Știri
Știri din categoria Externe
Dejucarea la Varșovia a unui presupus complot rusesc de asasinare ridică miza de securitate pentru statele NATO, după ce ținta ar fi fost un cetățean cu dublă cetățenie ucraineană și americană, potrivit Mediafax, care îl citează pe premierul polonez Donald Tusk.
Tusk a spus că este prima situație de acest tip în care „cineva, la ordinul Rusiei” ar fi încercat să atace un cetățean american pe teritoriul unei alte țări membre NATO, conform relatării preluate de la The Guardian.
Premierul polonez a precizat că suspectul ar fi fost recrutat de serviciile secrete ruse și a fost reținut de autoritățile poloneze pe 7 august. Poliția din Varșovia a comunicat că acesta va rămâne în arest preventiv timp de trei luni.
Potrivit TVP World, suspectul reținut este un cetățean rus în vârstă de 29 de ani. Aceeași sursă menționează că probele strânse în anchetă le-au permis procurorilor să îl acuze de acceptarea unui contract pentru comiterea unei crime.
Tusk a susținut că motivul din spatele complotului ar fi fost faptul că persoana vizată „reprezenta o amenințare pentru regimul lui Putin”.
„Trebuie să presupunem că regimul lui Putin va încerca să elimine persoanele care îi sunt incomode din diverse motive, în diverse locuri din întreaga lume”, a declarat Tusk.
Operațiunea de dejucare a complotului a fost desfășurată în cooperare cu serviciile americane, potrivit informațiilor prezentate.
Dacă va fi condamnat, suspectul riscă până la 15 ani de închisoare, conform datelor din articol.
Recomandate
Rusia anunță intensificarea loviturilor asupra infrastructurii militare și industriale din Ucraina , într-o escaladare care crește riscul de noi întreruperi energetice și de presiune suplimentară asupra economiei ucrainene, în condițiile în care Kievul amenință că va lovi rafinăriile rusești. Informațiile sunt prezentate de Politico . Ministerul rus al Apărării a transmis pe Telegram că atacurile „împotriva obiectivelor militare și militar-industriale, precum și a infrastructurii aferente din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei, vor fi intensificate”. Mesajul vine după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina va răspunde atacurilor rusești vizând rafinăriile de petrol din Rusia. Într-un interviu pentru Reuters, Zelenski a afirmat sâmbătă că forțele ucrainene „trebuie să răspundă în orice fel putem” la atacurile rusești, care, potrivit lui, vizează tot mai mult podurile peste fluviul Nipru din capitală. El a adăugat că, pe fondul loviturilor asupra energiei Ucrainei, răspunsul ar urma să fie pe „energia” Rusiei, indicând în primul rând rafinăriile „care le aduc bani pentru acest război”, dar a precizat că Ucraina nu va riposta prin țintirea deliberată a infrastructurii civile. Miza economică: energie și infrastructură, sub presiune Accentul pus de Moscova pe „infrastructura aferentă” obiectivelor militare și industriale, coroborat cu discuția despre lovituri asupra rafinăriilor, indică o extindere a confruntării către active cu relevanță economică și energetică. În același timp, Rusia a acuzat Kievul că ar încerca „să perturbe votul” la alegeri prin „lovituri teroriste asupra țintelor civile” pe teritoriul rus; partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin a dominat rezultatele alegerilor legislative desfășurate între 18 și 20 septembrie. Sprijin german: pachet militar și echipamente pentru rețeaua electrică Escaladarea anunțată de Rusia a fost relatată în aceeași zi în care cancelarul german Friedrich Merz a făcut o vizită surpriză de o zi la Kiev, ca semnal de susținere pentru Ucraina. În timpul vizitei, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a raportat că Rusia a lovit carosabilul Podului de Nord din oraș. Merz ar urma să reconfirme sprijinul Germaniei cu: un nou pachet de ajutor militar de circa 1 miliard de euro; generatoare, stații și kituri de reparații în valoare de 350 de milioane de euro, pentru întărirea rețelei electrice ucrainene aflate sub atac. Zelenski și Merz au vizitat și Academia Națională de Științe a Ucrainei, despre care președintele ucrainean a spus că a fost lovită recent de drone rusești într-un atac soldat cu doi morți și șapte răniți, pe care l-a descris drept „deliberat”. [...]
Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri trilaterale susținute de SUA cu Rusia chiar în această lună , o mișcare care ar putea reporni un canal diplomatic înghețat după ce Washingtonul și-a suspendat eforturile de mediere în contextul războiului cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, duminică, la o conferință de presă la Kiev, alături de cancelarul german Friedrich Merz , că Ucraina susține un calendar rapid pentru reluarea discuțiilor menite să ducă la încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În același timp, Zelenski a confirmat că Emiratele Arabe Unite – care au găzduit și anterior astfel de întâlniri – ar putea fi din nou locul negocierilor, dar Kievul este deschis și către „o altă țară propusă de partea americană”. Ce se schimbă: SUA revin la masa medierii, cu discuții „tehnice” până la final de octombrie Eforturile americane de a obține o încetare a focului au fost puse pe pauză după declanșarea războiului Washingtonului cu Iranul, însă acum SUA împing pentru discuții la nivel tehnic până la finalul lunii octombrie, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a afirmat că a confirmat părții americane disponibilitatea Kievului de a respecta acest calendar și că Washingtonul a discutat deja planul și cu Moscova. În paralel, Kremlinul a transmis luna trecută că nu exclude posibilitatea unor discuții în trei în această lună, conform informațiilor citate de aceeași publicație. Negocieri pe fundalul escaladării: atacuri la distanță și presiune pe infrastructură înainte de iarnă Deși există semnale de disponibilitate pentru discuții, atât Rusia, cât și Ucraina au indicat că vor intensifica atacurile cu rază lungă asupra țintelor militare și conexe. Moscova a declarat că vizează sectorul energetic al Ucrainei înainte de iarnă; anul trecut, atacuri similare au lăsat zone fără electricitate și încălzire zile la rând, când temperaturile au coborât până la minus 20°C. Zelenski a spus că este „uimit” de dorința Rusiei de a escalada zilnic și a acuzat din nou Moscova că lovește infrastructură civilă, inclusiv centre de date și facilități ale rețelelor mobile. Un al doilea canal de mediere: India își anunță intenția de a-și crește rolul Separat, India a anunțat duminică faptul că vrea să își intensifice eforturile pentru a juca un rol mai mare în medierea unui final al conflictului. La Conferința de Securitate de la München organizată la New Delhi, ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar a spus că India s-a implicat mai mult în ultimele luni, inclusiv pe tema transportului maritim în Marea Neagră, afectat de mine și atacuri asupra navelor comerciale. Jaishankar a adăugat că discuțiile merg și către subiecte precum exporturile de cereale și energie și „posibilități de ne-atac”, fără alte detalii în material. În acest moment, rămâne neclar dacă și când ar urma să fie stabilită o dată exactă și un format agreat de toate părțile pentru negocierile trilaterale, însă Kievul spune că este pregătit să se miște rapid dacă SUA reiau efectiv rolul de mediator. [...]
Mihail Kasianov avertizează că ezitarea Occidentului îl încurajează pe Putin să prelungească războiul din Ucraina, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și al divergențelor dintre SUA și Europa, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de fostul premier rus agenției AFP. Kasianov, fost prim-ministru al Rusiei și astăzi critic al Kremlinului, susține că Vladimir Putin „a făcut o greșeală” când a invadat Ucraina în 2022, însă nu este dispus să o recunoască și va continua războiul fără concesii. El afirmă că liderul rus a mizat pe evaluările serviciilor de securitate, care ar fi indicat că Ucraina este „slabă”. În interviul pentru AFP , Kasianov spune că nu este convins că războiul se va încheia anul viitor și leagă această perspectivă de doi factori: prețurile ridicate ale petrolului, alimentate de conflictul dintre SUA și Iran, respectiv lipsa unei poziții unitare între Statele Unite și Europa privind abordarea Kremlinului. „Cea mai mare greșeală” a Occidentului, în viziunea lui Kasianov Fostul premier consideră că principala vulnerabilitate a Occidentului este teama de Putin, inclusiv în contextul amenințărilor cu arme nucleare legate de Kaliningrad , despre care HotNews amintește într-un material separat, aici . „Cea mai mare greșeală a Occidentului și a europenilor este că le e prea frică de Putin. Nu este atât de puternic pe cât pare.” Kasianov mai afirmă că Putin ar fi „încurajat” de ideea că poate câștiga un „război de uzură” și că încearcă să ridice miza prin „atacuri hibride”, pentru a provoca reacții pe care ulterior să le exploateze. Context: presiunea internă și calculele Kremlinului Kasianov, care a părăsit Rusia în 2022 și trăiește în exil la Riga (Letonia), spune că a rămas în contact cu membri ai elitei ruse, unde ar domina frica, iar „o majoritate covârșitoare” ar dori încheierea războiului, chiar dacă motivațiile diferă: de la dorința unei „victorii” până la oprirea conflictului „indiferent de rezultat”. În lectura sa, Putin urmărește în primul rând „respectul” și ar încerca să forțeze Europa să i-l acorde, în timp ce, pe plan extern, exploatează orice semn de divizare sau prudență excesivă în tabăra occidentală. [...]
