Știri
Știri din categoria Externe
Guvernul de la Budapesta cere UE să restituie amenzi și fonduri blocate, într-o dispută cu miză bugetară de miliarde de euro, pe fondul schimbării de abordare în mai multe state membre privind controlul migrației, potrivit Mediafax.
Premierul Ungariei, Péter Magyar, solicită rambursarea penalităților impuse Budapestei pentru politica de migrație, inclusiv a penalității zilnice de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei), și recuperarea a circa 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) din fonduri europene de redresare pe care Ungaria le-a pierdut.
În 2024, Comisia Europeană a amendat Ungaria cu 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) și a impus o penalizare de 1 milion de euro pe zi, după ce guvernul condus atunci de Viktor Orbán nu a pus în aplicare o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2020 privind politica de azil.
Instanța europeană a decis că Ungaria a încălcat legislația UE, motivând că nu a oferit solicitanților de azil acces la o procedură echitabilă. La acel moment, autoritățile ungare ridicaseră un gard la granița cu Serbia, iar cererile de azil puteau fi depuse doar la consulatul Ungariei din Belgrad, majoritatea fiind respinse.
Mediafax notează că, în total, sancțiunile europene au ajuns la aproape 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei). De la preluarea mandatului, Ungaria ar mai fi acumulat încă 69 de milioane de euro (aprox. 345 milioane lei) în amenzi.
Întrebat de Euronews, Péter Magyar a susținut că sancțiunile sunt rezultatul unei decizii „excesiv politizate” și că nu mai reflectă situația actuală din Uniunea Europeană, în condițiile în care tot mai multe state membre ar adopta măsuri mai ferme pentru prevenirea migrației ilegale.
„Este nedrept și inacceptabil ca Ungaria, într-o situație complet nouă, să fie nevoită să plătească un milion de euro pe zi pentru o măsură pe care și alții o iau – poate prin legislație de nivel inferior sau prin mecanisme diferite”, a spus premierul.
În ultimele luni, UE a analizat noi soluții de gestionare a migrației, inclusiv deschiderea de către Italia a unui centru pentru procesarea cererilor de azil în Albania și colaborarea Comisiei Europene cu state din afara blocului comunitar pentru reducerea migrației ilegale și facilitarea returnării migranților.
Premierul ungar afirmă că guvernul colaborează îndeaproape cu Comisia Europeană pentru a rezolva problema amenzilor zilnice, în timp ce continuă să țină migranții în afara granițelor Ungariei.
În paralel, el cere și returnarea fondurilor de redresare post-pandemie reținute din cauza termenelor limită nerespectate în 2024 și 2025, susținând că „bugetul necesită o decizie unanimă” — un indiciu că Budapesta ar putea încerca să folosească mecanismele de vot din UE pentru a-și susține poziția.
Recomandate
UE a deschis un pod aerian umanitar către Nepal , trimițând 82 de tone de materiale esențiale și alocând încă 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei) pentru răspunsul la criza provocată de inundații, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională: livrarea rapidă de provizii și finanțare către actorii locali care gestionează urgența. Primul zbor al podului aerian al UE a aterizat vineri în Nepal și a fost organizat împreună cu UNICEF. Transportul a inclus provizii și materiale din stocurile UE pentru alimentație, sănătate, apă și salubritate, adăposturi, educație și protecție. Finanțarea suplimentară de 500.000 de euro va fi canalizată prin Fondul de urgență pentru răspuns în caz de dezastre al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, astfel încât echipele locale să poată acoperi nevoile urgente. Ce intră în sprijinul livrat prin mecanismele UE Separat de transportul principal, Luxemburgul, Germania, Letonia și Norvegia trimit, prin mecanismul de protecție civilă al UE , echipamente de intervenție, între care: veste de salvare; truse de igienă și de bucătărie; pături; materiale medicale; echipamente de protecție; echipamente energetice de urgență. Context: sprijinul se adaugă unor alocări anterioare Noul pachet se adaugă ajutoarelor acordate anterior. La 28 august, Comisia Europeană a alocat un ajutor umanitar de urgență de 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei), pe lângă cele aproape 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) alocate Nepalului în 2026 pentru pregătirea în caz de dezastre. Totodată, a fost activată cartografierea de urgență prin satelit a programului Copernicus, iar coordonatori UE pentru răspuns rapid și logistică în Asia au fost trimiși în Nepal. Mesajul Comisiei Europene Comisara europeană pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib , a descris amploarea tragediei și a promis sprijin pentru intervenție și reconstrucție. „Europa este alături de poporul nepalez. Sprijinim personalul de intervenție în caz de urgență și facem în așa fel încât ajutoarele de urgență să ajungă la cei care au nevoie de ele: apă curată, medicamente pentru spitale, adăposturi pentru familiile care dorm în aer liber și sprijin psihologic pentru cei îndurerați.” Coordonarea livrărilor este gestionată de Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei Europene, care funcționează permanent și intermediază sprijinul între statele participante, țara afectată și experții în protecție civilă și ajutor umanitar. [...]
