Știri
Știri din categoria Externe
Sute de oameni au protestat la Berlin împotriva războaielor din Orientul Mijlociu, într-o manifestație care a vizat explicit acțiunile SUA și Israelului în Iran și atacurile Israelului în Gaza, potrivit Al Jazeera.
Demonstrația a avut loc în pofida ploii torențiale și a inclus mesaje împotriva a ceea ce publicația numește „agresiunea americano-israeliană asupra Iranului”, dar și împotriva atacurilor israeliene asupra Gazei.
În același context, protestatarii au denunțat și războiul, respectiv invazia Israelului în Liban, conform materialului publicat pe 19 aprilie 2026.
Recomandate
Benjamin Netanyahu susține că atacurile Israelului asupra Iranului din februarie 2025 și iunie au împiedicat obținerea bombei nucleare , afirmând că, în lipsa acestor lovituri, Teheranul „ar avea acum o bombă atomică” pe care ar putea-o folosi împotriva Israelului, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute în cadrul întâlnirii cu persoanele care urmează să aprindă torțele la ceremonia de Ziua Independenței. Premierul a spus că, „cu puțin peste un an” înainte, autoritățile israeliene au ajuns la concluzia că Iranul „pregătea bombe atomice” pentru a distruge Israelul și a insistat că nu este vorba despre „spin” (o prezentare cosmetizată a realității). În același context, Netanyahu a descris un scenariu existențial, afirmând că o astfel de capacitate nucleară ar fi însemnat „începutul sfârșitului pentru poporul evreu” și că Israelul „a fost obligat să acționeze”. Mesajul politic: justificarea operațiunilor și a doctrinei de securitate Ieșirea publică fixează o linie de justificare pentru operațiunile militare recente: Israelul ar fi intervenit preventiv pentru a bloca un prag critic al programului nuclear iranian. Netanyahu a mai afirmat că Israelul „nu doar a schimbat Orientul Mijlociu, ci s-a schimbat și pe sine”, susținând că statul face „lucruri la care nicio țară nu a visat”. În același discurs, premierul a legat tema securității de un context mai larg, spunând că înființarea statului Israel nu a oprit atacurile împotriva evreilor și că antisemitismul nu a dispărut și „nu este de așteptat să dispară”. Context: ceremonia de Ziua Independenței, reluată în format live după încetări ale focului La întâlnirea cu „torchlighters” au participat și ministrul Transporturilor, Miri Regev, precum și Sara Netanyahu. Regev a spus că ceremonia de aprindere a torțelor pentru a 78-a Zi a Independenței va fi una „emoțională” și a invocat „capabilitățile de securitate” ale armatei și ale statului. Publicația notează că evenimentul fusese planificat inițial ca înregistrare, din motive de securitate, însă încetările recente ale focului cu Hezbollah și Iran au permis transmiterea lui în direct, cu o înregistrare realizată la repetiție, conform instrucțiunilor de securitate. Unul dintre invitații la ceremonie este președintele Argentinei, Javier Milei , care a ajuns în Israel duminică și ar urma să se întâlnească și cu președintele Isaac Herzog pentru a primi Medalia Prezidențială de Onoare. [...]
Războiul din Iran tensionează resursele SUA și poate deschide spațiu pentru presiuni chineze „sub pragul războiului” asupra Taiwanului , într-un moment în care Washingtonul își consumă muniții și își redistribuie sisteme de apărare, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , care citează The Diplomat . Armistițiul convenit pe 7 aprilie între SUA și Iran a adus o pauză temporară după aproape șapte săptămâni de lupte, însă o pace durabilă rămâne incertă: o rundă de discuții s-a încheiat fără acord, iar SUA au anunțat o blocadă navală a Iranului. În acest context, analiza indică faptul că postura de apărare americană în Indo-Pacific este „tensionată” de cerințe operaționale concurente. Conflictul din Orientul Mijlociu a generat costuri operaționale directe pentru SUA: cheltuieli de miliarde de dolari în rachete, realocarea unei Unități Expediționare a Pușcașilor Marini din Japonia și mutarea a 48 de interceptoare THAAD în largul Peninsulei Coreene. Reaprovizionarea stocurilor și