Știri
Știri din categoria Externe
Un studiu indică faptul că Telegram funcționează ca „incubator” pentru narațiuni pro-Orbán care apoi se propagă pe Facebook, X și TikTok, amplificând riscurile de influențare a alegerilor din Ungaria. Potrivit news.ro, operatori online publica valuri coordonate de conținut pe Telegram pentru a răspândi teamă legată de scenariul în care premierul Viktor Orbán ar pierde scrutinul parlamentar de duminică.
Cercetarea este realizată de Vox Harbor, firmă de analiză a datelor, și descrie un tipar de distribuire compatibil cu o campanie orchestrată: fraze identice apărute pe canale diferite într-un interval scurt. O parte semnificativă din conținutul pro-Orbán ar proveni de la creatori și distribuitori ruși sau afiliați Rusiei, conform analizei împărtășite cu Reuters.
Deși Telegram este mai puțin populară în Ungaria decât Facebook și TikTok, cercetătorii susțin că platforma joacă rolul de „incubator” pentru narațiuni care ajung ulterior în ecosisteme cu audiențe mai mari. Reuters spune că a analizat postări de pe Facebook și X și a identificat sute care urmau aceleași teme ca pe Telegram, adesea cu titluri identice.
Peter Kreko, directorul think tank-ului Political Capital, afirmă că analizele făcute împreună cu o organizație parteneră pe TikTok și Facebook au găsit acțiuni coordonate și conținut care „pare să fie conținut rusesc pur și simplu tradus”.
„Naraţiunile sunt absolut identice. De asemenea, am constatat destul de multe acţiuni coordonate, atât pe TikTok, cât şi pe Facebook... Am constatat că, în multe cazuri, pare să fie vorba de conţinut rusesc care este pur şi simplu tradus”.
Analiza Vox Harbor se bazează pe peste 628.000 de mesaje publicate de mai mult de 30.000 de grupuri în acest an, până la 7 aprilie. Printre temele identificate se regăsesc narațiuni care reflectă mesajele politice ale lui Orbán, inclusiv:
Reuters afirmă că a putut confirma independent că mesaje încadrabile în aceste narațiuni circulă pe canale Telegram din Ungaria.
Conform cercetării, cea mai mare sursă de mesaje din ecosistemul Telegram din Ungaria (măsurată prin numărul de redistribuiri) este o platformă de dreapta în limba germană, Uncut-News.ch. Următoarele șase surse ca mărime ar fi toate legate de Rusia, inclusiv Ukraina.ru, asociată grupului media de stat rus Rossiia Segodnia.
Studiul mai arată că acest conținut este introdus în spațiul Telegram din Ungaria de operatori care îl traduc și îl adaptează pentru publicul local; unul dintre canalele menționate este „Oroszok Az Igazság Oldalán” („Ruşii de partea adevărului”). Kremlinul și purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar, Zoltan Kovacs, nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta.
Telegram a transmis Reuters că este o platformă neutră politic și că susține dreptul la libertatea de exprimare pașnică.
Sondajele de opinie citate indică faptul că Orbán, aflat la putere de 16 ani, ar putea fi înlăturat de un fost colaborator devenit lider al opoziției, Peter Magyar. În paralel, opoziția acuză Fidesz și pe Orbán de o campanie de dezinformare care ar folosi inclusiv conținut generat cu inteligență artificială, în timp ce tabăra premierului susține că doar prezintă faptele și acuză, la rândul ei, o propagandă susținută de Bruxelles.