Ungaria condiționează acceptarea bugetului UE 2028–2034 de „interesele” companiilor și cetățenilor , poziție care poate complica negocierile asupra viitorului cadru financiar multianual, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de premierul ungar Peter Magyar după o întâlnire la Budapesta cu președintele Consiliului European, Antonio Costa . Magyar a spus că guvernul ungar va accepta cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2028–2034 doar dacă acesta „servește interesele cetățenilor ungari și ale companiilor din țară”. Discuțiile au vizat și protejarea frontierelor externe ale UE, migrația ilegală și extinderea Uniunii Europene. Frontiere, migrație și așteptări de recunoaștere la nivel european Într-o postare pe rețelele de socializare, premierul ungar a reiterat că Ungaria susține „închiderea frontierelor externe” ale UE și adoptarea cadrului legal pe care îl consideră necesar pentru „oprirea migrației ilegale”. În acest context, Magyar a invocat evenimentele recente din Ceuta, exclava spaniolă din Africa de Nord, unde, potrivit informațiilor citate, aproximativ 70.000 de persoane ar fi intrat ilegal în doar câteva zile, în luna iulie. Totodată, el a afirmat că Ungaria va continua să protejeze frontierele Uniunii și că se așteaptă ca aceste eforturi să fie recunoscute la nivel european. Extinderea UE: Budapesta respinge procedurile accelerate În cadrul întâlnirii cu Antonio Costa, Magyar a mai declarat, conform propriilor afirmații, că Ungaria nu sprijină proceduri accelerate de aderare la Uniunea Europeană pentru nicio țară. Turneul regional al lui Antonio Costa: București, apoi Sofia și Atena Antonio Costa a ajuns joi la București, unde are programată o întâlnire cu președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. Convorbirile includ o discuție tête-à-tête, urmată de convorbiri oficiale, iar declarațiile comune de presă sunt programate în jurul orei 11:00. După București, Costa urmează să meargă la Sofia pentru discuții cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, iar apoi la Atena, unde se va întâlni cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. [...]
Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump riscă să fie amânată , pe fondul evaluărilor de securitate și al intensificării atacurilor rusești asupra capitalei ucrainene, potrivit Antena 3 , care citează Kyiv Independent . Miza este una operațională: o deplasare de nivel înalt ar necesita garanții minime de siguranță și ar influența direct calendarul contactelor Washingtonului cu Kievul și Moscova. Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai președintelui SUA Donald Trump, intenționau să meargă la Moscova și Kiev pe 5–6 septembrie, însă, la un moment dat, Witkoff „s-a panicat”, iar oficialii administrației americane ar fi început să caute variante alternative, conform sursei ucrainene citate. O sursă citată de Kyiv Independent susține că partea rusă le-ar fi transmis celor doi că „este periculos” și că „rușii nu vor să vină aici la Kiev”, în timp ce Witkoff ar fi „sensibil la sentimentele rusești”. Contextul de securitate: atacuri consecutive asupra Kievului Informația apare la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase public că Witkoff și Kushner confirmaseră posibilitatea unei vizite în Ucraina. În același timp, Kievul a fost ținta unui val de atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia timp de opt zile consecutive, până pe 3 septembrie, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate. Ce ar putea cere Washingtonul și ce rămâne neclar Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu lovească Moscova în timpul vizitei directorului CIA, John Ratcliffe , în Rusia, pe 25 august. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar dacă administrația Trump ar face o solicitare similară și în cazul unei vizite a trimișilor săi la Kiev. Prezența lui Witkoff și Kushner în capitala Ucrainei ar fi prima lor vizită în țară, după mai multe deplasări la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Washingtonul nu a comentat planurile sau intențiile celor doi emisari privind o vizită în Ucraina. [...]
