Știri
Știri din categoria Externe
Guvernul de la Budapesta cere UE să restituie amenzi și fonduri blocate, într-o dispută cu miză bugetară de miliarde de euro, pe fondul schimbării de abordare în mai multe state membre privind controlul migrației, potrivit Mediafax.
Premierul Ungariei, Péter Magyar, solicită rambursarea penalităților impuse Budapestei pentru politica de migrație, inclusiv a penalității zilnice de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei), și recuperarea a circa 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) din fonduri europene de redresare pe care Ungaria le-a pierdut.
În 2024, Comisia Europeană a amendat Ungaria cu 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) și a impus o penalizare de 1 milion de euro pe zi, după ce guvernul condus atunci de Viktor Orbán nu a pus în aplicare o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2020 privind politica de azil.
Instanța europeană a decis că Ungaria a încălcat legislația UE, motivând că nu a oferit solicitanților de azil acces la o procedură echitabilă. La acel moment, autoritățile ungare ridicaseră un gard la granița cu Serbia, iar cererile de azil puteau fi depuse doar la consulatul Ungariei din Belgrad, majoritatea fiind respinse.
Mediafax notează că, în total, sancțiunile europene au ajuns la aproape 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei). De la preluarea mandatului, Ungaria ar mai fi acumulat încă 69 de milioane de euro (aprox. 345 milioane lei) în amenzi.
Întrebat de Euronews, Péter Magyar a susținut că sancțiunile sunt rezultatul unei decizii „excesiv politizate” și că nu mai reflectă situația actuală din Uniunea Europeană, în condițiile în care tot mai multe state membre ar adopta măsuri mai ferme pentru prevenirea migrației ilegale.
„Este nedrept și inacceptabil ca Ungaria, într-o situație complet nouă, să fie nevoită să plătească un milion de euro pe zi pentru o măsură pe care și alții o iau – poate prin legislație de nivel inferior sau prin mecanisme diferite”, a spus premierul.
În ultimele luni, UE a analizat noi soluții de gestionare a migrației, inclusiv deschiderea de către Italia a unui centru pentru procesarea cererilor de azil în Albania și colaborarea Comisiei Europene cu state din afara blocului comunitar pentru reducerea migrației ilegale și facilitarea returnării migranților.
Premierul ungar afirmă că guvernul colaborează îndeaproape cu Comisia Europeană pentru a rezolva problema amenzilor zilnice, în timp ce continuă să țină migranții în afara granițelor Ungariei.
În paralel, el cere și returnarea fondurilor de redresare post-pandemie reținute din cauza termenelor limită nerespectate în 2024 și 2025, susținând că „bugetul necesită o decizie unanimă” — un indiciu că Budapesta ar putea încerca să folosească mecanismele de vot din UE pentru a-și susține poziția.
Recomandate
Angajarea fostului șef al diplomației ungare la BYD reaprinde discuția despre posibile conflicte de interese în atragerea investițiilor chineze , după ce premierul Péter Magyar l-a acuzat public pe Péter Szijjártó că ar fi servit interesele Beijingului, potrivit G4Media . Szijjártó a anunțat că părăsește definitiv viața publică și că a acceptat o funcție de conducere la producătorul chinez de automobile electrice BYD, unde ar urma să coordoneze relațiile externe și alte activități strategice. Informația este atribuită de G4Media agenției Mediafax, iar despre parcursul său politic TVP World notează că a fost parlamentar din 2002 și ministru de Externe timp de aproape 12 ani. Acuzația: „angajatorul real” și subvențiile de stat Premierul Péter Magyar a reacționat pe platforma X, susținând că mutarea la BYD confirmă suspiciuni mai vechi privind apropierea lui Szijjártó de interesele economice ale Chinei. „Singura diferență este că, de acum înainte, contribuabilii ungari nu îi vor mai plăti lui Péter Szijjártó pentru aceeași «muncă». De acum, o va face angajatorul său real.” Magyar a mai afirmat că fostul ministru se alătură unei companii care a beneficiat anterior de subvenții importante acordate de statul ungar și a sugerat că decizia ridică întrebări despre rolul pe care Szijjártó l-ar fi avut în promovarea investițiilor chineze „de miliarde de forinți” în Ungaria, în special în producția de baterii și automobile electrice. Context economic: Ungaria, hub pentru investițiile chineze în vehicule electrice În ultimii ani, Ungaria a devenit una dintre principalele destinații europene pentru investițiile chineze în industria vehiculelor electrice și a bateriilor, pe fondul politicilor promovate de fostul guvern condus de Viktor Orbán , arată articolul. În acest cadru, BYD construiește în sudul Ungariei „principala sa fabrică europeană”, iar producția de automobile electrice ar urma să înceapă până la finalul acestui an, potrivit aceleiași surse. Miza politică și ce urmează Magyar a folosit anunțul și pentru a ataca Fidesz, partidul condus de Viktor Orbán, susținând că liderii formațiunii „părăsesc pe rând corabia care se scufundă” și că partidul se îndreaptă spre „extincție politică”. Dincolo de disputa politică, cazul amplifică dezbaterea din Ungaria despre relația dintre foști oficiali guvernamentali și companiile care au beneficiat de sprijin financiar de la stat în perioada în care aceștia dețineau funcții publice. Articolul nu indică, însă, existența unei anchete oficiale sau a unor măsuri de reglementare declanșate ca urmare a acuzațiilor. [...]