Analiza ISW contrazice direct bilanțul teritorial prezentat de Vladimir Putin pentru luna septembrie , indicând pierderi nete ale Rusiei pe front, într-un episod care arată miza „războiului cognitiv” – controlul percepțiilor despre evoluția conflictului – descris de institut. Potrivit Antena 3 , Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , citat de Moscow Times, susține că declarațiile liderului de la Kremlin despre „succesele” din Ucraina sunt atât de departe de realitatea de pe teren încât „seamănă cu niște halucinații”. ISW afirmă că, în loc să câștige cei 1.301 km pătrați revendicați de Putin, Rusia a încheiat septembrie cu pierderi teritoriale nete de 80,81 km pătrați. Institutul mai notează că, dacă sunt incluse și zonele în care trupele ruse au pătruns, dar pe care nu au reușit să le controleze, pierderile teritoriale nete ar ajunge la 175,18 km pătrați. Ce a spus Putin și ce contestă ISW Pe 1 octombrie, la reuniunea Clubului de discuții Valdai, Putin a declarat că armata rusă ar fi preluat controlul asupra a 1.301 km pătrați de teritoriu ucrainean în septembrie, susținând că suprafața ar fi „de 2,5 ori mai mare decât în lunile precedente”. În evaluarea ISW, concluzia este opusă, pe baza analizei situației de pe linia frontului. Institutul consideră că astfel de declarații construiesc o imagine „fictivă” a câmpului de luptă și se înscriu într-un efort mai larg al Kremlinului de a prezenta evoluțiile într-o lumină favorabilă. „Război cognitiv” și posibile explicații pentru discrepanțe ISW descrie această abordare drept parte a unui „război cognitiv” – adică o strategie de influențare a percepțiilor publice și politice despre realitatea din teren. Institutul precizează că nu poate spune dacă Putin știe că cifrele prezentate nu corespund realității. O ipoteză avansată este că liderul rus ar putea primi date distorsionate de la comandamentul militar, pe fondul unei culturi înrădăcinate în structurile militare ruse de a ascunde eșecurile și de a transmite conducerii informații convenabile. Mesajul politic: Donețk și presiunea asupra Kievului Pe lângă bilanțul din septembrie, Putin a afirmat că Rusia ar fi capabilă să cucerească întreaga regiune Donețk mai devreme decât se așteaptă Europa și Ucraina și a sugerat că guvernul de la Kiev ar trebui să renunțe „de bunăvoie” la Donbas, pe care Rusia nu a reușit să îl ocupe complet nici după patru ani și jumătate de război. „Dacă pierderea acestor teritorii se va produce oricum inevitabil, mai are rost să vă agățați de ele?” Context: amenințări repetate și referiri la Kaliningrad Materialul mai arată că Putin a susținut un discurs-maraton de circa trei ore, în care a reluat teme recurente – conspirații, falsuri și amenințări cu arma nucleară – și a lansat noi avertismente la adresa Occidentului. El a invocat, între altele, riscuri la adresa exclavei Kaliningrad și a afirmat că Rusia ar apăra teritoriul inclusiv cu arme nucleare „dacă va fi necesar”. Totodată, Putin a susținut că Rusia nu intenționează să atace, dar a repetat că va riposta dacă se va considera atacată și a spus că furnizarea de arme Ucrainei reprezintă „o amenințare” care trebuie evaluată. În același context, a afirmat că Rusia nu va lovi „teritoriile și companiile” țărilor care furnizează arme Ucrainei „mâine”. De ce contează Diferența dintre cifrele prezentate de Kremlin și evaluarea ISW indică o miză care depășește frontul: credibilitatea informațiilor despre evoluția războiului și capacitatea Moscovei de a susține, intern și extern, o narațiune de succes. În lipsa unor clarificări independente suplimentare în material, rămâne de urmărit dacă și alte evaluări publice vor confirma amploarea pierderilor teritoriale nete invocate de ISW pentru luna septembrie. [...]
