura energetică a Rusiei, potrivit Mediafax , care citează un interviu difuzat de Kremlin. În declarațiile sale, președintele rus a legat direct „atacurile ucrainene repetate” de problemele apărute în aprovizionarea cu combustibil, indicând că loviturile asupra infrastructurii critice, „în special” asupra celei energetice, „creează probleme”. Totuși, el a susținut că situația „nu este una critică”. „În acest moment observăm o anumită penurie, dar nu este una critică.” Ce înseamnă pentru funcționarea infrastructurii energetice Mesajul central al Kremlinului este că atacurile asupra instalațiilor energetice au efecte concrete în lanțul de producție și distribuție, chiar dacă autoritățile încearcă să limiteze percepția de criză. Putin a afirmat că statul „ia măsuri” și că va asigura „securitatea” țării și a cetățenilor, precum și „inviolabilitatea frontierelor”. Context: Crimeea și atacuri recente asupra rafinăriilor Comentariile vin după ce autoritățile din Crimeea (peninsula anexată de Rusia) au declarat vineri „situație de urgență”, invocând penuria de combustibil și întreruperi de curent pe fondul atacurilor ucrainene. În același timp, în weekend, un atac cu drone ucrainene a provocat un incendiu la o rafinărie din sudul Rusiei, în regiunea Krasnodar. Săptămâna trecută, un alt atac ucrainean a declanșat un incendiu major la o rafinărie situată la sud-est de Moscova. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris acest tip de lovituri ca parte a „operațiunilor care slăbesc capacitatea Rusiei de a duce acest război”, conform relatării preluate de Mediafax. [...]
UE cere Iranului să respecte acordul cu SUA după atacurile cu drone asupra Bahrainului , într-un semnal de presiune diplomatică menit să limiteze escaladarea și riscurile pentru securitatea regională, potrivit Agerpres . Uniunea Europeană a condamnat „cu fermitate” ultimele atacuri iraniene cu drone îndreptate împotriva Bahrainului și a transmis „solidaritatea deplină” cu statul din Golf, conform unui comunicat al purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) . „Uniunea Europeană condamnă cu fermitate ultimele atacuri cu drone iraniene îndreptate împotriva Bahrainului. Ne exprimăm solidaritatea deplină cu Bahrainul.” Miza: menținerea cadrului de încetare a ostilităților În același mesaj, UE a cerut Teheranului să „respecte pe deplin” memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului. Purtătorul de cuvânt al SEAE a calificat atacurile drept „inacceptabile și nejustificate” și a spus că acestea reprezintă încălcări ale dreptului internațional. UE a mai cerut Iranului: să „înceteze imediat” atacurile împotriva statelor vecine; să respecte memorandumul semnat recent; să implementeze integral Rezoluția 2817 a Consiliului de Securitate al ONU. Versiuni diferite asupra țintelor și acuzații reciproce Guvernul din Bahrain a afirmat că a fost atacat de „mai multe drone iraniene”, în timp ce Teheranul a susținut că ținta au fost „baze americane”. Separat, Iranul a acuzat din nou SUA că încalcă acordul, după noi bombardamente americane asupra unor instalații de pe coasta de sud a Iranului, și și-a reafirmat hotărârea de a răspunde militar la orice agresiune. Memorandumul dintre Washington și Teheran a fost semnat pe 17 iunie și vizează, potrivit sursei, încetarea ostilităților și garantarea liberei navigații prin strâmtoarea Ormuz , în timp ce părțile negociază un acord final privind programul nuclear iranian. [...]
