Știri
Știri din categoria Externe
Polonia exclude vânzarea rezervelor de aur pentru finanțarea armatei și își mută accentul pe bani europeni, într-un test de disciplină fiscală și de funcționare instituțională pe fondul blocajului politic intern, potrivit Ziarul Financiar.
Ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domański, a respins planul președintelui Karol Nawrocki de a vinde rezervele de aur ale băncii centrale pentru a finanța modernizarea armatei, catalogând ideea drept „o iluzie”, într-un interviu acordat Financial Times, în timpul unei vizite la Washington.
Varșovia vrea să acceseze fondul european de apărare de 150 de miliarde de euro, Security Action for Europe, chiar dacă asta ar însemna o flexibilitate mai redusă în folosirea banilor pentru investiții non-militare. Decizia este anunțată în pofida veto-ului prezidențial care blochează inițiativa.
Domański a respins și varianta susținută de președinte și de guvernatorul băncii centrale, Adam Glapiński, care propun utilizarea veniturilor din vânzarea aurului ca alternativă la împrumuturile europene.
„Refuz să accept modernizarea armatei poloneze bazată pe iluzia unor profituri viitoare ale băncii centrale.”
Ministrul a argumentat că, deși banca centrală decide modul de utilizare a rezervelor, situația exactă a câștigurilor acesteia nu va fi clară decât în primăvara lui 2027, în timp ce nevoia de finanțare pentru armată este imediată.
„Avem nevoie de resurse pentru modernizarea armatei acum. Nu văd niciun sens în așteptare, motiv pentru care vom folosi cât mai rapid fondurile europene.”
În 2025, Polonia a fost printre cei mai mari cumpărători de aur din lume, ajungând la rezerve de aproximativ 550 de tone, adică peste un sfert din totalul rezervelor sale. În ianuarie, Glapiński a stabilit un nou obiectiv: creșterea rezervelor la 700 de tone.
Ulterior, guvernatorul băncii centrale s-a alăturat președintelui într-un conflict politic cu guvernul pro-european condus de premierul Donald Tusk privind accesarea fondurilor europene pentru apărare. În acest context, Glapiński a sugerat că aurul ar putea fi vândut și eventual răscumpărat ulterior, ca alternativă la împrumuturile europene.
Domański a avertizat însă că eventualele câștiguri din astfel de tranzacții ar putea fi anulate de fluctuațiile cursului valutar și a reamintit că banca centrală a înregistrat recent pierderi.
Guvernul Tusk respinge strategia bazată pe aur și negociază cu Comisia Europeană direcționarea fondurilor europene către un fond existent al armatei poloneze, care are restricții de cheltuieli, dar nu necesită aprobarea președintelui.
În paralel, Ministerul Finanțelor discută și un alt instrument de finanțare, descris drept „mecanism multilateral de apărare”, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre structură sau calendar.
Recomandate
Escaladarea presiunilor economice ale Chinei asupra Japoniei – de la restricții comerciale la tăieri de exporturi de „pământuri rare” – împinge Tokio să caute sprijin politic la Washington, într-o fereastră diplomatică sensibilă, potrivit Digi24 . Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi , urmează să se întâlnească la New York cu Donald Trump, cu o zi înainte ca președintele american să îl primească pe Xi Jinping la Washington. Pe agendă sunt presiunile economice și de securitate exercitate de China, dar și angajamentele SUA față de Japonia și regiunea Indo-Pacifică, notează The New York Times , citat de Digi24. De ce contează: „pământurile rare” și turismul, folosite ca pârghii economice Tensiunile s-au amplificat după declarațiile lui Takaichi privind Taiwanul, iar Beijingul ar fi răspuns printr-o serie de măsuri cu impact direct în economie. În material sunt menționate: restricționarea importurilor de fructe de mare din Japonia; descurajarea turismului către Japonia; limitarea exporturilor de minerale esențiale, inclusiv „pământuri rare” (materii prime critice folosite în tehnologii precum electronice, baterii și echipamente industriale). Presiunea s-a văzut și în datele recente: turismul din China către Japonia a scăzut puternic, cu un minus de 59% în august față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit sursei. Pe lanțurile de aprovizionare, China ar fi redus exporturile de magneți din pământuri rare către Japonia: în iulie au fost 122 de tone, cu 52% mai puțin decât în iulie anul trecut, iar în august scăderea a fost de 17% față de august din anul precedent, conform datelor vamale chineze citate în articol. Miza întâlnirii cu Trump: securitate, comerț și angajamente de investiții Takaichi este așteptată să ridice în discuția cu Trump atât componenta de securitate, cât și pe cea economică. Un punct central este menținerea angajamentelor de securitate ale SUA în Asia de Est, inclusiv prezența a peste 50.000 de militari americani staționați în Japonia. În același timp, agenda include teme de comerț, apărare și probleme valutare ale Japoniei. Potrivit materialului, Takaichi ar urma să sublinieze eforturile Japoniei de a-și respecta promisiunea de a investi 550 de miliarde de dolari (aprox. 2.475 miliarde lei) în Statele Unite, parte a unui acord comercial încheiat cu administrația Trump anul trecut. Canalul diplomatic cu Beijingul rămâne fragil În paralel, Tokio încearcă să mențină deschis dialogul cu Beijingul, inclusiv prin delegații de parlamentari și lideri din mediul de afaceri trimise în China. Totuși, oficiali chinezi le-ar fi cerut japonezilor ca Takaichi să își retragă afirmația despre Taiwan, în timp ce consilierii premierului spun că aceasta nu intenționează să facă acest pas. Un alt obstacol menționat este lipsa unui „intermediar de încredere” între cele două părți, după ce Partidul Liberal Democrat ar fi pierdut sprijinul Komeito, fost partener de coaliție care funcționa ca un canal de comunicare cu China. În acest context, o eventuală întâlnire Takaichi–Xi la APEC , în noiembrie, la Shenzhen, este încă incertă: materialul precizează că niciuna dintre părți nu a comentat dacă își vor rezerva timp pentru o discuție față în față. [...]