Reținerea bloggerului Ilya Remeslo ridică din nou riscul penal pentru criticile la adresa armatei ruse , într-un context în care autoritățile folosesc acuzația de „informații false” ca instrument de descurajare a vocilor publice care contestă războiul din Ucraina, potrivit HotNews , care citează Reuters. Remeslo a fost reținut sub suspiciunea de a fi răspândit informații false despre forțele armate, a relatat agenția de stat TASS, conform Reuters. Surse din cadrul forțelor de ordine au declarat pentru Reuters că acesta riscă până la 10 ani de închisoare. De ce contează: semnal de reglementare și control asupra spațiului public Cazul este relevant prin prisma aplicării legislației ruse privind „dezinformarea” despre armată, folosită pentru a sancționa criticile legate de război și pentru a limita libertatea de exprimare. Reținerea vine după ce Remeslo, anterior perceput ca o figură pro-Kremlin, a publicat în martie un manifest viral intitulat „Cinci motive pentru care am încetat să-l mai susțin pe Vladimir Putin”. Ce a scris Remeslo și ce s-a întâmplat după manifest Potrivit informațiilor citate, manifestul lui Remeslo: critica războiul din Ucraina; critica restricțiile asupra libertății de exprimare; cerea ca Vladimir Putin să demisioneze și să fie judecat. La câteva zile după publicarea textului, Remeslo a fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. Circumstanțele internării rămân neclare, nefiind stabilit dacă a fost voluntară sau involuntară. El a fost eliberat aproximativ o lună mai târziu. Context: presiune crescută asupra opoziției și criticilor Informațiile despre reținerea bloggerului apar după arestarea opozantului Boris Nadejdin , fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, care strânge semnături pentru alegerile parlamentare din 20 septembrie. HotNews a relatat anterior despre acest caz în articolul „Încă un opozant al lui Putin a fost arestat: Boris Nadejdin, tocmai fusese declarat agent străin”, disponibil aici . În aprilie, Nadejdin declara într-un interviu pentru agenția EFE că sistemul autoritar al lui Putin „se deteriorează” și devine „din ce în ce mai predispus la greșeli”, potrivit informațiilor citate în material. [...]
Dronele ieftine, cu elemente de inteligență artificială, au schimbat radical dinamica de pe front , iar o analiză citată de Mediafax indică faptul că militarii ruși ajunși în prima linie ar trăi, în medie, doar 20-30 de minute — o estimare atribuită șefului CIA, John Ratcliffe . Potrivit materialului, analiza a fost preluată de Nexta, care notează că rușii din prima linie „trăiesc mai puțin decât muștele”. Ce spune CIA despre cauza principală John Ratcliffe afirmă că principalul pericol pentru militarii ruși din prima linie vine de la drone „ieftine și eficiente”, dotate cu elemente de inteligență artificială, care „s-au transformat în mașini de ucis”. În aceeași logică, Ratcliffe susține că dezvoltarea tehnologiei ucrainene a oferit Kievului un avantaj și a încetinit avansul armatei ruse. Context: estimări privind pierderile în 2026 Anterior, analiștii de la CSIS au declarat că, în 2026, pierderile Rusiei pe front ar urma să fie semnificativ mai mari decât cele ale Ucrainei. Conform estimărilor lor, raportul pierderilor „ar putea ajunge la 8:1”, iar cea mai mare parte a pierderilor rusești ar fi legate de atacurile cu drone. Datele sunt prezentate ca evaluări și estimări ale unor instituții și analiști, fără detalii metodologice în materialul citat de Mediafax. [...]