Atacurile ucrainene asupra porturilor rusești au tăiat puternic exporturile către Turcia , iar pierderea de venituri pune presiune directă pe o economie care depinde de fluxurile din energie și materii prime, potrivit Focus . În august, exporturile Rusiei către Turcia au scăzut cu aproximativ 40% față de nivelurile obișnuite, ajungând la 1,93 miliarde dolari (1,71 miliarde euro). Pe baza datelor Institutului de Statistică al Turciei, citate de Moscow Times , publicația notează că pentru Kremlin asta înseamnă un minus de circa 1,3 miliarde dolari (aprox. 1,1 miliarde euro) față de un nivel considerat normal. Ce s-a întâmplat operațional: rute mai lungi, costuri mai mari, porturi lovite Scăderea este legată de intensificarea, din iulie, a atacurilor ucrainene asupra unor porturi rusești de la Marea Neagră și Marea Azov. Conform articolului, au fost distruse terminale care gestionau transportul de cereale, alimente sau combustibil, iar aproximativ 100 de nave ar fi fost avariate. Efectul economic imediat este dublu: volume mai mici la export; costuri logistice mai mari, deoarece exportatorii sunt împinși spre rute mai lungi și mai scumpe pentru a livra în Turcia. Pentru Rusia, Turcia este al treilea partener comercial ca importanță, după China și India. Focus mai arată că acesta este a doua oară când exporturile lunare către Turcia coboară sub pragul de 3 miliarde dolari (în februarie s-a mai întâmplat, apoi livrările și-au revenit). De ce contează: lovitura se vede în energie și în venituri bugetare Publicația indică scăderi pe mai multe categorii de mărfuri (cărbune, fier și oțel, cupru, combustibili și cereale), însă subliniază impactul asupra a două exporturi-cheie: cerealele și petrolul. Pe energie, Focus consemnează o deteriorare a indicatorilor în august 2026: veniturile zilnice din exportul de combustibili fosili au coborât la 604 milioane euro pe zi; volumul exportat s-a redus cu 7%; potrivit Center for Research on Energy and Clean Air (CREA) , veniturile din exportul de produse petroliere pe mare au scăzut cu 32% față de luna anterioară, la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă. Miza este bugetară: articolul argumentează că planificarea financiară a Kremlinului „stă și cade” cu exporturile energetice; dacă acestea nu aduc suficienți bani, guvernul de la Moscova ar fi forțat să taie investiții și subvenții. Implicații externe: presiune pe piața petrolului și pe prețuri Focus leagă slăbirea exporturilor rusești de un efect de piață mai larg: dacă Rusia nu își poate valorifica rezervele la export, foștii cumpărători sunt împinși către alți furnizori (de exemplu SUA), ceea ce poate amplifica competiția pentru barili disponibili și poate urca prețurile en-gros, cu întârziere și la pompă. În același timp, publicația notează un posibil factor de temperare: analiștii Kpler ar vedea o creștere puternică a exporturilor de țiței din statele din Golf, ceea ce, pe termen mediu, ar putea reduce o parte din presiunea de pe piață. Totuși, articolul precizează că aceste fluxuri sunt în principal relevante pentru cumpărătorii asiatici, iar Germania importă doar cantități mici din Golful Persic. [...]
Resturi din cinci arme aeriene rusești au explodat pe teritoriul Republicii Moldova , după ce au încălcat spațiul aerian al țării, un nou incident care ridică presiunea de securitate și riscul operațional la granița estică a UE, potrivit Politico . Președinta Maia Sandu a condamnat atacul Rusiei asupra Ucrainei și a spus că războiul „ajunge periculos” în Moldova. Într-un mesaj publicat pe X, Sandu a afirmat că „arme aeriene rusești, inclusiv rachete Banderol și drone, ne-au încălcat spațiul aerian și au explodat pe solul nostru”. Autoritățile moldovene au precizat că, între 7:45 și 8:00 dimineața, trei rachete și două drone au survolat țara, iar fragmentele au fost găsite ulterior în raioanele estice Hîncești, Anenii Noi și Căușeni. Poliția a fost trimisă pentru securizarea resturilor; incidentul a provocat un incendiu, dar nu au fost raportate victime. De ce contează: risc de securitate cu efecte directe asupra funcționării statului Episodul se înscrie într-o serie de încălcări ale spațiului aerian și pagube colaterale pe fondul războiului la scară largă dus de Rusia în Ucraina și al tensiunilor dintre guvernarea pro-UE de la Chișinău și Moscova. Politico notează că numai miercurea trecută Moldova s-a confruntat cu trei încălcări separate ale spațiului aerian, în timp ce Rusia a atacat Kievul cu drone și rachete. Context regional: incidente similare și în alte state europene În aceeași dimineață, Lituania a închis temporar aeroportul din Vilnius pentru aproximativ o oră și a ridicat avioane NATO, după ce un „obiect periculos” a fost observat pe cer, posibil venind dinspre Belarus, mai scrie publicația. În paralel, autorități regionale ucrainene au raportat că atacurile rusești din ultima zi au ucis cel puțin opt civili și au rănit alți 83. Ce urmează Politico nu indică măsuri imediate anunțate de Chișinău după acest incident, dincolo de intervenția poliției pentru securizarea resturilor. Rămâne însă relevant riscul de repetare, în condițiile în care Moldova a mai raportat în mod repetat încălcări ale spațiului aerian pe durata războiului din Ucraina. [...]
