Știri
Știri din categoria Externe
O postare a președintelui sud-coreean Lee Jae Myung a declanșat o dispută diplomatică rară cu Israelul, după ce acesta a distribuit pe X un videoclip din 2024 din Cisiordania și a făcut o comparație care a atins subiectul Holocaustului, potrivit CNN. Episodul contează prin potențialul de a complica relațiile bilaterale și de a adăuga presiune politică într-un moment în care Israelul se confruntă deja cu critici internaționale legate de războiul din Gaza.
În postarea de vineri, Lee a cerut verificarea autenticității imaginilor și, dacă acestea sunt reale, clarificarea măsurilor luate. Tot acolo, el a spus că nu există „nicio diferență” între crimele din timpul războiului, Holocaust și sclavia sexuală a femeilor sub dominația colonială japoneză în Coreea (1910–1945).
Reacția Israelului a venit public, printr-o postare a Ministerului de Externe, care a calificat remarcile drept „inacceptabile” și a acuzat „trivializarea masacrului evreilor” chiar înaintea Zilei de Comemorare a Holocaustului în Israel. Ministerul a mai susținut că Lee ar fi „dezgropat” o poveste din 2024 și ar fi citat un cont fals care ar fi prezentat-o ca eveniment curent, adăugând că incidentul ar fi fost investigat și soluționat în urmă cu doi ani, fără a oferi detalii despre rezultat.
Lee a revenit ulterior cu o clarificare, precizând că este vorba despre un eveniment real din septembrie 2024, condamnat de SUA, și a invocat obligația respectării dreptului internațional umanitar (setul de reguli care limitează mijloacele și metodele de război și protejează persoanele care nu participă la lupte).
CNN amintește că, în 2024, locuitori din Qabatya, lângă Jenin (Cisiordania ocupată), au filmat soldați israelieni aruncând de pe o clădire corpuri aparent fără viață, pe 19 septembrie. În aceeași zi, armata israeliană (IDF) a transmis că a ucis patru militanți într-o „operațiune antiteroristă” în zonă. Întrebată atunci despre imagini, armata a spus că este un „incident grav” care nu corespunde valorilor IDF și că este analizat.
În contextul disputei, Ministerul de Externe de la Seul a intervenit la câteva ore după schimbul de replici, exprimând regret că Israelul ar fi „înțeles greșit intenția” președintelui. Potrivit ministerului, comentariile lui Lee ar fi exprimat convingeri despre drepturile universale ale omului, nu o poziție pe o temă specifică, iar mesajul a reiterat „condoleanțe profunde” pentru victimele Holocaustului.
Totuși, Lee a continuat să își susțină linia de mesaj în postări ulterioare, insistând pe ideea respectării drepturilor universale și a respingerii războiului de agresiune. Israelul, notează CNN, nu răspunsese încă ultimei postări a președintelui sud-coreean la momentul publicării articolului.
Recomandate
Turcia își construiește o strategie regională care ar putea împinge Israelul spre o ruptură diplomatică , pe fondul unei retorici tot mai agresive a președintelui Recep Tayyip Erdogan și al consolidării prezenței militare turce în Siria, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Expertul israelian Yoni Ben Menachem avertizează că Ankara urmărește un plan „structurat” de a prelua, în timp, rolul regional jucat de Iran, într-o formulă sunnită. Ben Menachem, cercetător la Jerusalem Center for Security and Foreign Affairs, susține că politicile lui Erdogan depășesc „retorica publică” și că Turcia devine o amenințare strategică în creștere pentru Israel. În evaluarea sa, „Turcia este noul Iran”, în sensul ambiției de a umple un posibil vid de putere dacă regimul iranian s-ar slăbi sau s-ar prăbuși. Un „bloc sunnit” ca alternativă la axa șiită Potrivit analizei, Ankara ar lucra discret la conturarea unui nou bloc sunnit în Orientul Mijlociu, mizând pe ipoteza declinului Iranului și al „axei șiite”. În această logică, Turcia ar urmări să-și extindă influența alături de: Arabia Saudită Egipt Pakistan Miza ar fi remodelarea echilibrului regional de putere, într-un context în care Turcia încearcă să se poziționeze ca lider regional, inclusiv printr-un rol activ în susținerea cauzei palestiniene și prin opoziție față de interesele Israelului. Retorică de escaladare și riscul ruperii relațiilor Duminică, Erdogan a acuzat Israelul că ar comite atrocități împotriva Palestinei și Libanului și a amenințat cu o posibilă acțiune militară, invocând intervenții anterioare ale Turciei în Karabah și Libia. În paralel, relațiile Ankara–Ierusalim, deja tensionate, ar putea ajunge la o rupere completă, idee menționată în reacția deputatului israelian (MK) Amichai Eliyahu la declarațiile lui Erdogan. Dimensiunea operațională: Siria, dar cu prudență în sud Pe lângă frontul diplomatic, Turcia își întărește prezența militară în Siria, în coordonare cu Ahmed al-Sharaa. Totuși, Ben Menachem notează că Ankara ar fi prudentă în apropierea sudului Siriei, din cauza riscului unei confruntări directe cu Israelul. În lectura expertului, ambițiile Turciei nu se opresc la Siria sau la competiția cu Iranul: Ankara ar urmări să-și extindă influența în întreg Orientul Mijlociu, inclusiv în jurul subiectului Ierusalimului și în arena internațională — evoluții pe care Israelul, spune el, ar trebui să le ia în calcul „de pe acum”. Cine sunt actorii-cheie la Ankara, în această evaluare Ben Menachem îl descrie pe Erdogan drept „cel mai periculos” lider din perspectiva Israelului și îl indică pe ministrul de Externe Hakan Fidan ca alt pol major de putere. Analiza menționează și relatări despre tensiuni între cei doi, legate de presupuse ambiții ale lui Fidan de a-i succeda lui Erdogan, dar subliniază că nu este clar dacă un asemenea scenariu se va materializa. [...]
