Știri
Știri din categoria Externe
Blocajele la rafinărie și depozite au dus la penurie de combustibil în Irlanda, după șase zile de proteste care au perturbat aprovizionarea și au forțat intervenția poliției, potrivit Știrile Pro TV. În Dublin, poliția irlandeză a îndepărtat duminică un blocaj din centrul orașului, în timp ce guvernul se pregătea să aprobe măsuri pentru reducerea cheltuielilor, cu speranța de a opri criza.
Protestele au paralizat o parte importantă a țării în ultima săptămână, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor la pompă. În capitală, tractoare și camioane au blocat strada O’Connell, iar după intervenția forțelor de ordine vehiculele au început să părăsească zona.
Potrivit Associated Press, blocajele de la singura rafinărie de petrol din Irlanda și de la mai multe depozite considerate vitale au împiedicat livrările către benzinării. Consecința directă a fost o penurie vizibilă: peste o treime dintre pompe au rămas fără combustibil.
În paralel, convoaiele de vehicule care s-au deplasat lent au generat ambuteiaje pe principalele autostrăzi, amplificând perturbarea activității economice și a transportului.
Poliția a început să intervină mai dur încă de sâmbătă, inclusiv cu spray cu piper, pentru a dispersa protestatarii de la rafinăria Whitegate (județul Cork). Autoritățile au invocat riscuri pentru infrastructura critică și pentru siguranța publică, în contextul în care penuria ar putea afecta capacitatea de intervenție a serviciilor de urgență.
Comisarul poliției irlandeze, Justin Kelly, a contestat legitimitatea blocajelor:
„Acestea nu sunt o formă legitimă de protest. I-am avertizat în mod corespunzător pe protestatari că vom trece la măsuri de forță, iar ei au ales să ignore acest lucru și să continue să țină țara în șantaj.”
În vestul țării, la portul Galway, poliția a intrat în conflict cu demonstranții, iar un vehicul militar a fost folosit pentru a dărâma o barieră improvizată.
Mișcarea a început marți și s-a extins rapid, pe rețelele de socializare, cu participarea camionagiilor, fermierilor și operatorilor de taxiuri și autobuze. Ei cer sprijin pentru reducerea costurilor, inclusiv plafonarea prețurilor sau reduceri de impozite, susținând că scumpirile îi pot împinge spre faliment.
Guvernul introdusese deja, cu două săptămâni înainte, măsuri pentru a atenua impactul creșterii prețurilor, însă oficialii s-au declarat nedumeriți de proteste, pe fondul explicației invocate pentru scumpiri: creșterea globală a prețurilor, legată de conflictul din Orientul Mijlociu, care a limitat exporturile de petrol. Prim-ministrul Micheál Martin a numit mișcarea „ilogică” și a avertizat că Irlanda riscă să ajungă să respingă petrolierele din porturi și să își piardă aprovizionarea cu petrol.
Se aștepta ca guvernul să aprobe o măsură pentru reducerea costului benzinei și motorinei, însă în material se precizează că nu era clar dacă aceasta va fi suficientă pentru a opri protestele.
Recomandate
Eșecul negocierilor SUA–Iran după 21 de ore arată că Teheranul nu renunță la îmbogățirea uraniului și nici la pârghia Strâmtorii Hormuz , două puncte care blochează orice armistițiu și mențin riscurile pentru securitatea energetică și rutele comerciale, potrivit The Jerusalem Post . Discuțiile desfășurate în Pakistan s-au încheiat fără acord, un oficial american declarând că diferențele au rămas „mari” și că părțile „nu au fost deloc aproape de un acord”. Publicația mai notează, citând o sursă familiarizată cu detaliile, că membri ai Gardienilor Revoluției, conduși de comandantul Ahmad Vahidi, ar fi refuzat să permită delegației iraniene compromisuri pe teme-cheie. Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a anunțat duminică dimineață că cele 21 de ore de negocieri cu delegația iraniană condusă de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, s-au încheiat fără rezultat. El a spus că lipsa unui acord este „o veste mult mai proastă pentru Iran” decât pentru Statele Unite. Ce a respins Iranul: îmbogățirea uraniului și concesii pe infrastructura nucleară Miza centrală a blocajului a fost programul nuclear. Potrivit materialului, disputele au vizat îmbogățirea uraniului, demontarea facilităților nucleare și îndepărtarea uraniului îmbogățit la 60% stocat în subteran. Dr. Raz Zimmt, șeful Programului Iran și Axa șiită din cadrul Institute for National Security Studies (INSS), a declarat că iranienii nu sunt dispuși să renunțe la „dreptul” de a îmbogăți uraniu și că, cel mult, flexibilitatea lor ar putea însemna o suspendare temporară pe câțiva ani sau un compromis privind diluarea