redistribuirea sistemelor de armament ar urma să necesite timp și bani, ceea ce înseamnă, pe termen scurt, mai puține capabilități disponibile în Indo-Pacific. De ce contează pentru Taiwan: fereastra pentru coerciție, nu neapărat pentru invazie Pe fondul acestor constrângeri, unii comentatori se tem că Beijingul ar putea interpreta momentul drept oportun pentru a avansa obiectivul „unificării” cu Taiwanul, iar îngrijorarea este împărtășită și de oficiali taiwanezi din domeniul securității, potrivit textului. Totuși, până acum, China ar fi aplicat mai ales măsuri de persuasiune și nu ar fi escaladat militar în Strâmtoarea Taiwan, rămânând probabil descurajată să facă acest pas. Analiza sugerează însă că războiul din Iran ar putea crea oportunități pentru intensificarea tacticilor coercitive „în afara războiului”, menite să testeze limite și să împingă un nou status quo, în timp ce Taipei și Washington sunt nevoite să-și calibreze răspunsul într-un mediu mai încărcat operațional. De ce o invazie rapidă rămâne „puțin probabilă”: trei riscuri pentru Beijing Deși Beijingul ar putea lua în calcul o accelerare a planurilor, o invazie pe termen scurt este descrisă drept puțin probabilă, din cauza a trei riscuri majore: Îndoieli privind capacitatea PLA de a cuceri Taiwanul prin forță , pe fondul epurărilor din armată: din 2022, Xi Jinping ar fi epurat peste 100 de oficiali de rang înalt, iar în 2025 au fost demiși inclusiv comandantul și adjunctul Comandamentului Teatrului de Est (responsabil de Strâmtoarea Taiwan). În prezent, doar 21% dintre pozițiile-cheie de conducere ale PLA ar fi ocupate. Un raport al Departamentului Apărării al SUA din 2025 avertizează că aceste demiteri riscă să provoace perturbări pe termen scurt ale eficacității operaționale, iar exercițiile ar necesita planificare mai lungă și ar părea mai puțin organizate decât înainte. Incertitudinea legată de reacția SUA , în condițiile în care administrația Trump ar fi arătat un apetit mai mare pentru acțiune militară decât predecesorii. Disponibilitatea Washingtonului de a apăra Taiwanul – și percepția Beijingului asupra acestui lucru – rămâne decisivă în calculele Chinei. Lipsa de experiență de luptă a PLA, numită de oficiali chinezi „boala păcii” , în contrast cu operațiunile recente ale SUA, descrise ca demonstrând coordonare și putere de foc. PLA nu ar mai fi purtat un conflict convențional major și susținut din 1979, iar experiența navală ar fi rămas limitată la misiuni expediționare mici, precum cele anti-piraterie din Golful Aden. Presiune prin energie și dezinformare: „unificare” fără război Textul mai arată că invazia nu este singura cale: comunitatea de informații a SUA, în Evaluarea Anuală a Amenințărilor din 2026 , ar fi apreciat că liderii chinezi nu intenționează în prezent să execute o invazie în 2027, ci încearcă probabil să creeze condițiile pentru o eventuală unificare în caz de conflict. În această logică, sunt menționate trei instrumente care pot fi folosite separat sau împreună: persuasiunea , coerciția (inclusiv amenințări economice și militare) și operațiuni cinetice limitate (utilizarea restrictivă a forței letale). Un exemplu invocat este oferta Beijingului din 18 martie, prin care ar fi promis Taiwanului „garanții energetice” în schimbul acceptării unificării pașnice, pe fondul vulnerabilității energetice a insulei: Taiwan importă 96% din energia sa, iar importurile ar fi în scădere. În paralel, China ar fi amplificat presiunea prin dezinformare pe rețele sociale, inclusiv postări pe Douyin care ar fi susținut fals că Taiwanul își va epuiza rezervele de gaze naturale lichefiate în mai puțin de două săptămâni. În ansamblu, analiza indică faptul că, pe măsură ce SUA își gestionează simultan angajamentele din Orientul Mijlociu și Indo-Pacific, riscul imediat pentru Taiwan ar putea veni mai degrabă din intensificarea presiunilor graduale decât dintr-o decizie rapidă de invazie. Limitarea importantă: materialul discută scenarii și evaluări, nu confirmă intenții sau decizii operative ale Beijingului. [...]