China avertizează că blocarea porturilor iraniene riscă să perturbe o rută-cheie pentru energie , cerând „navigație fără obstacole” în Strâmtoarea Ormuz și menținerea încetării focului dintre Washington și Teheran, potrivit Agerpres . Beijingul a făcut apelul cu câteva ore înainte de blocarea porturilor iraniene anunțată de armata americană și a cerut ambelor părți să nu reia ostilitățile, după eșecul discuțiilor purtate în Pakistan. Mesajul chinez vizează, în esență, reducerea riscului de întrerupere a traficului prin Ormuz, un punct de tranzit critic pentru comerțul global cu bunuri și, mai ales, cu energie. Într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a descris strâmtoarea drept „o cale comercială internațională importantă pentru bunuri și energie” și a susținut că este „în interesul comun al comunității internaționale” să fie menținute securitatea, stabilitatea și traficul fără blocaje. Oficialul a indicat drept cauză a „cvasiparaliziei” Strâmtorii Ormuz războiul declanșat de SUA și Israel și a cerut „încetarea focului imediat” și reținere din partea tuturor actorilor. De ce contează pentru piața petrolului China are o expunere directă la fluxurile energetice din regiune. Potrivit companiei de analiză Kpler, Iranul trimitea către China peste 80% din exporturile sale de petrol înainte de război. Tot Kpler arată că peste jumătate din importurile chineze de petrol brut transportate pe mare proveneau din Orientul Mijlociu și tranzitau în cea mai mare parte prin Strâmtoarea Ormuz. În acest context, orice restricție asupra porturilor iraniene sau o degradare a securității în zonă amplifică riscul operațional pentru transportul maritim și, implicit, pentru aprovizionarea cu energie. Diplomație și acuzații privind livrări de armament Guo Jiakun a afirmat că Beijingul este dispus „să continue să joace un rol pozitiv și constructiv” și a anunțat că șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov , este așteptat în China marți și miercuri. China a cerut, de asemenea, ca Teheranul și Washingtonul să continue contactele diplomatice, în pofida eșecului discuțiilor din Pakistan, pe care le-a descris drept „un pas spre dezescaladarea situației”. Separat, China a respins informațiile din presă potrivit cărora ar fi livrat sau s-ar pregăti să livreze echipamente militare Iranului, calificându-le drept „calomnii fără fundament și acuzații răuvoitoare”. The New York Times a scris, citând responsabili americani, că serviciile secrete americane ar fi obținut informații conform cărora China ar fi putut expedia recent rachete portabile Iranului, dar că nu există certitudine. CNN a relatat că, potrivit serviciilor de informații americane, China s-ar pregăti să livreze în săptămânile următoare sisteme portabile de rachete antiaeriene, prin țări terțe. Oficialul chinez a susținut că Beijingul a avut „întotdeauna o atitudine prudentă și responsabilă” privind exporturile de material militar și că aplică „controale stricte” conform legislației și obligațiilor internaționale. [...]
