Știri
Știri din categoria Externe
Prezența la vot de 17,7% la prânz în Bulgaria indică o mobilizare mai puternică, cu potențial de a influența legitimitatea rezultatului și miza politică a alegerilor anticipate, potrivit News. Datele sunt provizorii și provin din numărătoarea paralelă realizată de agenția sociologică Trend și prezentată de postul NOVA, informație transmisă de Novinite.
La ora 12:00, participarea raportată era peste nivelul din toamna lui 2024, când la aceeași oră prezența era de aproximativ 14%. Diferența sugerează o mobilizare mai ridicată în prima parte a zilei și „posibilitatea unei prezențe finale mai mari”, conform sursei.
Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00, iar, potrivit Comisiei Electorale Centrale, aproximativ 6.575.151 de cetățeni au drept de vot. Alegătorii pot vota fie cu buletin de vot pe hârtie, fie folosind mașinile de vot.
Scrutinul este programat să se încheie la ora 20:00, cu posibilitatea de prelungire până la ora 21:00 în secțiile unde există încă alegători la coadă.
În ziua alegerilor, liderul formațiunii Progressive Bulgaria, Rumen Radev, a cerut o participare masivă, inclusiv din diaspora, argumentând că prezența ridicată poate diminua influența votului cumpărat.
„Fiecare cetăţean bulgar, toţi compatrioţii noştri din străinătate, să iasă la vot. Aceasta este singura cale de a îneca voturile cumpărate într-o mare de voturi libere şi de a ne lua ţara înapoi”
Radev a vorbit și despre o „șansă istorică” de a rupe definitiv cu ceea ce a numit „modelul oligarhic Peevski–Borissov”, susținând că momentul ar putea aduce o schimbare majoră a sistemului politic.
Radev a votat folosind o mașină de vot, iar până la prânz procesul electoral s-a desfășurat fără incidente majore în majoritatea secțiilor, autoritățile raportând o creștere graduală a participării pe parcursul dimineții.
Potrivit sursei, Radev este considerat unul dintre favoriții scrutinului, iar sondajele indică faptul că formațiunea sa ar putea obține cel mai mare număr de voturi, însă nu este sigur dacă va avea o majoritate suficientă pentru a guverna singură.
Recomandate
Startul cu sincope al alegerilor parlamentare din Bulgaria pune presiune pe organizarea scrutinului și riscă să alimenteze neîncrederea într-un proces electoral deja repetat frecvent în ultimii ani, potrivit Antena 3 . În primele ore ale dimineții au fost raportate absențe ale personalului din secții și defecțiuni ale echipamentelor, ceea ce a dus la deschiderea cu întârziere a unor secții. Probleme operaționale: personal lipsă și tablete nefuncționale În Haskovo, „mai mult de 30” de persoane din personalul secțiilor de votare, inclusiv președinți de secții, nu s-au prezentat la lucru. Tot acolo au apărut probleme cu tabletele folosite în procesul electoral: aproximativ 10 dispozitive nu au funcționat, iar specialiștii au fost trimiși în secțiile cu probleme pentru remediere. Situații similare au fost raportate și în Kardzali, unde aproximativ 20 de membri ai secțiilor au absentat la deschiderea votului. A fost necesară o „restructurare urgentă” a personalului, iar unele secții s-au deschis mai târziu. Prezență redusă dimineața și un nou test pentru un sistem politic instabil Din relatarea de la o secție din Ruse, la o secție cu 700 de persoane înregistrate votaseră „aproximativ 80” la momentul transmiterii, în timp ce la nivel național prezența la vot până la ora 9:00 era „sub 5%”. Observatorii scrutinului anticipează totuși un număr mai mare de votanți pe parcursul zilei. Secțiile de vot se închid la ora 20:00. Bulgaria ajunge, potrivit aceleiași surse, la al optulea rând de alegeri în ultimii cinci ani, pe fondul unei crize politice prelungite; Antena 3 amintește că, la finalul anului trecut, premierul a demisionat după proteste de amploare legate de corupție și de forma bugetului. Context politic: sondaje și miza de orientare externă Ultimele sondaje citate de Antena 3 plasează pe primul loc formațiunea Bulgaria Progresistă, condusă de Rumen Radev , fost președinte al țării. În material se menționează că „mulți îl consideră antieuropean”, fiind comparat cu Viktor Orban ca posibil aliat al Moscovei „în inima Europei”. În acest stadiu, informațiile disponibile descriu în principal disfuncționalități de organizare la deschiderea votului; amploarea lor la nivel național și impactul asupra desfășurării întregului scrutin nu sunt detaliate în material. [...]