Un grup bipartizan din Camera Reprezentanților cere blocarea vânzării de F-35 către Turcia , invocând riscuri pentru securitatea tehnologică a SUA și efecte asupra echilibrului regional din estul Mediteranei, potrivit The Jerusalem Post . Parlamentarii americani au transmis o scrisoare către secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth, în care solicită administrației Trump să nu aprobe tranzacția. Argumentul central este că Turcia păstrează sistemul rusesc de apărare antiaeriană S-400 , iar operarea lui în proximitatea avioanelor americane ar crea vulnerabilități pentru tehnologiile sensibile ale SUA. În scrisoare, legislatorii avertizează că S-400 „reprezintă o amenințare directă” pentru aeronavele americane, inclusiv F-16 și F-35, deoarece ar putea permite serviciilor de informații rusești să obțină indicii despre tehnologii sensibile dacă sistemele sunt utilizate „alături” unele de altele. Riscul tehnologic și semnalul către aliați Dincolo de componenta strict militară, congresmenii susțin că aprobarea vânzării ar submina încrederea unor aliați regionali și ar slăbi credibilitatea Washingtonului în estul Mediteranei. În text sunt menționați explicit Grecia, Cipru și Israel, descriși drept parteneri care „au fost aliniați” și au sprijinit interesele de securitate ale SUA. Scrisoarea mai susține că acordarea accesului la avioane de luptă avansate, în pofida comportamentului Ankarei, ar putea „încuraja” Turcia să își intensifice comportamentul agresiv în regiune, cu efecte asupra stabilității regionale. Context politic: Israelul invocă retorica lui Erdogan Materialul notează și o dimensiune politică legată de Israel. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat, într-o ședință de guvern din această săptămână, că președintele turc Recep Tayyip Erdogan face frecvent declarații ostile la adresa Israelului și că aceste afirmații vor fi aduse în atenția „prietenilor americani”. „Aproape că nu trece o zi fără ca Erdogan să ceară distrugerea Statului Israel.” Separat, deputatul israelian Amit Halevi (Likud) a cerut închiderea Consulatului Turciei la Ierusalim, susținând că ar fi devenit, de facto, o reprezentanță pentru Hamas. Aceste acuzații sunt prezentate în articol ca parte a climatului politic mai larg în care se discută relația SUA–Turcia și implicațiile ei pentru Israel și regiune. Ce urmează Demersul din Camera Reprezentanților pune presiune politică pe administrația Trump înaintea unei eventuale decizii privind aprobarea vânzării. Articolul nu precizează un calendar al deciziei și nici dacă există un răspuns oficial al Departamentului de Stat sau al Pentagonului la scrisoare. [...]
Iranul condiționează reluarea traficului prin strâmtoarea Ormuz de controlul Teheranului , susținând că orice intervenție externă va întârzia redeschiderea rutei, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de ministrul de externe Abbas Araghchi la Bagdad, are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de escaladare într-un punct-cheie al comerțului global. Șeful diplomației iraniene a afirmat că, „conform memorandumului de înțelegere”, strâmtoarea Ormuz ar fi „sub administrarea Iranului” și că „după 30 de zile” operațiunile ar urma să revină la normal, la nivelurile de dinaintea războiului început la sfârșitul lunii februarie. În aceeași declarație, Araghchi a insistat că „nicio altă țară nu are nicio responsabilitate” în acest proces, invocând prevederile memorandumului. Miza economică: o rută critică pentru petrol și transport maritim Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută strategică pe unde trecea anterior „o cincime din petrolul mondial”, alături de alte resurse energetice și îngrășăminte. Traficul zilnic obișnuit depășea „cu puțin o sută de nave”, ceea ce face ca orice perturbare să aibă potențial de impact asupra livrărilor și costurilor de transport. Avertismentul Teheranului: intervențiile externe „întârzie redeschiderea” Araghchi a avertizat că „orice intervenție” sau „măsuri separate sau noi” vor complica situația și vor întârzia redeschiderea strâmtorii, adăugând că incidentele și confruntările din „ultimele două nopți” ar demonstra acest risc. În acest context, ministrul a cerut „tuturor părților” să respecte memorandumului semnat digital pe 17 iunie între Washington și Teheran, care prevede reactivarea rutei maritime, și să se abțină de la intervenții în procesul de redeschidere și administrare. Contextul militar și diplomatic invocat de Iran Potrivit relatării, Araghchi a legat tensiunile recente de atacurile lansate de Statele Unite în weekend împotriva teritoriului iranian, ca răspuns la acțiunile Iranului împotriva a două nave în strâmtoarea Ormuz. Materialul mai menționează că Iranul a lansat, ca represalii, atacuri împotriva Bahrainului și Kuweitului. În paralel, Oman – care împarte strâmtoarea cu Iranul – susține public că nu dorește impunerea de taxe de tranzit și colaborează cu Teheranul la viitoarea gestionare a navigației în zonă. Săptămâna aceasta, Oman a anunțat deschiderea unui „coridor maritim temporar” pentru toate navele, „fără a percepe taxe”, invocând libertatea de navigație. Ce urmează: propunere de „cadru de securitate” regional Ministrul iranian de externe a cerut și instituirea unui cadru de securitate care să includă țările din Golf, „fără prezența sau interferența” unor state din afara regiunii, potrivit AFP. În lipsa unor detalii suplimentare despre format sau calendar, rămâne neclar cum ar putea fi transpusă propunerea în negocieri concrete și ce efect ar avea asupra reluării traficului prin Ormuz. [...]
Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor rusești încep să lovească direct lanțul de aprovizionare cu combustibil , alimentând penurii locale, cozi la benzinării și raționalizări, potrivit HotNews , care citează Reuters. Ucraina a lovit în cursul nopții două rafinării din Rusia, în regiunile Krasnodar și Iaroslavl, a declarat duminică președintele Volodimir Zelenski . În mesajul publicat pe rețelele de socializare, Zelenski a susținut că aceste operațiuni urmăresc să „slăbească capacitatea Rusiei de a duce acest război” și a precizat că rafinăriile vizate se aflau la aproximativ 300 km, respectiv 700 km de teritoriul ucrainean. Efect operațional: penurii și restricții în teren Pe fondul intensificării atacurilor cu drone, în unele zone ale Rusiei s-a ajuns la o „penurie acută” de combustibil, cu cozi la benzinării și raționalizări, notează Reuters. În contextul în care Rusia este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, presiunea asupra infrastructurii de rafinare și distribuție devine un element cu impact imediat asupra funcționării economiei și a logisticii interne. Ce s-a întâmplat în Krasnodar și Iaroslavl În regiunea Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratiev a anunțat pe Telegram izbucnirea unui incendiu la rafinăria din Slavyansk-na-Kubani. Potrivit declarației sale, o persoană a murit și o alta a fost rănită într-un sat din apropiere. Au circulat și imagini neconfirmate pe rețelele de socializare care ar arăta un incendiu de proporții la rafinărie, conform aceleiași relatări. Rafinăria din Slaviansk are o capacitate de aproximativ 100.000 de barili pe zi și furnizează combustibil atât pentru consumul intern, cât și pentru export, potrivit Reuters. În regiunea Iaroslavl, la est de Moscova, guvernatorul a declarat că zona a fost ținta unui atac cu drone și că au fost impuse restricții temporare de circulație pe anumite trasee rutiere către capitala Rusiei. [...]
Ordinul șefului armatei din Uganda de a închide două instituții media majore ridică riscuri directe pentru mediul de afaceri și investitori , într-o economie în care stabilitatea instituțională și predictibilitatea regulilor contează pentru companii, potrivit Reuters . Muhoozi Kainerugaba , șeful armatei ugandeze și fiul președintelui Yoweri Museveni, a spus duminică că a ordonat închiderea Daily Monitor – cel mai mare ziar independent din Uganda – și NTV Uganda, unul dintre cei mai mari radiodifuzori privați din țară. El a afirmat că cele două nu se vor redeschide „fără permisiunea mea”. Într-o serie de postări pe platforma X, Kainerugaba a susținut că nu crede într-o presă liberă și că presa ar trebui „ghidată de cadre ale revoluției”. Nu a oferit motive concrete pentru închiderea celor două instituții media. Ce se întâmplă operațional, pe teren Daily Monitor a relatat că personal militar a fost desfășurat la sediul Nation Media Group (NMG) din capitala Kampala, iar angajații ar fi fost împiedicați să intre sau să iasă din clădire. Tot duminică dimineață, NTV Uganda și alte posturi TV și radio ale NMG din Uganda erau nefuncționale, conform Reuters. Instituțiile vizate sunt deținute de Nation Media Group, un conglomerat media cu sediul în Kenya, listat la bursa din Nairobi. Reacții și context politic Purtătorul de cuvânt al guvernului ugandez, Alan Kasujja, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters. Nici Susan Nsibirwa, director general al NMG în Uganda, nu a avut un comentariu imediat. Reuters amintește că Muhoozi Kainerugaba este vehiculat drept posibil succesor al tatălui său, președintele Museveni, aflat la putere din 1986, și este cunoscut pentru postări controversate în social media, inclusiv amenințări la adresa liderului opoziției Bobi Wine. În 2013, guvernul a închis Daily Monitor timp de 10 zile, pe fondul unor articole legate de succesiunea la putere. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de dimensiunea politică, intervenția directă a conducerii militare asupra unor canale media mari semnalează o creștere a riscului de decizii administrative imprevizibile, cu potențial de a afecta: percepția investitorilor asupra statului de drept și a climatului de afaceri; funcționarea companiilor care depind de fluxuri stabile de informații și de comunicare publică; riscul reputațional și operațional pentru grupuri regionale listate, precum NMG, care operează în mai multe jurisdicții. Nu este clar, din informațiile disponibile, cât timp ar urma să rămână închise instituțiile media și ce pași formali (dacă există) vor urma pentru punerea în aplicare a ordinului. [...]