Argentina pregătește sancțiuni mai dure pentru proiectele petroliere din jurul Insulelor Falkland/Malvine , într-o mișcare care poate crește riscul juridic și politic pentru companiile implicate în exploatări în zona arhipelagului disputat cu Marea Britanie, potrivit News . Președintele Javier Milei a invocat „vânturi favorabile” pentru revendicarea suveranității, pe fondul semnalelor venite dinspre Donald Trump privind o posibilă „revizuire” a neutralității SUA. Într-un discurs televizat, Milei a anunțat un proiect de lege pentru „înăsprirea sancțiunilor și a pedepselor împotriva companiilor implicate în operațiuni neautorizate” în jurul arhipelagului din Atlanticul de Sud, administrat de facto de Regatul Unit, dar revendicat de Argentina. De ce contează: risc de reglementare pentru investițiile în petrol și gaze Mesajul Buenos Aires vizează direct proiectele de explorare și exploatare din proximitatea insulelor, într-un moment în care Ministerul de Externe argentinian a condamnat un proiect de exploatare petrolieră al unei companii britanice în largul arhipelagului. În paralel, o asociație de veterani din Insulele Malvine și apărători ai mediului a intentat o acțiune în justiție pentru a bloca un proiect promovat de compania britanică Rockhopper și de compania israeliană Navitas în nordul arhipelagului. Pentru companii, semnalul este unul de înăsprire a cadrului punitiv invocat de Argentina pentru „operațiuni neautorizate”, ceea ce poate însemna costuri suplimentare, litigii și dificultăți de finanțare sau asigurare, chiar dacă Regatul Unit administrează efectiv teritoriul. Contextul diplomatic: SUA, între neutralitate și presiune asupra Londrei Anunțul lui Milei vine la patru zile după ce președintele american Donald Trump a spus că nu exclude „revizuirea” poziției americane de neutralitate privind arhipelagul, fără să ofere detalii. Statele Unite, la fel ca majoritatea țărilor occidentale, recunosc administrarea de facto a insulelor de către Regatul Unit, dar nu se pronunță asupra suveranității „în sens strict”, subiectul fiind încadrat de o rezoluție ONU din 1965 care recunoaște existența diferendului și îndeamnă la o soluție pașnică. Milei a prezentat remarca lui Trump drept un semnal major pentru „cauza” argentiniană. „Vom mobiliza toate instrumentele statului - diplomatice, economice, judiciare - pentru a descuraja actorii statali şi nestatali care ne lezează suveranitatea.” Miza internă pentru Milei și linia dură pe suveranitate Potrivit politologului Tomas Mugica (Centrul de Studii Internaționale al Universității Catolice din Argentina), tema Falkland/Malvine poate fi pentru Milei „o oportunitate de a-și consolida poziția pe plan intern”, într-un moment în care popularitatea sa este în scădere de 3-4 luni, pe fondul austerității bugetare. Milei a reiterat poziția maximală a Buenos Aires, susținând că insulele „sunt argentiniene din punct de vedere istoric și juridic” și contestând dreptul la autodeterminare al celor aproximativ 3.500 de locuitori ai arhipelagului, pe care i-a descris drept „populație stabilită pe un teritoriu uzurpat”. În același timp, în Argentina există prudență privind efectele unei eventuale schimbări de poziție a SUA. Mugica apreciază că subiectul ar putea servi și ca instrument de presiune al lui Trump asupra Regatului Unit, inclusiv pe teme precum finanțarea NATO și colaborarea în războiul din Iran, în timp ce politologul Andrés Malamud avertizează că „Argentina este o piesă într-un joc de șah pe care alții îl joacă” (citat redat de AFP, potrivit News). [...]