Administrația Trump ridică miza negocierilor cu Iranul prin trimiterea vicepreședintelui JD Vance la Islamabad , într-o mișcare menită să deblocheze discuțiile după mesaje publice contradictorii privind participarea sa, potrivit Mediafax . Casa Albă a transmis agenției Anadolu că JD Vance va călători în Pakistan pentru negocieri cu Iranul, pe fondul unor declarații care au oscilat în cursul zilei. Conform aceleiași informări, la Islamabad vor merge și trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner. Schimbarea de poziție vine după ce președintele Donald Trump declarase duminică, pentru ABC News, că Vance nu va participa din cauza preocupărilor Serviciului Secret legate de organizarea securității vicepreședintelui, în condițiile unui preaviz mai mic de 24 de ore. Ulterior, ABC News, Axios și secretarul american pentru Energie, Chris Wright, au relatat separat că Vance ar urma, de fapt, să conducă delegația americană, contrazicând mesajul inițial al lui Trump. Calendarul discuțiilor și miza politică Întâlnirile sunt programate pentru marți la Islamabad și ar putea fi prelungite până miercuri, a declarat Trump pentru Fox News. Potrivit informațiilor din material, Vance a condus și o rundă anterioară de negocieri, care s-a încheiat fără un acord. În paralel, Trump a indicat că o nouă rundă de negocieri cu Iranul ar putea avea loc „în weekend”. Mesajul de presiune: „ultima șansă” Trump a avertizat duminică faptul că, dacă Iranul nu semnează acordul, „întreaga țară va fi aruncată în aer”, descriind propunerea drept „un acord foarte simplu” și numind-o „ultima șansă” a Iranului. [...]
China încearcă să-și protejeze interesele energetice și comerciale în Orientul Mijlociu susținând Iranul „din umbră”, fără să-și asume public o poziționare care ar putea deteriora relațiile cu statele din Golf și cu SUA, potrivit Mediafax , care citează o analiză Il Post. Investigații recente din presa internațională indică faptul că Beijingul ar fi furnizat Iranului componente folosite la rachete și drone, precum și informații de intelligence. Surse citate de presa americană susțin că autoritățile chineze ar fi aprobat și livrarea unor sisteme portabile de rachete, capabile să doboare aeronave. În plus, Iranul ar fi folosit tehnologie și date provenite de la companii chineze pentru a-și coordona atacurile asupra unor baze americane din regiunea Golfului, potrivit aceleiași analize. Miza economică: petrolul iranian și rutele de aprovizionare Pe fondul sancțiunilor internaționale care limitează opțiunile Teheranului, China este descrisă drept principalul partener economic al Iranului și cumpără aproximativ 80% din petrolul exportat de această țară. Relația este prezentată ca fiind esențială pentru ambele părți. În același timp, Beijingul depinde de stabilitatea rutelor energetice din regiune, inclusiv de Strâmtoarea Hormuz , pe unde tranzitează o parte semnificativă din importurile sale de petrol. Din această perspectivă, escaladarea conflictului ar ridica riscuri directe pentru aprovizionare și costuri economice. Sprijin discret și rol diplomatic, fără expunere publică Pe lângă sprijinul indirect, China ar fi avut și un rol diplomatic: potrivit unor surse, Beijingul ar fi contribuit la convingerea Iranului să accepte încetarea focului cu Statele Unite , intrată în vigoare la începutul lunii aprilie. Oficial, autoritățile chineze au cerut constant încetarea ostilităților și respectarea dreptului internațional, fără să se alinieze explicit unei tabere. Echilibru regional și calculul relației cu Washingtonul Analiza mai arată că Beijingul încearcă să mențină un echilibru între relația cu Iranul și legăturile tot mai importante cu statele din Golf, unde parteneriatele economice și tehnologice au devenit strategice. O poziționare clară în conflict ar putea afecta aceste relații. Prudența este legată și de relația cu SUA: este menționată o vizită planificată între liderii celor două țări, în care ar urma să fie discutate teme sensibile precum comerțul, tehnologia și securitatea. În acest context, o implicare directă în conflict ar putea complica negocierile și ar accentua tensiunile existente. [...]