Recomandate
Aleksandr Lukașenko încearcă să blocheze extinderea războiului spre Belarus , respingând public scenariul unei noi ofensive ruse dinspre teritoriul belarus și avertizând că o implicare ar putea împinge conflictul într-o confruntare directă cu NATO, potrivit Digi24 . Într-un interviu pentru agenția BelTA, preluat de Kyiv Post , liderul de la Minsk a respins comentariile venite de la Kiev, conform cărora Rusia ar intenționa să lanseze o nouă ofensivă împotriva Ucrainei de pe teritoriul Belarusului. Lukașenko a spus că a discutat subiectul cu Vladimir Putin și a susținut că „intrarea Belarusului în război, în orice calitate, este inacceptabilă”. De ce contează: riscul de escaladare regională și „efectul NATO” Argumentația lui Lukașenko are un fir roșu: evitarea unei escaladări care ar schimba natura conflictului. El a invocat trei motive principale: Vulnerabilitatea militară a Belarusului , afirmând că, dacă Ucraina ar începe să atace, țara sa „ar fi expusă ca o palmă deschisă” în fața armatei ucrainene. Extinderea liniei frontului , despre care a spus că Belarusul și Rusia nu ar putea să o apere, ceea ce ar crea premise pentru o reacție externă. Riscul ca NATO să intervină , Lukașenko afirmând că, într-un astfel de scenariu, statele NATO ar putea trimite trupe în sprijinul Ucrainei, iar războiul „ar căpăta o nouă dimensiune”, devenind un conflict Belarus–Rusia împotriva NATO. Liderul belarus a adăugat că nu exclude ca o astfel de evoluție să se producă „chiar și fără implicarea Belarusului”, sugerând că dinamica regională rămâne volatilă. Context: scuze către Zelenski și avertisment din partea Ucrainei În același material, Lukașenko a revenit asupra criticilor anterioare la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a spus că „poate că am mers prea departe”, prezentând ulterior scuze publice. El a legat ieșirile sale de ceea ce a descris drept declarații ale lui Zelenski despre „500 de ținte” pregătite pentru a fi lovite dacă Belarus s-ar alătura războiului. Digi24 notează și că un comandant ucrainean de rang înalt, Robert „Magyar” Brovdi , ar fi transmis un avertisment către Lukașenko, printr-o postare pe Facebook, să nu se implice în conflict, pe fondul tensiunilor recente de la graniță. [...]
Riscul ca Europa să fie împinsă în afara negocierilor de pace din Ucraina revine pe agenda aliaților Kievului, odată cu semnalele că Donald Trump vrea să reia controlul discuțiilor după ce a anunțat „încheierea” războiului cu Iranul, potrivit Antena 3 , care citează Politico . La sosirea la summitul G7 din Franța, Trump a avut o interacțiune cordială cu președintele Emmanuel Macron, în pofida criticilor reciproce din perioada recentă. În acest context, liderul american a spus că, după dosarul Iran, se va concentra pe războiul din Ucraina și va încerca „să îl rezolve”. „Acum că am terminat și cu asta (cu războiul din Iran – n. red.), o să ne concentrăm pe asta (războiul din Ucraina – n. red.) și o să încercăm să o rezolvăm.” Trump a invocat și nivelul pierderilor umane, afirmând că „25.000 de oameni mor în fiecare lună, majoritatea soldați”, o formulare care, potrivit materialului, nu îi liniștește pe aliații europeni ai Ucrainei. Miza pentru europeni: influența în negocieri și linia de presiune asupra Rusiei În spatele declarațiilor publice, oficiali europeni se tem că o reintrare activă a lui Trump în dosarul ucrainean ar putea marginaliza Europa și ar putea deraia strategia de „presiune maximă” asupra Rusiei. Un diplomat european citat anonim spune că „un Trump distras” de la discuțiile despre Ucraina „nu era neapărat ceva rău”. Marți, Trump urmează să se alăture celorlalți lideri G7 și președintelui Volodimir Zelenski pentru o discuție de două ore despre războiul din Ucraina. Zelenski a insistat public că implicarea SUA rămâne esențială și a vorbit despre „noi idei bune” apărute după o discuție telefonică de duminică cu Trump. Bani și sprijin: UE cere intensificarea contribuțiilor Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că majorarea sprijinului financiar pentru Ucraina ar trebui să fie în fruntea agendei G7. Ea a precizat că pachetul de 90 de miliarde de euro oferit de UE acoperă două treimi din nevoile financiare ale guvernului de la Kiev pentru acest an și anul viitor, iar pentru restul „avem nevoie ca partenerii Ucrainei să-și intensifice sprijinul”. Tot von der Leyen a anunțat: granturi europene suplimentare de 75 de milioane de euro pentru Ucraina; un împrumut de 15 miliarde de euro acordat Franței pentru consolidarea industriei de apărare, prin programul SAFE . Semnale care cresc tensiunea: emisari la Moscova și sancțiuni în discuție Potrivit materialului, îngrijorările europenilor au fost alimentate de o convorbire telefonică îndelungată între Trump și Vladimir Putin, în ziua de naștere a președintelui american. În plus, Iuri Ușakov, consilier al lui Putin, a afirmat că negociatorii desemnați de Trump pentru dosarul ucrainean, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar urma să meargă la Moscova „în viitorul apropiat”. În paralel, UE intenționează să definitiveze în următoarele săptămâni al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar urma să înăsprească măsurile împotriva „flotei din umbră” de petroliere rusești și să mențină plafonul de preț pentru petrolul rusesc. Articolul notează însă că există puține indicii că SUA ar dori să procedeze similar, în condițiile în care Washingtonul ar fi relaxat sancțiuni asupra sectorului energetic rus pe fondul creșterii prețurilor mondiale. Ce urmează: două întrebări pentru G7 Potrivit sursei, discuțiile de marți sunt așteptate să fie dominate de două teme: cum poate fi determinat Putin să negocieze serios și cine ar trebui să negocieze în numele aliaților Ucrainei. Înaintea summitului, oficiali europeni și ucraineni au spus că vor sprijinul SUA pentru o poziție comună fermă care să excludă ideea ca Kievul să cedeze teritorii, însă rămâne deschisă întrebarea dacă Trump împărtășește această abordare și dacă își dorește europenii la masa negocierilor. [...]