Tensiunile Ucraina–Ungaria riscă să blocheze proiecte economice și energetice regionale , după ce Budapesta a refuzat participarea la noul format „ Carpathian 8 ”, iar Kievul a acuzat guvernul lui Péter Magyar că perpetuează „obstrucționismul” asociat erei Orbán, potrivit HotNews . Summitul „Carpathian 8”, găzduit în weekend de președintele Volodimir Zelenski în regiunea Ivano-Frankivsk, este prezentat ca un forum pentru consolidarea cooperării economice în regiune. La reuniune au participat, între alții, premierul Poloniei Donald Tusk, președintele României Nicușor Dan, președintele Serbiei Aleksandar Vučić și reprezentanți din Cehia, Austria și Slovacia. Absența Ungariei de la „Carpathian 8” și schimbul de replici Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei a declarat pentru Telex că țara a fost reprezentată de șeful Ambasadei Ungariei la Kiev, însă acesta nu a apărut în fotografia de grup și nu a participat la discursurile de deschidere sau la dezbaterile din paneluri, potrivit unui jurnalist al Kyiv Independent prezent la summit. Într-un discurs în parlamentul ungar, premierul Péter Magyar a susținut că a existat „un motiv întemeiat” pentru neparticipare și a afirmat că Ungaria nu a luat parte la forum. Replica a venit de la ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha , care a spus că Ucraina este surprinsă de „declarațiile inutil de conflictuale” ale premierului ungar și a acuzat continuarea „politicilor de obstrucționism și izolaționism” asociate lui Viktor Orbán, inclusiv prin referirea la „orbanism”. Declarația a fost publicată și pe X, într-o postare datată 21 septembrie 2026, pe contul ministrului: X . Miza de reglementare: veto-ul Budapestei pe aderarea Ucrainei la UE Deși relațiile bilaterale au cunoscut un „parțial dezgheț” după preluarea funcției de către Magyar în luna mai, Budapesta și-a reînnoit blocajul asupra negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, invocând drepturile minorității maghiare din Ucraina, conform materialului. O întâlnire Zelenski–Magyar, discutată încă din primăvară, nu are încă o dată stabilită. Consilierul lui Zelenski, Dmitro Litvin, a declarat că președintele ucrainean este pregătit să se întâlnească, dar că „partea domnului Magyar” ar fi cea care întârzie, adăugând că diplomațiile sunt în contact. Energie: acordul MOL–Naftogaz, transformat în dispută politică Un nou punct de fricțiune a apărut pe tema energiei, după ce Naftogaz a anunțat un acord cu MOL pentru construirea unor instalații de stocare a petrolului în Ungaria, proiect prezentat ca măsură de protecție a aprovizionării în fața unor posibile atacuri rusești. Acordul a fost criticat de partidul Fidesz al lui Orbán, iar Péter Magyar a reacționat public, afirmând că sub guvernul său nu se va construi un astfel de depozit și cerând ca MOL să consulte guvernul înainte de astfel de înțelegeri. El a invocat și faptul că statul ungar deține o participație de 25% în companie. Sybiha a avertizat, la rândul său, că astfel de declarații „pun sub semnul întrebării” cooperarea „pragmatică” dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită printr-un memorandum bilateral, și a susținut că amestecul politic în „afaceri pragmatice” are efecte negative. În acest context, disputa depășește nivelul retoricii și riscă să afecteze atât cooperarea economică regională promovată de „Carpathian 8”, cât și proiecte concrete din energie, într-un moment în care Ucraina încearcă să-și securizeze infrastructura și să avanseze pe agenda europeană. [...]