Noile tiruri nord-coreene cu rachete balistice cresc presiunea de securitate în regiune , după ce armata sud-coreeană a raportat duminică lansări multiple dinspre zona Sinpo , în direcția Mării de Est, potrivit G4Media . Episodul ridică la șase numărul testelor balistice cunoscute efectuate de Phenian de la începutul anului, într-un context în care astfel de lansări sunt, în principiu, interzise de sancțiunile ONU . Statul major interarme sud-coreean a precizat că rachetele, neidentificate deocamdată, au fost detectate în jurul orei 06:10 (ora locală; 21:10 GMT) și că este vorba despre rachete balistice cu rază scurtă de acțiune. Conform aceleiași surse, proiectilele ar fi parcurs circa 140 km, iar serviciile de informații sud-coreene și americane fac o analiză a caracteristicilor tehnice. Autoritățile de la Seul au anunțat o reuniune de urgență pe securitate, iar armata sud-coreeană a transmis că va răspunde „de o manieră zdrobitoare” la orice provocare. Context: o serie de teste în aprilie În ultimele săptămâni, Coreea de Nord a derulat mai multe teste de armament, potrivit agenției oficiale KCNA, citată în material: pe 6, 7 și 8 aprilie: teste ale unor sisteme de arme, inclusiv rachete balistice; pe 14 aprilie: un test cu rachete de croazieră lansate de pe un distrugător din Marea Galbenă, în prezența liderului Kim Jong Un. De ce contează: diferența dintre rachete balistice și de croazieră, în regimul de sancțiuni Sancțiunile ONU impuse Coreei de Nord pentru programul de arme nucleare interzic, în principiu, tirurile cu rachete balistice, care au o parte semnificativă a traiectoriei în spațiu. În schimb, rachetele de croazieră — care zboară în atmosferă — rămân permise, conform informațiilor citate. [...]
Blocajul din Strâmtoarea Hormuz riscă să mențină presiunea pe prețul petrolului , după ce Iranul a ironizat apelurile Uniunii Europene de a redeschide ruta maritimă și a susținut că dreptul internațional nu îi interzice să ia „măsuri necesare” în zonă, relatează Politico . Traficul naval era blocat duminică, după ce vedete iraniene au tras asupra unor nave care încercau să tranziteze acest culoar strategic. Teheranul a revenit asupra unei decizii anterioare de a redeschide strâmtoarea, luată ca reacție la o blocadă navală americană a porturilor iraniene, blocadă care amenință să îi afecteze exporturile de petrol. În plan economic, miza este majoră: prin Strâmtoarea Hormuz tranzitează circa o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar o închidere prelungită „împinge în sus” prețurile globale la petrol și afectează perspectivele de creștere economică din UE, potrivit articolului. Disputa cu UE: „tranzit liber” versus „măsuri necesare” Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a scris pe X că, „în temeiul dreptului internațional”, tranzitul prin căi navigabile precum Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână deschis și fără taxe. Iranul a respins public această interpretare. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a acuzat UE de „dublu standard” și a susținut că: „Nicio regulă de drept internațional nu interzice Iranului, stat de coastă, să ia măsurile necesare pentru a opri folosirea Strâmtorii Hormuz pentru a purta o agresiune militară împotriva Iranului.” Baqaei a mai spus că „trecerea necondiționată” nu mai este posibilă după ce „agresiunea SUA/Israel” a adus active militare americane în proximitatea strâmtorii. Presiune diplomatică și negocieri eșuate Mai multe țări au semnat o declarație comună care cere „redeschiderea imediată, necondiționată și fără restricții” a Strâmtorii Hormuz, după o reuniune internațională convocată la Paris săptămâna trecută de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer. În paralel, discuțiile de pace dintre SUA și Iran au eșuat după un armistițiu de scurtă durată la începutul lunii. Unul dintre cele mai sensibile puncte rămâne refuzul Teheranului de a opri programul de îmbogățire a uraniului, prioritate pentru SUA și Israel. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat presei locale că Donald Trump spune că Iranul nu își poate exercita „drepturile nucleare”, fără a preciza motivul. [...]