Parlamentul European a condiționat acordul comercial UE–SUA de o „clauză de expirare” și de reguli pentru reducerea tarifelor la oțel și aluminiu , într-o încercare de a limita riscurile pentru industrie și de a păstra pârghii de reacție dacă Washingtonul menține taxele pe derivate din oțel, potrivit Adevărul . Eurodeputații au dat marți aprobarea finală pentru implementarea acordului convenit în iulie anul trecut cu Donald Trump, pe fondul presiunii unui termen-limită: dacă înțelegerea nu era aprobată până la 4 iulie, exista amenințarea unor tarife majorate, notează The Guardian. Ce condiții a impus Parlamentul European Votul a venit cu două condiții principale: „Clauză de expirare” : acordul încetează să se aplice la 31 decembrie 2029 , dacă nu este reînnoit. „Condiții clare” pentru reducerea tarifelor la produsele care conțin oțel și aluminiu , taxe introduse de Trump invocând legislația de securitate națională. Cum arată, în esență, regimul tarifar din acord Conform înțelegerii: SUA aplică un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor din UE. UE reduce la 0% taxele de import pentru unele bunuri americane, inclusiv anumite produse agricole și o gamă largă de produse din pescuit . Acordul urmează să fie adoptat oficial de liderii UE la reuniunea de joi de la Bruxelles. Pârghii pentru Comisia Europeană și evaluări cerute de Parlament Textul votat prevede că Comisia Europeană poate suspenda preferințele tarifare pentru bunurile americane până la 31 decembrie 2026 , dacă SUA continuă să aplice taxe pe derivatele din oțel. Comisia trebuie să prezinte un raport Parlamentului până la 1 decembrie . Separat, până la 30 iunie 2029 , Comisia este obligată să evalueze impactul asupra industriei UE al tarifelor de 0% pentru bunurile americane din agricultură și asupra întreprinderilor mici și mijlocii . Context: ratificare tensionată și o decizie a Curții Supreme din SUA Procesul a fost suspendat de două ori anul acesta în comisia pentru comerț internațional: o dată în semn de protest față de amenințarea lui Trump de a impune tarife mai mari în ianuarie, și a doua oară din cauza amenințărilor privind preluarea Groenlandei. Deși Curtea Supremă din SUA a decis deja că tariful de 15% aflat la baza acordului este ilegal, UE a acceptat menținerea înțelegerii, în încercarea de a asigura stabilitate pentru mediul de afaceri și industrie, potrivit sursei. [...]
Reza Pahlavi avertizează că un memorandum SUA–Iran ar consolida regimul de la Teheran , susținând că orice înțelegere cu Republica Islamică va eșua și va avea consecințe pentru comunitatea internațională, potrivit The Jerusalem Post . Într-o postare de marți pe X (fostul Twitter), Pahlavi a calificat viitorul Memorandum de Înțelegere (MOU) drept „greșit din punct de vedere moral și eronat strategic”, argumentând că un astfel de demers ar „împuternici” un regim care continuă să reprime și să execute opozanți politici. El a legat explicit ideea de acord de execuțiile recente ale unor protestatari, prezentându-le ca efect al „încheierii unei înțelegeri” cu autoritățile de la Teheran. Pahlavi a mai afirmat că „a face o înțelegere” cu regimul este greșit și strategic contraproductiv, invocând represiunea împotriva protestelor și susținând că Republica Islamică poartă de 47 de ani „un război” împotriva propriului popor. În aceeași intervenție, el a spus că regimul „nu a făcut niciodată pace” cu propriii cetățeni și, în consecință, „nu va face cu adevărat pace” nici cu restul lumii. Mesajul politic: acordurile care mențin regimul „nu vor avea sprijin intern” În continuarea poziției sale, Pahlavi a transmis că „orice acord care păstrează acest regim sau rămășițele lui va eșua”, deoarece „poporul iranian nu îl va susține”. El a adăugat că, indiferent de sprijinul internațional, iranienii „se vor elibera singuri de tiranie”, iar regimul „va eșua”. Demersuri la Londra: discuții cu comisia de politică externă a Camerei Comunelor Tot marți, Pahlavi s-a întâlnit la Londra cu deputata Emily Thornberry (Labour), președinta Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Comunelor, și cu alți membri ai comisiei, pentru a discuta situația internă din Iran, „represiunea” și necesitatea ca „poporul Iranului” să fie plasat în centrul politicii Regatului Unit față de Teheran. În cadrul întâlnirii, el a reluat caracterizarea memorandumului drept „greșit moral” și „eronat strategic”. [...]