Amenințarea Iranului de a bloca exporturile prin Strâmtoarea Hormuz revine în prim-plan, după ce Gardienii Revoluției (IRGC) au legat public controlul asupra rutei de energie de continuarea atacurilor americane, potrivit The Jerusalem Post , care citează media de stat iraniană. IRGC susține că a atacat un centru de comandă al forțelor speciale americane la al-Tanf , în Siria, ca represalii pentru uciderea unor soldați iranieni în Iranshahr. Reuters notează că nu a putut verifica independent afirmația, iar până la momentul relatării nu exista un comentariu imediat nici din partea guvernului sirian, nici a armatei SUA. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz, folosită ca pârghie Conform relatării din media de stat, IRGC a transmis că Iranul „păstrează controlul deplin” asupra Strâmtorii Hormuz și că nu vor fi exportate petrol sau gaze prin această cale maritimă atât timp cât atacurile SUA continuă . Mesajul are implicații directe pentru piețele energetice, întrucât Hormuz este un punct critic pentru transporturile de hidrocarburi din regiune. Context operațional: al-Tanf și poziția Siriei Armata SUA a anunțat în februarie că a finalizat o retragere din baza al-Tanf, situată în zona de graniță dintre Siria, Iordania și Irak. În paralel, Siria a încercat să evite atragerea în conflictul regional, iar președintele sirian Ahmed al-Sharaa a declarat în martie, la un eveniment organizat de think tank-ul Chatham House la Londra: „Dacă Siria nu este vizată de vreo parte, Siria va rămâne în afara oricărui conflict.” Extinderea acuzațiilor: Iordania și Qatar Mai târziu în aceeași zi, agenția Tasnim, afiliată IRGC, a relatat că regimul iranian a vizat baza aeriană Muwaffaq Salti din Al-Azraq, Iordania. Declarația IRGC susține că atacul ar fi implicat „mai multe rachete balistice și numeroase drone” și că ar fi dus la distrugerea unor „tancuri americane și avioane de vânătoare”, plus avarii serioase la altele. Nu exista, potrivit materialului, o poziție oficială a US Central Command (CENTCOM) privind un atac asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu. Au fost raportate și atacuri asupra bazei americane Al-Udeid din Qatar, în timp ce IRGC a avertizat că orice atacuri împotriva Iranului ar declanșa represalii suplimentare împotriva țărilor care găzduiesc forțe americane. [...]
Finala Spania–Argentina devine și un test de relații transatlantice , după ce premierul spaniol Pedro Sánchez va fi prezent pe stadion, în același timp cu Donald Trump, care urmează să înmâneze trofeul, potrivit HotNews . Pedro Sánchez, descris drept un critic al lui Trump, va asista duminică la finala Cupei Mondiale FIFA 2026 dintre Spania și Argentina, pe MetLife Stadium, lângă New York, conform informațiilor transmise de cabinetul său către AFP. După meci, premierul spaniol urmează să plece în Algeria, unde are programată o vizită oficială. Pe stadion este așteptat și regele Spaniei, Felipe al VI-lea. În schimb, președintele argentinian Javier Milei nu va fi prezent, acesta explicând că va urmări finala la televizor, „din superstiție”. Contextul politic: tensiuni pe Iran și cheltuieli de apărare Miza diplomatică a întâlnirii informale dintre Sánchez și Trump vine pe fondul deteriorării relațiilor dintre cei doi lideri, după ce premierul spaniol s-a opus războiului purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. În plus, Trump reproșează Spaniei nivelul insuficient al contribuțiilor la cheltuielile de apărare în NATO și faptul că ar fi împiedicat utilizarea bazelor militare din Andaluzia pentru atacuri aeriene împotriva Iranului. La summitul NATO din Turcia , Trump a reluat criticile la adresa Madridului și a afirmat că Statele Unite vor „înceta orice schimb comercial” cu Spania. Ulterior, Sánchez a încercat să reducă tensiunile, descriind relațiile cu SUA drept „foarte pozitive” și spunând că, într-un schimb informal, a discutat cu Trump despre fotbal, Cupa Mondială și golf. Trump, prezent la finală și implicat în