Guvernul britanic riscă o criză de credibilitate pe zona de securitate după ce a confirmat că Peter Mandelson , trimisul Marii Britanii la Washington, a picat un control de securitate înainte de numirea sa, iar opoziția îi cere demisia premierului Keir Starmer , potrivit Mediafax . Dezvăluirile au alimentat criticile privind judecata premierului și riscurile la adresa securității naționale, pe fondul acuzațiilor că procedura a mers mai departe în pofida unui aviz negativ, menționează Euronews. O investigație The Guardian, citată în articol, arată că UK Security Vetting a emis inițial o recomandare negativă, confirmată ulterior de un purtător de cuvânt al guvernului. Ministerul de Externe a continuat numirea, deși recomandarea nu era obligatorie din punct de vedere legal. În plan politic, lidera conservatorilor, Kemi Badenoch, a scris pe platforma X că „Starmer a trădat securitatea națională și trebuie să plece”, iar liderul liberal-democraților, Ed Davey, a spus că, dacă premierul a indus Parlamentul în eroare, „nu mai poate rămâne în funcție”. De ce contează: verificările de securitate și răspunderea politică Guvernul a admis ulterior că premierul și ministrul de externe nu au fost informați despre avizul negativ inițial decât „la începutul acestei săptămâni”, deși Starmer afirmase anterior, în februarie, că Mandelson a fost „verificat și aprobat” de structurile de securitate. Contextul care amplifică presiunea: Epstein și ancheta poliției Scandalul este agravat de relațiile lui Mandelson cu Jeffrey Epstein, infractor sexual condamnat în SUA. Documente făcute publice de o comisie a Congresului SUA ar fi adus noi informații despre profunzimea acestor legături, iar articolul notează că acest lucru l-ar fi determinat pe Starmer să-l demită pe Mandelson din funcția de ambasador. Separat, poliția britanică a deschis o anchetă pentru presupuse fapte de „abuz în serviciu” comise de Mandelson. Potrivit informațiilor din articol, acesta a fost arestat și eliberat pe cauțiune în februarie, fiind suspectat că ar fi divulgat documente sensibile către Epstein în perioada în care era ministru, inclusiv în timpul crizei financiare din 2008. În martie, guvernul laburist a publicat aproximativ 150 de pagini de documente despre procesul de verificare înainte de numirea din 2024, însă opoziția consideră explicațiile insuficiente și menține presiunea pentru demisia lui Keir Starmer, pe fondul unei crize politice în creștere. [...]
Tensiunile din Strâmtoarea Ormuz riscă să lovească direct fluxurile de petrol , după ce Donald Trump a acuzat Iranul că a încălcat acordul de încetare a focului și a anunțat reluarea negocierilor prin emisari trimiși la Islamabad, potrivit HotNews . Miza este una economică și operațională: Ormuz este o rută critică pentru aprovizionarea globală cu petrol, iar orice blocaj sau incertitudine poate afecta transporturile și prețurile. Trump a spus că reprezentanții săi vor fi luni seară în capitala Pakistanului, țară care ar fi acționat ca mediator, pentru „negocieri”. Într-o postare pe Truth Social, președintele american a susținut că Iranul „a decis să tragă gloanțe” sâmbătă în Strâmtoarea Ormuz, calificând acțiunea drept „o încălcare deplină” a încetării focului, și a afirmat că mai multe focuri ar fi fost îndreptate spre „o navă franceză și un cargou din Regatul Unit”. „500 de milioane de dolari pe zi”: Trump mută costul blocadei pe Iran În aceeași intervenție, Trump a susținut că strâmtoarea ar fi fost „deja închisă” de forțele americane înainte ca Iranul să anunțe o nouă blocadă și a ironizat decizia Teheranului, afirmând că aceasta ar avantaja SUA, nu Iranul. „Iran a anunțat recent că închide strâmtoarea, ceea ce este ciudat, pentru că blocada noastră a închis-o deja. Ne ajută fără să știe, iar ei sunt cei care pierd odată cu închiderea trecerii, 500 de milioane de dolari pe zi! Statele Unite nu pierd nimic.” Trump a mai afirmat că „multe nave se îndreaptă chiar acum spre SUA, Texas, Louisiana și Alaska, pentru a se încărca”, fără a oferi detalii suplimentare. Semnale din trafic: nave întoarse din drum Declarațiile vin după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a anunțat că blochează din nou Strâmtoarea Ormuz, începând de sâmbătă seară, motivând că „inamicul american nu a ridicat blocada navală care vizează navele și porturile iraniene”. Anunțul a fost făcut la o zi după ce Teheranul spusese că strâmtoarea a fost redeschisă. Duminică, monitorul de transport maritim MarineTraffic a indicat că mai multe nave care păreau să intre în strâmtoare au făcut cale întoarsă, aparent pentru că nu puteau traversa, potrivit The New York Times . Negocieri și amenințări: infrastructură în Iran și o a doua strâmtoare Trump a spus că Washingtonul propune Teheranului un acord „foarte corect și rezonabil”, fără să detalieze conținutul, dar a amenințat că, în lipsa acceptării, SUA ar urma să scoată „din funcțiune fiecare centrală electrică și fiecare pod din Iran”. Pe partea iraniană, Ali Akbar Velayati, oficial de rang înalt, a reluat amenințarea că Teheranul ar putea bloca și strâmtoarea Bab al-Mandeb, o altă cale navigabilă importantă, la Marea Roșie, în apropierea unor zone din Yemen controlate de rebelii Houthi, aliați ai Iranului. Separat, președintele parlamentului iranian și negociatorul principal, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat sâmbătă că s-au înregistrat unele progrese în discuțiile cu SUA, dar că părțile sunt încă departe de un acord final, care ar trebui implementat „pas cu pas”, prin acțiuni reciproce. [...]