Portugalia intră la Mondial cu o miză sportivă și de imagine legată de rolul lui Cristiano Ronaldo , iar decizia privind folosirea atacantului de 41 de ani – titular sau rezervă – poate influența startul din Grupa K, în meciul cu RD Congo, potrivit Al Jazeera . Partida Portugalia – Republica Democrată Congo este programată la Houston Stadium (Houston, Texas, SUA), miercuri, de la ora 20:00 în România (12:00 local, 17:00 GMT), în cadrul Cupei Mondiale 2026, Grupa K. De ce contează: Portugalia își calibrează debutul în funcție de „elefantul din cameră” Selecționerul Roberto Martinez are lotul valid din punct de vedere medical, însă subiectul central rămâne Ronaldo. Publicația notează că atacantul nu a mai marcat din acțiune în ultimele două turnee finale majore și că „puterile lui pe teren sunt în scădere”, după ce a ratat ocazii importante și în amicalul câștigat cu Nigeria. Ronaldo este așteptat să bifeze selecția cu numărul 229, dar rămâne întrebarea dacă va începe meciul ca titular sau va intra pe parcurs. Contextul e cu atât mai sensibil cu cât, la Mondialul din 2022, a fost lăsat pe bancă în partida cu Elveția – primul meci la un turneu major în 14 ani în care nu a fost titular – iar singurul său gol la acel turneu a venit din penalty. Context sportiv: o echipă considerată candidată, dar cu o rană istorică Portugalia încearcă să depășească „60 de ani de durere” la Cupa Mondială: cea mai bună performanță rămâne locul trei din 1966, iar o altă semifinală a mai prins doar în 2006. În Qatar 2022, a fost eliminată în sferturi de Maroc, după ce trecuse de grupe și câștigase cu 6–1 contra Elveției în optimi. Al Jazeera amintește că Portugalia are trofee în această „epocă de aur” – Euro 2016 și Liga Națiunilor (câștigată anul trecut la lovituri de departajare cu Spania) – însă Cupa Mondială este marele titlu care îi lipsește. Adversarul: RD Congo revine după 52 de ani, cu pregătiri afectate de Ebola RD Congo s-a calificat la primul Mondial după 52 de ani (ultima participare, ca Zair), după un 1–0 cu Jamaica în barajul intercontinental din martie, jucat în Mexic. Pregătirile au fost însă afectate de un focar de Ebola, iar debutul contra Portugaliei este descris ca o misiune dificilă. Echipa antrenată de Sebastien Desabre are, totuși, jucători cu experiență în Premier League, inclusiv Aaron Wan-Bissaka (West Ham) și Axel Tuanzebe (Burnley), plus Arthur Masuaku (Sunderland). În atac sunt menționați Yoane Wissa (Newcastle United) și Cedric Bakambu (Real Betis). Formatul grupei și date-cheie ale meciului În Grupa K sunt Portugalia, RD Congo, Columbia și Uzbekistan. Echipele joacă fiecare cu fiecare o singură dată, iar la faza eliminatorie merg primele două din fiecare grupă, plus cele mai bune opt locuri trei. Mondialul introduce în 2026 „șaisprezecimile” (optimi de finală extinse), adică o rundă de 32 de echipe. Este primul meci direct dintre Portugalia și RD Congo. Al Jazeera notează că o surpriză a congolezilor ar fi „una dintre cele mai mari” din istoria competiției. Echipe probabile și favorită Portugalia este favorită, fiind pe locul 5 în clasamentul FIFA, conform sursei. În același timp, Opta acordă RD Congo „aproape o șansă din patru” să producă surpriza la Houston. Echipe probabile (conform Al Jazeera): Portugalia : D Costa; Cancelo, Dias, Inacio, Mendes; J Neves, Fernandes, Vitinha; Bernardo, Ronaldo, Neto. RD Congo : Mpasi; Wan-Bissaka, Kapuadi, Tuanzebe, Mbemba, Masuaku; Moutoussamy, Sadiki, Mukau; Wissa, Bakambu. [...]