Vizita lui Serghei Lavrov la Beijing (14–15 aprilie) indică o coordonare ruso-chineză mai strânsă pe dosare cu impact direct asupra riscurilor geopolitice și, implicit, asupra piețelor , în condițiile în care agenda include atât războiul din Ucraina, cât și Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Beijingul a anunțat luni, 13 aprilie, că ministrul rus de Externe va efectua o vizită oficială în China în perioada 14–15 aprilie. Informația a fost transmisă de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, în cadrul unei conferințe de presă. În timpul vizitei, Lavrov urmează să aibă discuții cu șeful diplomației chineze, Wang Yi . Conform declarațiilor părții chineze, cei doi vor „schimba opinii” și își vor „coordona pozițiile” privind dezvoltarea relațiilor bilaterale, cooperarea în diverse domenii, precum și teme internaționale și regionale de interes comun. Ministerul rus de Externe a precizat, într-un comunicat, că pe agendă se află războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu. Context: parteneriatul Beijing–Moscova, accelerat după 2022 China și Rusia sunt descrise ca parteneri economici și politici apropiați, iar relația s-a aprofundat după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Digi24 notează că informația despre vizită este relatată de Kyiv Post . În plus, Wang Yi a avut o discuție telefonică cu Serghei Lavrov pe 5 aprilie, când cei doi au convenit că Beijingul și Moscova vor colabora pentru reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]
Ursula von der Leyen reia ideea limitării veto-ului în politica externă a UE , argumentând că trecerea la votul cu majoritate calificată ar reduce blocajele care au afectat decizii sensibile în ultimii ani, potrivit Politico . Mesajul vine în contextul alegerilor din Ungaria, pe care șefa Comisiei Europene le-a descris drept „o victorie pentru libertățile fundamentale” și un semnal că țara „revine pe calea europeană”. Într-o declarație publică, von der Leyen a susținut că momentul ar trebui folosit și pentru „lecțiile învățate” în interiorul Uniunii, indicând explicit politica externă ca domeniu în care unanimitatea a produs „blocaje sistemice”. În prezent, deciziile în astfel de zone sensibile cer acordul tuturor statelor membre. De ce contează: decizii mai rapide, dar o schimbare dificilă de arhitectură instituțională Trecerea la votul cu majoritate calificată ar schimba raportul de forțe în Consiliul UE, reducând capacitatea unui singur stat de a bloca decizii comune. În articol este explicat că, în mod normal, majoritatea calificată înseamnă 55% dintre statele membre, care reprezintă 65% din populația totală a UE, să voteze „pentru”. Miza este în special operațională și de reglementare: o UE care decide mai repede în politica externă (și, potențial, pe elemente ale bugetului pe termen lung) ar putea evita situații în care dosare strategice rămân suspendate din cauza veto-ului. Contextul Ungariei și precedentul „blocajelor” invocat în discuție Textul amintește că, înainte de alegerile din Ungaria, existau „mai multe propuneri” discutate între statele UE pentru a limita capacitatea premierului Viktor Orbán de a perturba funcționarea blocului, în scenariul în care ar fi câștigat, potrivit unor diplomați citați de Politico. Un exemplu menționat este un episod recent în care Orbán ar fi blocat un împrumut pentru Ucraina, aprobat în decembrie. Tot în logica „soluțiilor de avarie”, articolul amintește de un moment din 2023, când, în discuțiile despre negocierile de extindere cu Ucraina, fostul cancelar german Olaf Scholz i-ar fi sugerat lui Orbán să iasă din sală, pe baza unei interpretări a regulilor potrivit căreia unanimitatea poate fi considerată îndeplinită și dacă un lider lipsește. Obstacolul major: unanimitatea rămâne un principiu-cheie Chiar dacă ideea extinderii votului cu majoritate calificată este susținută de unii diplomați (unul dintre ei afirmând că, pentru reacții rapide, e nevoie de mai multe decizii luate astfel), articolul notează și limita: propunerea „nu ar putea funcționa”, deoarece colaborarea tuturor țărilor UE este un principiu central al construcției comunitare. Cu alte cuvinte, discuția despre reducerea veto-ului nu este doar una de eficiență, ci una care atinge direct echilibrul dintre suveranitatea statelor membre și capacitatea UE de a acționa unitar în dosare externe. [...]