protocolul FIFA Casa Albă a confirmat că Donald Trump va participa la finală, după ce purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a precizat că președintele american urma să fie vineri la New York, la o recepție FIFA organizată la Trump Tower, iar duminică la meciul de la MetLife Stadium din East Rutherford, New Jersey. Președintele FIFA, Gianni Infantino, anunțase anterior că Trump va înmâna trofeul, iar declarația sa a fost citată în material: „Vom fi alături de președinte, ne vom bucura de finală și, bineînțeles, vom înmâna trofeul câștigătorului”. Potrivit aceleiași surse, nici Trump, nici vicepreședintele JD Vance nu au asistat până acum la vreunul dintre cele 102 meciuri ale turneului, deși membri ai cabinetului au fost prezenți la partide ale naționalei masculine a SUA în California și Seattle. De ce contează Prezența simultană a lui Sánchez și Trump la un eveniment cu audiență globală mută o relație bilaterală tensionată într-un cadru de vizibilitate maximă, în condițiile în care disputele recente au inclus atât dosare de securitate (Iran, baze militare), cât și amenințări cu impact economic (comerț). În lipsa unor anunțuri oficiale despre întâlniri bilaterale la finală, rămâne de urmărit dacă momentul va fi folosit pentru o detensionare publică sau va accentua diferențele dintre Washington și Madrid. [...]
Limitarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , în a cincea zi de ostilități SUA–Iran, amplifică riscurile pentru piețele financiare globale , pe fondul atacurilor americane asupra unor ținte iraniene și al ripostei Teheranului în state din Golf, potrivit TVR Info . În acest context, publicația notează că îngrijorările investitorilor cresc pe măsură ce traficul prin strâmtoare rămâne restrâns. Armata americană a anunțat că a lovit un petrolier fără încărcătură care se îndrepta spre insula Kharg, după ce echipajul ar fi ignorat avertismentele privind încălcarea blocadei din Ormuz. Alte trei nave care ar fi încercat să treacă în condiții similare au fost oprite și redirecționate. Țintele SUA: apărare de coastă și capacități de lansare Potrivit informațiilor prezentate, SUA au vizat ulterior sisteme de apărare de pe coasta iraniană, precum și baze de depozitare și lansare a rachetelor de pe o insulă descrisă drept „cheie”. A urmat un al doilea val de atacuri, îndreptat împotriva capacităților militare care ar permite Iranului să amenințe libera circulație prin Strâmtoarea Ormuz. Într-o declarație citată de TVR Info, președintele SUA, Donald Trump , a susținut că Iranul ar dori un acord: „Republica Islamică Iran nu este fericită în acest moment. Vor atât de mult să ajungă la un acord. Nu le place ce facem şi vor să ajungă la un acord. Vom afla dacă vom ajunge la un acord cu ei sau dacă sfârşim totul.” Răspunsul Iranului și escaladarea regională Armata Iranului a calificat intervenția SUA în Strâmtoarea Ormuz drept „inacceptabilă” și a avertizat că orice atac asupra infrastructurii iraniene va fi contracarat. Ebrahim Zolfaghari, purtător de cuvânt al IRGC, a transmis: „În niciun caz, America, în calitate de țară străină și extraregională, nu va avea voie să se amestece în Strâmtoarea Ormuz. Aceasta este linia roșie de netrecut pentru Iran.” Iranul a răspuns cu atacuri asupra bazelor americane din Bahrain, Kuwait și Iordania. Armata iordaniană a anunțat interceptarea a opt rachete și a precizat că nu au existat victime. De asemenea, au fost semnalate explozii în apropierea Consulatului SUA din Erbil, Irak. Ce urmează: opțiuni de extindere și blocaj diplomatic TVR Info relatează că, potrivit unor surse citate de CNN, Donald Trump ar analiza opțiuni pentru extinderea operațiunii militare. În paralel, Ministerul de Externe iranian a transmis că nu are planuri de negociere cu Washingtonul. Separat, Teheranul a permis unei femei, cetățean american, reținută „pe nedrept” în urmă cu doi ani, să părăsească Iranul, gest pe care liderul de la Casa Albă l-a descris ca fiind unul de bunăvoință. [...]