a 400 kg de uraniu îmbogățit la 60% ori îndepărtarea unei părți din material, fără demontarea programului. „Mi-a fost clar că iranienii nu vor renunța la dreptul lor de a îmbogăți uraniu.” Hormuz, „activ” de securitate și pârghie economică Dincolo de nuclear, discuțiile au inclus controlul Strâmtorii Hormuz, sprijinul Iranului pentru grupuri proxy și deblocarea fondurilor iraniene din străinătate. Zimmt a descris Hormuz drept un activ atât de securitate, cât și economic: Teheranul ar căuta un aranjament care să-i păstreze controlul asupra strâmtorii pentru a putea acționa în cazul unui nou atac și, în același timp, să folosească zona ca levier economic, pe lângă sau în locul beneficiilor economice cerute de la SUA. În evaluarea sa, Iranul nu poate „da înapoi” pe Hormuz, pe care îl consideră „ultima carte” rămasă, iar concesiile simultane pe nuclear și pe strâmtoare sunt improbabile. Ce urmează: fără calendar pentru o nouă rundă Oficiali din SUA și Iran au spus că nu a fost programată o nouă rundă de negocieri. Zimmt nu anticipează un progres în viitorul apropiat, în special după ce oficiali de rang înalt din ambele părți s-au întors acasă, iar eventualele contacte la nivel inferior ar avea șanse reduse să producă rezultate semnificative. În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a convocat responsabili de securitate și un grup restrâns de miniștri pentru a discuta evoluțiile după prăbușirea negocierilor și decizia lui Donald Trump de a impune o blocadă asupra Iranului, mai notează publicația. [...]
Un fost director al CIA cere invocarea Amendamentului 25 pentru îndepărtarea lui Donald Trump , pe fondul escaladării retoricii legate de războiul cu Iranul și al temerilor privind capacitatea președintelui de a-și exercita atribuțiile, potrivit Digi24 . John Brennan, care a condus Agenția Centrală de Informații în timpul administrației Barack Obama, a declarat sâmbătă, la MS Now, că recentele afirmații ale lui Trump despre „distrugerea civilizației iraniene” și riscul pe care l-ar crea pentru „atâtea vieți” ar justifica îndepărtarea sa din funcție, notează The Guardian . „Această persoană este în mod clar dezechilibrată. Cred că al 25-lea amendament a fost scris având în vedere un caz ca al lui Donald Trump.” Miza: mecanismul constituțional pentru „incapacitate” și riscul decizional Amendamentul 25, introdus în Constituția SUA în 1967, permite vicepreședintelui și majorității membrilor cabinetului să îl înlăture pe președinte dacă acesta este „incapabil să-și exercite atribuțiile și îndatoririle funcției”. Brennan susține că Trump reprezintă un risc prea mare pentru a rămâne comandant suprem, invocând inclusiv accesul la „putere de foc imensă”, între care arsenalul nuclear al SUA. Comentariile vin în contextul unei dezbateri tot mai tensionate privind decizia lui Trump de a intra în război cu Iranul și amenințările sale tot mai violente. Digi24 consemnează că, pe 7 aprilie, Trump a avertizat că „întreaga civilizație a Iranului va muri în această seară” dacă regimul iranian nu respectă ultimatumul său, iar Brennan a interpretat această formulare ca sugerând utilizarea capacităților nucleare. Cât de realistă este invocarea Amendamentului 25 Peste 70 de democrați din Congres au cerut aplicarea amendamentului, potrivit ultimelor date ale NBC News, citate în articol. Totuși, șansele ca demersul să se materializeze sunt „aproape de zero”, în condițiile în care vicepreședintele JD Vance și cabinetul își mențin sprijinul pentru Trump. În același timp, îngrijorările legate de limbajul tot mai agresiv al președintelui ar putea continua, pe fondul eșecului negocierilor de pace dintre SUA și Iran de sâmbătă și al posibilității reluării ostilităților, mai arată Digi24. Context: Brennan, vizat de o anchetă a Departamentului de Justiție Digi24 mai notează că poziția lui Brennan este cu atât mai sensibilă cu cât fostul director CIA se află sub o anchetă activă a Departamentului de Justiție condus de Trump, descrisă ca parte a unei campanii de represalii împotriva celor considerați „dușmani”. În iulie, sub presiunea Casei Albe, Departamentul de Justiție i-a supus pe Brennan și pe fostul director FBI James Comey unei anchete penale. Două luni mai târziu, Comey a fost inculpat pentru două capete de acuzare legate de presupuse declarații false în fața Congresului în 2020, însă un judecător a respins acuzația. În cazul lui Brennan, ancheta ar fi în desfășurare; în martie, Jim Jordan, președintele comisiei judiciare a Camerei Reprezentanților și aliat al lui Trump, a afirmat că investigația „se intensifică”. [...]