China și Myanmar își ancorează cooperarea economică în proiecte de infrastructură și securitate , pe fondul unei accelerări a schimburilor comerciale bilaterale, potrivit Global Times , care relatează despre discuțiile de la Beijing dintre președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele Myanmarului, Min Aung Hlaing. Întâlnirea a avut loc la Marea Sală a Poporului , în contextul vizitei de stat a liderului din Myanmar în China (15–19 iunie), prima deplasare în această țară de când a preluat funcția de președinte în aprilie. Vizita vine la o săptămână după aniversarea a 76 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state. După discuții, cei doi șefi de stat au asistat la semnarea unor documente de cooperare, inclusiv în domenii precum transporturile și proiecte legate de nivelul de trai. Postul public din Myanmar MITV a relatat că părțile au semnat și au făcut schimb de 18 acorduri și memorandumuri, inclusiv un memorandum privind cooperarea pentru avansarea inițiativei chineze Global Security Initiative (GSI). Miza economică: coridorul China–Myanmar și comerțul în creștere Xi Jinping a descris Coridorul Economic China–Myanmar drept un proiect „fanion” al cooperării din cadrul inițiativei Belt and Road și a cerut avansarea „în siguranță” a proiectelor-cheie, cu obiectivul de a sprijini economia Myanmarului și de a îmbunătăți condițiile de viață. Totodată, liderul chinez a spus că Beijingul este dispus să crească sprijinul pentru reconstrucția Myanmarului după cutremur, fără a detalia sume sau proiecte concrete. Din perspectiva Myanmarului, Min Aung Hlaing a declarat, potrivit Xinhua, că țara sa vrea să aprofundeze cooperarea „pe toate planurile” cu China, să dezvolte coridorul economic și să ridice nivelul cooperării în comerț și investiții. Datele prezentate de Ministerul chinez de Externe indică o intensificare a relației comerciale: în 2025, comerțul bilateral a ajuns la 19,4 miliarde dolari (aprox. 89 miliarde lei), în creștere cu 19,1% față de anul anterior. Exporturile Chinei către Myanmar au fost de 11,36 miliarde dolari (aprox. 52 miliarde lei), iar importurile de 8,04 miliarde dolari (aprox. 37 miliarde lei). Componenta operațională: securitatea investițiilor și combaterea criminalității transfrontaliere Un element practic al discuțiilor a vizat siguranța companiilor și a personalului chinez din Myanmar. Min Aung Hlaing a afirmat că autoritățile din Myanmar acordă „o mare importanță” acestui subiect și că vor depune eforturi pentru a asigura securitatea. Pe agenda comună a intrat și cooperarea împotriva unor activități ilegale cu impact regional, menționate explicit în material: jocuri de noroc online, fraude prin telecomunicații și trafic de droguri. Cei doi lideri au legat acest capitol și de obiectivul mai larg de securizare a frontierei și de stabilitate în nordul Myanmarului. Context politic și semnal regional Xi Jinping a reiterat, conform Xinhua, principiul neintervenției în treburile interne și sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Myanmarului, afirmând totodată că Beijingul susține avansarea păcii și reconcilierii prin dialog între părțile din Myanmar. În același timp, Min Aung Hlaing a spus că Myanmar va respecta „principiul unei singure Chine” și că susține cele patru inițiative globale promovate de Xi. Un profesor citat de Global Times a legat stabilitatea Myanmarului de interesele de securitate și dezvoltare ale Chinei în sud-vest, în timp ce un alt expert a argumentat că proiectele din coridorul economic ar putea deschide rute noi pentru transporturi energetice și comerț transfrontalier. Ce urmează, din informațiile disponibile, este operaționalizarea acordurilor semnate și avansarea proiectelor din coridorul economic, cu accent pe condiții de securitate pentru investiții și pe cooperarea împotriva criminalității transfrontaliere. Materialul nu oferă însă un calendar sau o listă de proiecte concrete care să fie lansate imediat. [...]