Iran a anunțat reînchiderea Strâmtorii Hormuz în mai puțin de 24 de ore, ridicând riscul de blocaj pentru transportul maritim și de volatilitate pe piața petrolului , într-un nou episod de escaladare în confruntarea cu SUA, potrivit Global Times . Garda Revoluționară (IRGC) a transmis că orice navă care încearcă să traverseze punctul strategic va fi tratată drept „țintă militară” până când Washingtonul ridică „blocada navală” asupra porturilor iraniene. Într-un mesaj publicat sâmbătă seara pe Telegram, IRGC a avertizat că nicio navă „de niciun fel” nu ar trebui să părăsească ancorajul din Golful Persic și Marea Oman și că apropierea de strâmtoare va fi considerată „cooperare cu inamicul”, urmând ca nava să fie lovită. Mișcarea vine după ce Teheranul declarase cu o zi înainte că ruta este „complet deschisă” pentru transportul comercial, o schimbare pe care publicația o descrie drept o recalculare rapidă a strategiei. Reacția SUA și disputa pe „încălcarea armistițiului” Președintele american Donald Trump a respins presiunea Teheranului și a spus că SUA nu vor fi „șantajate”, insistând că „asediul maritim” american va rămâne „în vigoare”. În paralel, Iranul și SUA s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului, relatează Xinhua. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a susținut că „blocada” SUA asupra porturilor și coastelor Iranului încalcă armistițiul și a numit-o „ilegală și criminală”. De cealaltă parte, Trump a acuzat Iranul de o „încălcare gravă” a armistițiului, potrivit lui Jonathan Karl, corespondent ABC News la Washington, care a relatat declarația pe X. Incidente maritime și semnale de deteriorare a securității Tensiunile au crescut după apariția unor informații privind focuri trase asupra mai multor nave comerciale în apropierea strâmtorii. Reuters notează că cel puțin două nave au raportat că au fost vizate, iar UK Maritime Trade Operations a primit o raportare despre un incident la circa 20 de mile marine (aprox. 37 km) nord-est de Oman. Căpitanul unui petrolier a spus că nava a fost abordată de ambarcațiuni IRGC, care au tras asupra acesteia. Tot Reuters relatează că două nave sub pavilion indian care încercau să traverseze Strâmtoarea Hormuz au fost atacate, iar Ministerul de Externe al Indiei a convocat ambasadorul Iranului și a cerut asigurarea trecerii în siguranță pentru navele cu destinația India. De ce contează: pârghii pentru negocieri, nu o „normalizare” a traficului Analiști chinezi citați de Global Times susțin că redeschiderea de o zi nu a adus beneficii „tangibile” Iranului și ar fi fost folosită mai degrabă ca semnal tactic, inclusiv pentru a influența prețul petrolului și sentimentul de piață în SUA. Li Haidong, profesor la China Foreign Affairs University, afirmă că Teheranul ar fi ajuns la concluzia că utilizarea de către Trump a mesajelor publice ca instrument de presiune nu i-a adus câștiguri și că reînchiderea strâmtorii este o reacție la această frustrare. În aceeași logică, Li apreciază că episoade similare de escaladare și reversări rapide ar putea continua, pe fondul unui blocaj de fond în negocieri. Ding Long, profesor la Institutul de Studii asupra Orientului Mijlociu din cadrul Shanghai International Studies University, descrie situația ca un joc de tip „roșu-verde”, în care orice mișcare poate declanșa reacții puternice, pe fondul lipsei de încredere. Ce urmează: negocieri incerte și risc de reescaladare Pe canalul diplomatic, semnalele rămân amestecate. Al Jazeera a relatat, citând două surse de securitate pakistaneze, că negocierile SUA–Iran ar urma „probabil” să aibă loc înainte de vineri la Islamabad, în contextul pregătirilor logistice la hoteluri menționate ca posibile locații. Trump a spus, potrivit Xinhua, că negociatorii americani vor fi în Pakistan luni pentru o a doua rundă de discuții. În același timp, oficiali iranieni au indicat sâmbătă că nu a fost stabilită o dată pentru următoarea rundă și că este necesar mai întâi un „cadru de înțelegere”, potrivit Reuters. Axios a relatat că Trump a convocat vineri o reuniune în „situation room”, iar un oficial american a avertizat că, fără un progres rapid, „războiul s-ar putea redeschide în câteva zile”. În evaluarea experților citați, perioada actuală ar putea fi folosită de ambele părți pentru a-și consolida pârghiile înaintea unor negocieri viitoare – inclusiv prin întărirea capabilităților militare și a strategiilor de comunicare – ceea ce menține riscul operațional ridicat pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz. [...]