Benjamin Netanyahu susține că Israelul a eliminat riscul unei invazii din partea Hezbollah , în urma operațiunilor militare desfășurate de la începutul războiului, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută duminică, în timpul unei vizite în sudul Libanului, cu o încărcătură operațională și politică: este prima deplasare a premierului israelian în zonă de la debutul conflictului, pe 2 martie, împotriva mișcării libaneze pro-iraniene. Vizita și mesajul transmis indică o încercare de a consolida percepția de control asupra frontierei nordice și de a justifica, în plan intern și extern, eficiența acțiunilor armatei israeliene în raport cu amenințările venite dinspre Hezbollah. Informațiile sunt relatate de AFP, preluate de Agerpres. Articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre contextul exact al vizitei și despre elementele invocate pentru susținerea afirmației nu sunt accesibile în materialul public. [...]
Amenințările lui Donald Trump privind lovirea infrastructurii civile din Iran ar putea intra în zona crimelor de război , potrivit avertismentelor invocate în relatarea news.ro , după o intervenție a fostului președinte american la Fox News , în care a susținut că Teheranul „se va întoarce la masa negocierilor” și a reluat scenarii de atac asupra unor obiective esențiale pentru populație. Trump a declarat, în emisiunea „Sunday Morning Futures with Maria Bartiromo”, că anticipează revenirea Iranului la negocieri și că SUA ar obține „tot ce vrem”, argumentând că Teheranul „nu are niciun atu”. El a susținut totodată că o amenințare formulată anterior, potrivit căreia „o întreagă civilizație va muri”, ar fi fost factorul care a determinat Iranul să accepte discuțiile. Declarațiile vin după ce discuțiile dintre SUA și Iran s-au încheiat în Pakistan fără un acord, context în care Trump a reluat amenințările privind țintirea infrastructurii energetice a Iranului. El a afirmat că ar putea „distruge Iranul într-o singură zi” și că, „într-o oră”, ar putea distruge infrastructura energetică, inclusiv centralele electrice, adăugând că reconstrucția ar dura „10 ani”. A menționat și podurile ca potențiale ținte. Ținte invocate și riscuri de încălcare a dreptului internațional În aceeași intervenție, Trump a spus că infrastructura militară a Iranului ar fi fost practic „distrusă” după „peste 40 de zile de război cu Statele Unite”, dar că ar mai exista ținte pentru o acțiune militară americană, între care: stații de desalinizare a apei; rețeaua electrică; poduri; „câteva fabrici de rachete”. El a afirmat, de asemenea, că „singurul lucru care a mai rămas este apa lor”, iar lovirea acesteia „ar avea efecte devastatoare”. Pe acest fundal, în material este citată Agnès Callamard, secretar general al Amnesty International , care a avertizat săptămâna trecută că atacarea intenționată a infrastructurii civile constituie crime de război în dreptul internațional. Callamard a mai spus că, și atunci când infrastructura civilă ar putea fi considerată țintă militară, atacul este interzis dacă poate produce daune disproporționate civililor, menționând explicit energia, apa și infrastructura indispensabilă vieții civile (inclusiv funcționarea spitalelor și lanțurile de aprovizionare cu alimente). De ce contează Dincolo de retorica politică, lista de obiective invocată de Trump mută discuția în zona conformității cu dreptul internațional umanitar: infrastructura energetică, alimentarea cu apă și rețeaua electrică sunt sisteme critice pentru populație, iar amenințarea cu lovirea lor ridică un risc major de escaladare și de consecințe juridice și diplomatice, dacă ar fi pusă în aplicare. [...]