Escaladarea tensiunilor SUA–Iran a împins din nou prețul petrolului în sus , după ce Marina SUA a interceptat și a preluat controlul asupra unei nave sub pavilion iranian în apropierea Strâmtorii Hormuz , iar Teheranul a amenințat cu represalii, potrivit Daily Mail . Mișcarea amplifică riscul de blocaj prelungit pe una dintre cele mai importante rute globale pentru transporturile de energie, cu efect direct asupra costurilor pentru companii și consumatori. În tranzacțiile de luni dimineață, cotația Brent a urcat cu 4,74% la 94,66 dolari (70,11 lire) pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 5,6% la 88,55 dolari, pe fondul deteriorării perspectivei de reluare rapidă a traficului prin strâmtoare. Publicația notează că o încetare a focului de două săptămâni, anunțată pe 8 aprilie, urmează să expire miercuri. Ce a declanșat noul val de tensiuni în jurul Strâmtorii Hormuz Potrivit informațiilor prezentate, SUA au oprit duminică nava M/V Touska, sub pavilion iranian, după „multiple avertismente”, în cadrul unei operațiuni desfășurate de militari aflați la bordul distrugătorului USS Spruance. Președintele Donald Trump a scris pe Truth Social că nava ar fi încercat să treacă de „blocada navală” americană, iar intervenția a dus la avarierea camerei motoarelor; ulterior, pușcașii marini americani au preluat custodia navei. Trump a mai afirmat că Touska se află sub sancțiuni ale Trezoreriei SUA. În paralel, Teheranul a transmis că pregătește o ripostă împotriva a ceea ce a numit „armata teroristă americană”, ca reacție la raidul asupra navei. Conform agenției semi-oficiale Mehr, citată de Daily Mail, Iranul ar fi fost „pregătit” să lovească, dar ar fi amânat atacul „în ultimul moment” din motive de siguranță, menținând însă mesajul că va acționa „când va fi momentul potrivit”. Negocieri incerte, volatilitate mai mare pe energie Pe fondul apropierii termenului de expirare a armistițiului, o delegație americană condusă de vicepreședintele JD Vance ar urma să meargă în Pakistan pentru o nouă rundă de negocieri. Iranul a refuzat însă să participe, susținând că Washingtonul „nu este serios” în privința păcii, potrivit materialului. În aceeași cronologie, Daily Mail consemnează și o informație atribuită Reuters : Trump ar fi spus șefului armatei pakistaneze, Asim Munir, că va lua în calcul ridicarea blocadei navale a porturilor iraniene pentru a depăși blocajul negocierilor. Context de piață: reacție negativă și pe burse Tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz au afectat și sentimentul investitorilor în Europa: FTSE 100 a scăzut cu 0,6%, DAX cu 1,6%, iar CAC 40 cu 1,3% luni dimineață, pe fondul temerilor că reluarea transporturilor, în special a celor energetice, se îndepărtează. În lipsa unui semnal credibil de detensionare și cu amenințări de represalii încă pe masă, riscul principal pentru piețe rămâne prelungirea perturbărilor logistice în zonă, cu efecte în lanț asupra prețurilor la combustibili și a costurilor de transport. [...]
Avertismentele lui Donald Trump privind Coreea de Nord readuc riscul de escaladare nucleară în prim-plan , într-un moment în care dosarele Iran și Peninsula Coreeană rămân simultan surse de tensiune cu potențial de a afecta stabilitatea regională și, implicit, piețele energetice și lanțurile de aprovizionare globale, potrivit Adevărul . În plin conflict cu Iranul, președintele SUA a lansat un nou avertisment privind programul nuclear al Coreei de Nord, susținând că regimul de la Phenian ar fi avansat semnificativ în dezvoltarea armelor sale, pe baza unei analize publicate de Newsweek . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor ridicate din Peninsula Coreeană și al blocajului diplomatic. Ce spune Trump și ce invocă analiza În comentariile citate de Newsweek , Trump afirmă că Phenianul ar fi accelerat ritmul testelor și al dezvoltării tehnologice, ceea ce ar face arsenalul nord-coreean „mai periculos ca oricând” și o amenințare globală. Publicația notează că evaluările unor experți internaționali indică o creștere a activităților nucleare și balistice în ultimii ani, inclusiv teste balistice cu rază lungă de acțiune. Legătura cu Iranul și disputa privind monitorizarea AIEA Potrivit aceleiași surse, Trump a criticat Agenția Internațională pentru Energie Atomică , acuzând-o că nu ar fi monitorizat suficient programul nuclear iranian și susținând că acordurile internaționale nu au reușit să limiteze ambițiile Teheranului. În același timp, AIEA a transmis în rapoarte recente că Iranul continuă să îmbogățească uraniu la niveluri ridicate, deși insistă că monitorizarea rămâne în vigoare pentru anumite facilități (context prezentat de Adevărul, cu trimitere la un material separat despre AIEA). De ce contează: două dosare nucleare, aceeași presiune geopolitică Faptul că Trump leagă explicit riscul nord-coreean de disputa privind Iranul mută accentul de la un singur focar la o problemă mai largă de proliferare nucleară, cu efect direct asupra percepției de risc geopolitic. Newsweek notează că experții sunt împărțiți: unii consideră că avertismentele reflectă îngrijorări reale, alții că retorica amplifică tensiunile fără să ofere o ieșire diplomatică. Context: poziția Phenianului Adevărul amintește că, în martie, liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că țara sa „nu va renunța niciodată” la arsenalul nuclear și a numit Coreea de Sud „statul cel mai ostil”, amenințând că o va trata „într-o manieră implacabilă”. „Vom continua să ne consolidăm ferm statutul de ţară dotată ireversibil cu arma nucleară, intensificând în acelaşi timp agresiv lupta noastră împotriva forţelor ostile”, a declarat Kim Jong Un în cadrul unui discurs de politică generală ținut în plenul parlamentului de la Phenian. [...]