Ucraina a retras avertismentul de călătorie pentru Ungaria, un semnal de detensionare cu efect direct asupra mobilității transfrontaliere , după încheierea alegerilor parlamentare de la Budapesta, potrivit Știrile Pro TV . Decizia vine după ce, anterior, Kievul își îndemnase cetățenii să evite deplasările în Ungaria invocând riscuri de „provocări”. Ministerul ucrainean de Externe, prin șeful instituției, Andriy Sybiha, a explicat că, odată cu finalul scrutinului, „riscurile crescute de provocări” care au stat la baza avertismentului „și-au pierdut urgența”. În același mesaj, Sybiha a afirmat că Ucraina speră ca rezultatele alegerilor să ducă la o normalizare a relațiilor „în dimensiunea politică, nu doar în cea consulară”, adăugând că Kievul este pregătit să acționeze în acest sens. Contextul deteriorării relațiilor Kiev–Budapesta În ultimele luni, relațiile dintre Ucraina și Ungaria s-au deteriorat rapid la nivelul conducerii, pe fondul unor acuzații reciproce. În material sunt menționate două episoade relevante: premierul ungar Viktor Orbán a acuzat Kievul că ar fi blocat deliberat tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba; președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că ajutorul pentru Ucraina este blocat de „o singură persoană din UE”. Totodată, la începutul lunii martie, șapte angajați ai băncii de stat ucrainene Oschadbank , parte dintr-o echipă de transport numerar, au fost reținuți la Budapesta în timp ce escortau vehicule care transportau valută. Deși gardienii au fost eliberați, „numerarul și aurul nu au fost niciodată returnate la Kiev”, iar după acest incident autoritățile ucrainene au emis avertismentul de călătorie. De ce contează decizia acum Ridicarea avertismentului reduce, cel puțin formal, un obstacol pentru deplasările cetățenilor ucraineni în Ungaria și indică o încercare de recalibrare a relației bilaterale după alegeri. În același timp, din informațiile prezentate nu rezultă dacă vor urma măsuri concrete suplimentare sau un calendar de discuții între cele două părți. [...]
Popularitatea foarte scăzută a cancelarului Friedrich Merz riscă să slăbească autoritatea politică a Berlinului într-un moment în care economia Germaniei rămâne pe un trend negativ , potrivit datelor citate de Antena 3 . La trei luni după ce a câștigat alegerile din februarie și a devenit cancelar, Merz ajunge, într-un sondaj internațional, cel mai nepopular lider dintre cei analizați. Institutul american Morning Consult, care monitorizează popularitatea liderilor din principalele democrații, indică pentru Merz un scor de aprobare de 19% în Germania, cel mai mic dintre 24 de lideri aleși democratic incluși în comparație. Nivelul de dezaprobare este de 76%, cel mai ridicat din eșantion. Ce spun sondajele și cum se compară Merz cu alți lideri În același clasament, președintele Franței, Emmanuel Macron, este al doilea de la coadă, cu 18% aprobare și 75% dezaprobare. Antena 3 notează și o confirmare dintr-un sondaj separat: o cercetare Forsa pentru RTL ar fi arătat rezultate similare pentru Merz, cu 78% respondenți nemulțumiți și 20% mulțumiți. În zona de mijloc a clasamentului apar, între alții: Recep Tayyip Erdoğan: 36% aprobare, 50% dezaprobare (publicația precizează că nu este clar cum a fost realizat sondajul în Turcia, iar unii experți nu mai consideră țara o democrație, ci o „autocrație electorală”); Donald Trump: 38% aprobare, 57% dezaprobare (menționat în contextul operațiunilor militare lansate împotriva Iranului); Pedro Sánchez: 38% aprobare, 57% dezaprobare; Giorgia Meloni: 39% aprobare, 55% dezaprobare; Javier Milei: 48% aprobare, 49% dezaprobare. La polul opus, cel mai ridicat nivel de aprobare din sondaj îi revine premierului indian Narendra Modi (70%), urmat de președintele sud-coreean Lee Jae-myung (63%) și de premierul ceh Andrej Babiš (55%). De ce contează: legătura cu economia și cu stabilitatea coaliției Potrivit declarațiilor citate de Antena 3 din Euronews, explicațiile invocate de șefii unor institute de sondare țin atât de profilul politic al lui Merz, cât și de percepția asupra guvernării și a economiei. Manfred Güllner, directorul Forsa, spune că Merz era „deja unul dintre cei mai nepopulari actori politici” încă din prima sa perioadă de activitate, la începutul anilor 2000, iar după revenirea în politică popularitatea nu a crescut. El indică „rezerve masive” mai ales în rândul femeilor, al tinerilor alegători și al germanilor din Est și susține că, după alegerea ca al zecelea cancelar al Republicii Federale, aceste rezerve „au crescut pe parcursul mandatului”. Hermann Binkert, directorul institutului Insa, afirmă că Merz „a încălcat promisiunile electorale”, că „evoluția economică a Germaniei continuă să fie negativă” și că mulți văd țara „într-o spirală descendentă”. În plus, el susține că nici electoratul „burghez-conservator”, nici cel „progresist de stânga-liberal” nu este mulțumit de ce pune în aplicare coaliția de guvernare. Context: sub nivelul lui Olaf Scholz În material se arată că Merz a coborât sub fostul cancelar Olaf Scholz: la jumătatea lunii iunie 2024, Scholz avea 28% aprobare și 67% evaluări negative, iar chiar și la cel mai jos punct al său ar fi fost „semnificativ mai popular” decât Merz, potrivit sondajelor citate. Sondajul Morning Consult intervievează adulți din fiecare țară și reflectă o medie mobilă simplă pe șapte zile, mai notează Antena 3. [...]