Donald Trump ridică miza unui posibil război comercial cu China prin amenințarea cu taxe vamale de 50% la importurile din China dacă Beijingul ar oferi sprijin militar Iranului, potrivit HotNews . Mesajul leagă direct politica tarifară de evoluțiile din Orientul Mijlociu și introduce un risc suplimentar pentru relația economică SUA–China. Trump a declarat la Fox News că, „dacă sunt prinși făcând asta, vor fi supuși unor taxe vamale de 50%”. Președintele american urmează să se deplaseze la Beijing în perioada 14–15 mai, unde este programată o întâlnire cu Xi Jinping , după ce un summit anterior a fost amânat din cauza războiului din Orientul Mijlociu. De unde vine tensiunea: posibile livrări de armament către Iran Reacția lui Trump apare pe fondul unor relatări de presă potrivit cărora agențiile de informații americane ar crede că China se pregătește să livreze Iranului, în următoarele săptămâni, noi sisteme de apărare aeriană. Potrivit CNN , trei persoane familiarizate cu evaluările recente ale serviciilor secrete au spus că există indicii că Beijingul ar încerca să direcționeze transporturile prin țări terțe pentru a ascunde originea. CNN mai scrie că ar fi vorba despre sisteme de rachete antiaeriene lansate de la umăr, cunoscute ca MANPAD (rachete portabile antiaeriene). Poziția Chinei: „Informațiile sunt neadevărate” Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington a respins acuzațiile și a spus că China „nu a furnizat niciodată arme niciunei părți implicate în conflict”, calificând informațiile drept „neadevărate”. „Îndemnăm partea americană să se abțină de la acuzații nefondate, de la stabilirea unor legături în mod răuvoitor și de la practicarea senzaționalismului; sperăm că părțile implicate vor depune mai multe eforturi pentru a contribui la reducerea tensiunilor”, a adăugat acesta. De ce contează pentru economie Amenințarea cu tarife de 50% introduce un potențial șoc pentru fluxurile comerciale dintre SUA și China, în condițiile în care măsura este condiționată de un element geopolitic (sprijin militar pentru Iran), nu de o dispută comercială clasică. În același timp, calendarul vizitei lui Trump la Beijing (14–15 mai) sugerează că subiectul ar putea deveni un punct major de negociere în relația bilaterală, dacă informațiile privind posibile livrări de armament se confirmă sau rămân în prim-planul agendei publice. [...]
Escaladarea retoricii SUA–Cuba reaprinde riscul de sancțiuni și blocaj economic , după ce președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a respins public amenințările președintelui american Donald Trump privind o posibilă „cucerire” a insulei, potrivit G4Media . Într-un interviu amplu acordat jurnalistei Kristen Welker de la NBC, difuzat duminică, Díaz-Canel a spus că nu se teme de Trump și că este pregătit să lupte împotriva unei invazii americane, afirmând inclusiv că este dispus „să-și dea viața pentru revoluție”, relatează Politico, citat de G4Media. Mesajul Havanei: „nu vrem război”, dar avertizează asupra costurilor Liderul cubanez a insistat că Havana nu își dorește un război și a susținut că nu crede că americanii „sensibili” ar sprijini o invazie a insulei, aflată la 90 de mile (aprox. 145 km) de coastele Floridei. Totuși, a avertizat că, dacă ar avea loc o intervenție, ar exista „costuri foarte mari pentru toți cei implicați”. Díaz-Canel a invocat și scenariul unei „operațiuni chirurgicale” sau al „răpirii unui președinte”, făcând referire la capturarea de către SUA a președintelui venezuelean Nicolás Maduro la începutul acestui an, conform aceleiași relatări. Presiunea economică: blocajul impus de SUA și excepția pentru un petrolier rus În paralel cu retorica privind „cucerirea” Cubei, administrația Trump a indicat drept vulnerabilități economia în dificultate a Cubei și defecțiunile la nivel național ale rețelei electrice, notează materialul. Din ianuarie, SUA au impus un blocaj în jurul insulei, „în efortul de a crește presiunea asupra guvernului” cubanez. În același timp, deși au existat amenințări la adresa altor țări pentru a nu trimite petrol către Cuba, Trump a permis luna trecută unui petrolier rus să ajungă în Cuba „din motive umanitare”, potrivit articolului. Díaz-Canel a calificat embargoul drept „nedrept” și a acuzat guvernul american de „răutate și cruzime”. [...]