China vrea să transforme vânzările de arme către Taiwan într-o monedă de negociere la summitul Trump–Xi , într-un demers care poate influența direct contracte militare deja aprobate și echilibrul de securitate din Asia, potrivit Digi24 , care citează surse Reuters. Xi Jinping este așteptat să-i ceară președintelui american Donald Trump oprirea vânzărilor de armament către Taiwan, invocând declarația comună americano-chineză din 1982 . Conform surselor citate, Beijingul ar urmări inclusiv suspendarea unor livrări deja comandate de Taipei, nu doar blocarea unor pachete viitoare. Întâlnirea Trump–Xi este programată la Washington pe 24 septembrie, în cadrul vizitei liderului chinez în SUA (23–25 septembrie). Potrivit acelorași surse, subiectul ar putea fi abordat inclusiv în timpul unei vizite la Arhivele Naționale ale SUA, programată pentru vineri. Miza: contracte în derulare și un pachet major încă „în așteptare” Un oficial al Casei Albe a declarat că Trump ar urma să decidă „într-un timp relativ scurt” asupra unui nou pachet de vânzări de arme pentru Taiwan. În decembrie, administrația Trump a aprobat un pachet de 11 miliarde de dolari (aprox. 49 miliarde lei), descris ca fiind cel mai mare de acest tip, iar un al doilea pachet, estimat la circa 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), este în așteptare de mai multe luni. După summitul din mai de la Beijing, Trump a spus că menține în așteptare al doilea pachet și l-a numit o „monedă de schimb” în negocieri, potrivit relatării. De ce invocă Beijingul acordul din 1982 și unde se rupe interpretarea China își susține poziția prin referire la al treilea dintre comunicatele comune americano-chineze, semnat în 1982, în care SUA afirmau că vor reduce treptat vânzările de arme către Taiwan și că nu urmăresc o politică de vânzări pe termen lung către Taipei. Washingtonul invocă însă o nuanță esențială: o notă care a însoțit comunicatul din 1982, în care președintele de atunci, Ronald Reagan, lega disponibilitatea SUA de a reduce vânzările de arme de menținerea de către China a angajamentului privind soluționarea pașnică a divergențelor cu Taiwanul. În plus, „Cele șase asigurări” (emise tot în 1982 și declasificate în 2020) arată că SUA nu au stabilit o dată pentru încheierea vânzărilor și nici nu au acceptat consultarea prealabilă a Beijingului pentru astfel de tranzacții. Presiune politică la Washington și semnale din regiune Înaintea summitului, mai mulți politicieni republicani au cerut public menținerea sprijinului pentru Taiwan. Senatorul Pete Ricketts a spus că Trump ar trebui să transmită că politica SUA față de insulă nu s-a schimbat și că nu va fi permisă cucerirea Taiwanului prin forță. Președintele Comisiei speciale a Camerei Reprezentanților pentru China, John Moolenaar, i-a transmis lui Trump că obiecțiile Beijingului față de vânzările de arme și cooperarea de securitate ar trebui „respinse fără ezitare”. Ce urmează Taiwanul rămâne una dintre temele sensibile ale discuțiilor, într-un context în care China și-a intensificat activitățile militare în jurul insulei în ultimii cinci ani, iar SUA au obligații legale de a pune la dispoziția Taiwanului mijloace pentru menținerea capacității de autoapărare, deși nu au relații diplomatice oficiale cu Taipei. În același timp, potrivit surselor citate, China ar putea propune sprijin în exercitarea unor presiuni asupra Iranului în contextul războiului din Orientul Mijlociu, ca element de negociere. Ministerul chinez de Externe nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta informațiile. [...]