Rusia își mută presiunea pe economie și apărare antiaeriană în timp ce încearcă să-și mascheze obiectivele reale privind „pacea”, potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , care preia principalele concluzii ale Institute for the Study of War (ISW) pentru 3 septembrie 2026. În analiza ISW, Vladimir Putin este descris ca folosind „un limbaj contradictoriu” despre posibilitatea păcii în Ucraina, pentru a crea ambiguitate în jurul intențiilor Moscovei. În același timp, el ar continua să minimalizeze costurile economice și demografice ale războiului pentru populație, prezentând dificultățile persistente drept semne ale „rezilienței” și ale unei „stabilizări treptate” a economiei ruse. Un element cu relevanță operațională și economică este modul în care Kremlinul gestionează amenințarea dronelor ucrainene: ISW notează că Putin a încercat să arate că statul reacționează rapid, dar, concomitent, „deviază responsabilitatea” pentru asigurarea apărării antiaeriene către companii private. Dacă această abordare se consolidează, ea poate însemna costuri suplimentare transferate către mediul de afaceri și o presiune mai mare asupra infrastructurii critice și a lanțurilor logistice din Rusia. Lovituri ucrainene în Marea Neagră și presiune pe Flota rusă ISW consemnează că forțele ucrainene au executat un atac cu navă de suprafață fără pilot (USV) asupra portului Soci , ceea ce ar demonstra capacitatea Ucrainei de a lovi mai adânc pe coasta rusă a Mării Negre și de a restrânge suplimentar operațiunile Flotei ruse a Mării Negre. Potrivit aceleiași evaluări, loviturile susținute asupra navelor rusești arată că USV-urile și alte sisteme fără pilot rămân o amenințare semnificativă pentru activele navale ruse, chiar și după ce comanda navală rusă a retras unele nave din cartierul general al flotei din Sevastopol (Crimeea ocupată) către Novorossiisk (Krasnodar). Situația de pe front și atacuri aeriene Pe teren, ISW afirmă că forțele ucrainene au avansat recent în direcțiile Kupiansk, Novopavlivka și Oleksandrivka, în timp ce forțele ruse ar fi avansat în direcția Novopavlivka. În plan aerian, Rusia a lansat peste noapte 163 de drone împotriva Ucrainei, conform concluziilor sintetizate în material. Incident raportat în Rusia Evaluarea mai menționează că actori neidentificați ar fi încercat să-l asasineze pe comandantul Diviziei 22 Aviație Bombardament Greu (aviație cu rază lungă) a Forțelor Aerospațiale Ruse, general-maiorul Nikolai Varpahovici, în regiunea Saratov, pe 3 septembrie. ISW precizează că autorii sunt necunoscuți. [...]
Un nou atac rusesc asupra Odessei a lovit din nou zona rezidențială, cu victime, într-un oraș-port esențial pentru economia Ucrainei , potrivit Kyiv Post . Lovitura, produsă vineri dimineață, 4 septembrie, a ucis o persoană și a rănit cel puțin alte trei, iar mai multe clădiri de locuințe și vehicule au fost avariate. Șeful Administrației Militare a orașului Odesa , Serhiy Lysak, a transmis inițial că sunt trei răniți, care primesc îngrijiri medicale, iar ulterior a confirmat și decesul unei persoane. La fața locului au intervenit echipe de urgență și servicii municipale, care au evaluat zona și au documentat pagubele; autoritățile au început și organizarea unui comandament operațional pentru sprijinirea locuitorilor afectați. Presiune repetată asupra unui nod logistic și de export Atacul vine la o zi după o altă lovitură rusă asupra Odessei, în urma căreia 17 persoane au fost rănite, inclusiv trei copii, iar o clădire rezidențială cu 21 de etaje a fost avariată. Repetarea atacurilor indică o presiune constantă asupra orașului de la Marea Neagră, unde, conform aceleiași surse, Rusia a vizat în mod repetat nu doar locuințe, ci și infrastructură energetică, portuară și de export, considerată vitală pentru economia Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat joi că Rusia și-a intensificat campania aeriană, care a produs pagube în 13 regiuni ucrainene. În acest context, atacul asupra Odessei readuce costurile războiului direct asupra populației civile, inclusiv în zone aflate departe de linia frontului. [...]