Companiile străine care continuă să deservească transportatorii iranieni riscă să fie tăiate de la sistemul dolarului , ceea ce poate bloca practic operarea companiilor aeriene iraniene pe aeroporturi din întreaga lume, potrivit The Jerusalem Post , care citează anunțul secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Bessent a declarat pentru CNBC că, „pe 23 septembrie, toate companiile aeriene iraniene vor fi oprite la nivel global”. În formularea prezentată, măsura ar urma să funcționeze prin sancțiuni secundare: nu doar companiile aeriene sunt vizate, ci și actorii care le fac posibilă operarea în afara Iranului. Concret, avertismentul se aplică aeroporturilor, furnizorilor de combustibil, agențiilor de ticketing și altor prestatori de servicii. Oficialul american a spus că, dacă un transportator iranian aterizează, nu ar trebui să primească combustibil sau servicii la sol și nici să i se vândă bilete; în caz contrar, companiile implicate „vor fi tăiate de la sistemul dolarului”. De ce contează: sancțiunile secundare mută presiunea pe companiile din afara SUA Miza operațională este că, în lipsa alimentării cu combustibil, a serviciilor de handling și a vânzării de bilete, companiile aeriene iraniene pot deveni nefuncționale pe rute internaționale, chiar dacă nu există o interdicție tehnică directă în fiecare stat. În același timp, riscul de a pierde accesul la dolar – esențial pentru plăți și decontări internaționale – ridică costul conformării pentru orice furnizor care ar continua să lucreze cu transportatorii iranieni. Context: extinderea listei de sancțiuni în septembrie Publicația notează că, la începutul lunii, Departamentul Trezoreriei SUA a sancționat toate companiile aeriene iraniene active care nu erau deja incluse pe listele de sancțiuni și a avertizat că firmele străine care le asistă pot fi excluse din sistemul financiar global. Măsura este prezentată ca parte a „ Operation Economic Outcast ”, inițiativă a administrației Trump menită să crească presiunea economică asupra Teheranului, în paralel cu conflictul cu Iranul. [...]
Președintele Nicușor Dan a pus pe agendă extinderea prezenței economice americane în România în discuțiile purtate la New York cu foști ambasadori ai Statelor Unite, în marja participării la Adunarea Generală a ONU, potrivit Adevărul . Întâlnirea indică o încercare de a menține investițiile și interesul companiilor americane drept temă centrală în relația bilaterală, alături de componenta de securitate. Șeful statului le-a mulțumit foștilor diplomați americani pentru contribuția la promovarea României și pentru activitatea de consolidare a relațiilor bilaterale. La discuții au participat și foști ambasadori americani care au reprezentat SUA în alte țări europene și în organizații internaționale, precum și reprezentanți ai unor think tank-uri. Ce a urmărit România în discuții Conform informațiilor transmise de președinte, discuțiile s-au concentrat pe prioritățile parteneriatului România–SUA: cooperarea în domeniul apărării; extinderea prezenței economice americane în România; consolidarea alianței transatlantice. Nicușor Dan a mai transmis că parteneriatul România–SUA este „un rezultat construit de-a lungul mai multor generații” și că acesta continuă să fie consolidat. Contextul vizitei la New York Vizita are loc cu prilejul participării la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , desfășurată la New York în perioada 21–25 septembrie. Președintele este însoțit de Mirabela Grădinaru, iar programul include, potrivit aceleiași surse, participarea la recepția tradițională oferită de Donald Trump, președintele SUA. Pe 22 septembrie, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru ar urma să participe la inaugurarea intersecției „ The Queen Marie of Romania Corner ” și să se întâlnească cu reprezentanții comunității românești din New York. Președintele va participa apoi la deschiderea Săptămânii la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU, în timp ce Mirabela Grădinaru va lua parte la un dejun oferit de Melania Trump pentru Primele Doamne și Domni. [...]
O serie de lumini neidentificate deasupra Teheranului a devenit virală, fără explicații oficiale , potrivit Mediafax . Imaginile au fost filmate noaptea de martori din capitala Iranului și distribuite masiv pe rețelele de socializare, în condițiile în care autoritățile iraniene nu au emis nicio declarație. În videoclipurile apărute online se văd lumini multicolore și strălucitoare, care apar printre nori, pe cerul nopții, deasupra orașului. Originea obiectului nu a fost stabilită. Ipoteze vehiculate online și contextul de securitate În lipsa unei poziții oficiale, utilizatorii au avansat mai multe explicații posibile pentru ceea ce se vede în imagini, de la variante tehnice la speculații: o dronă; un avion (inclusiv „avion secret”); un zmeu cu iluminare LED; teorii conspiraționiste, inclusiv „extratereștri” sau „forțe oculte”. În același timp, articolul notează că autoritățile iraniene nu au comentat incidentul și sugerează că ar fi putut să nu considere obiectul o amenințare, în contextul „stării de război” din țară. Trimitere la un episod similar, rămas neelucidat Apariția luminilor a fost asociată, în comentariile online, cu un incident mai vechi: în 2026 se împlinesc 50 de ani de la un caz raportat în Teheran, în 1976, când locuitori și militari iranieni au semnalat un obiect necunoscut pe cer. Atunci, două avioane de vânătoare ar fi avut probleme cu instrumentele și comunicațiile în timp ce încercau să se apropie de obiect, iar „misterul nu a fost rezolvat”, conform aceleiași surse. [...]
