Știri
Știri din categoria Externe
Polonia exclude vânzarea rezervelor de aur pentru finanțarea armatei și își mută accentul pe bani europeni, într-un test de disciplină fiscală și de funcționare instituțională pe fondul blocajului politic intern, potrivit Ziarul Financiar.
Ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domański, a respins planul președintelui Karol Nawrocki de a vinde rezervele de aur ale băncii centrale pentru a finanța modernizarea armatei, catalogând ideea drept „o iluzie”, într-un interviu acordat Financial Times, în timpul unei vizite la Washington.
Varșovia vrea să acceseze fondul european de apărare de 150 de miliarde de euro, Security Action for Europe, chiar dacă asta ar însemna o flexibilitate mai redusă în folosirea banilor pentru investiții non-militare. Decizia este anunțată în pofida veto-ului prezidențial care blochează inițiativa.
Domański a respins și varianta susținută de președinte și de guvernatorul băncii centrale, Adam Glapiński, care propun utilizarea veniturilor din vânzarea aurului ca alternativă la împrumuturile europene.
„Refuz să accept modernizarea armatei poloneze bazată pe iluzia unor profituri viitoare ale băncii centrale.”
Ministrul a argumentat că, deși banca centrală decide modul de utilizare a rezervelor, situația exactă a câștigurilor acesteia nu va fi clară decât în primăvara lui 2027, în timp ce nevoia de finanțare pentru armată este imediată.
„Avem nevoie de resurse pentru modernizarea armatei acum. Nu văd niciun sens în așteptare, motiv pentru care vom folosi cât mai rapid fondurile europene.”
În 2025, Polonia a fost printre cei mai mari cumpărători de aur din lume, ajungând la rezerve de aproximativ 550 de tone, adică peste un sfert din totalul rezervelor sale. În ianuarie, Glapiński a stabilit un nou obiectiv: creșterea rezervelor la 700 de tone.
Ulterior, guvernatorul băncii centrale s-a alăturat președintelui într-un conflict politic cu guvernul pro-european condus de premierul Donald Tusk privind accesarea fondurilor europene pentru apărare. În acest context, Glapiński a sugerat că aurul ar putea fi vândut și eventual răscumpărat ulterior, ca alternativă la împrumuturile europene.
Domański a avertizat însă că eventualele câștiguri din astfel de tranzacții ar putea fi anulate de fluctuațiile cursului valutar și a reamintit că banca centrală a înregistrat recent pierderi.
Guvernul Tusk respinge strategia bazată pe aur și negociază cu Comisia Europeană direcționarea fondurilor europene către un fond existent al armatei poloneze, care are restricții de cheltuieli, dar nu necesită aprobarea președintelui.
În paralel, Ministerul Finanțelor discută și un alt instrument de finanțare, descris drept „mecanism multilateral de apărare”, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre structură sau calendar.
Recomandate
Kremlinul avertizează că discuțiile despre exerciții nucleare în UE cresc riscul de instabilitate strategică , într-un moment în care arhitectura de control al armamentelor se erodează după expirarea tratatului New START , potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a criticat „militarizarea” Uniunii Europene după ce a apărut informația privind posibilitatea unor exerciții nucleare comune între Franța și Polonia. El a susținut că o astfel de evoluție ar indica o tendință de „nuclearizare” mai accentuată în Europa, care „nu contribuie la stabilitatea sau predictibilitatea” continentului. „Acest lucru dovedește și mai mult dorința Europei pentru o militarizare și o «nuclearizare» mai mare (...) ceea ce nu contribuie la stabilitatea sau predictibilitatea continentului european.” Ce se știe și ce rămâne neclar Peskov a spus că nu cunoaște toate detaliile și că Moscova așteaptă clarificări privind „ce arme sunt implicate în mod specific” și la ce țări se referă discuțiile. Comentariile vin după o relatare a publicației Politico despre planuri ale președintelui francez Emmanuel Macron și ale premierului polonez Donald Tusk de a desfășura astfel de exerciții. Context: presiune pe regimul de control al armamentelor În paralel, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a avertizat că Rusia ar răspunde „în mod corespunzător” dacă Statele Unite sau alte țări ar încălca moratoriul asupra testelor nucleare. El a legat această poziție de declarații ale Washingtonului privind o posibilă reluare a testelor nucleare la scară largă, cu efecte negative asupra Tratatului de interzicere completă a testelor nucleare. Un element central de context este expirarea, la începutul lunii februarie, a tratatului New START dintre Rusia și SUA, care limita numărul de încărcături nucleare stocate de cele două țări. Moscova a cerut Washingtonului menținerea limitelor pentru încă un an, însă, potrivit informațiilor din material, Casa Albă nu a făcut pași în această direcție. În același timp, președintele american Donald Trump ar dori ca China – despre care se afirmă că ar deține deja peste 500 de încărcături nucleare – să participe la viitoarele negocieri de dezarmare, în timp ce Rusia cere includerea Franței și a Regatului Unit într-un viitor tratat. [...]
Majoritatea de 130 de mandate obținută de partidul lui Rumen Radev ridică miza pentru stabilitatea instituțională și direcția economică a Bulgariei , în condițiile în care opoziția avertizează asupra concentrării puterii după alegerile anticipate, potrivit Antena 3 . Fostul premier Boiko Borisov , liderul GERB, a spus că Bulgaria va avea un „guvern unipersonal” condus de Radev, „marele câștigător al scrutinului”, după ce formațiunea sa a pierdut alegerile parlamentare anticipate și va intra în opoziție. Declarația a fost făcută la Sofia, în prima conferință de presă a lui Borisov după alegeri, relatează Agerpres, citată de Antena 3. „Începând de astăzi, avem un alt stăpân al Statului! Și un guvern unipersonal de mare magnitudine!” Rezultatul electoral: o majoritate rară în parlament GERB, partid pro-european de centru-dreapta, s-a clasat pe locul al doilea cu 13,38% din voturi și a obținut 38 din cele 240 de mandate. În schimb, Bulgaria Progresistă, partid fondat recent de Rumen Radev, a câștigat 44,6% și 130 de mandate, fiind descris în material ca „mai degrabă naționalist și eurosceptic”, în pofida numelui. Borisov a remarcat că nu a existat „niciodată o majoritate atât de mare în parlament”, subliniind astfel dimensiunea avantajului politic al câștigătorului. De ce contează: semnale de concentrare a puterii și presiune pe instituții Pe lângă majoritatea parlamentară, Borisov a susținut că Radev ar urma să beneficieze și de sprijinul judecătorilor Curții Constituționale numiți de acesta în timpul celor două mandate de președinte. În același context, materialul amintește că Radev l-a acuzat adesea pe Borisov că tolerează corupția. Borisov l-a felicitat pe Radev, dar a anunțat că va rămâne la conducerea GERB pentru a coordona o „opoziție constructivă”. Contextul votului: inflație, corupție și criză politică prelungită Potrivit articolului, victoria lui Radev este prezentată ca un vot de protest împotriva corupției elitelor și a inflației, dar și ca o sancțiune pentru partidele tradiționale, pe fondul instabilității politice din 2021 încoace: șapte premieri diferiți și opt alegeri în cinci ani. [...]
Războiul din Iran riscă să reducă accesul Ucrainei la apărare antiaeriană , pe fondul epuizării resurselor SUA și Europei și al unei reconfigurări a priorităților de securitate, avertizează președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu citat de Digi24 . Mesajul are o miză operațională directă: competiția pentru sisteme și muniții de apărare aeriană se poate intensifica exact într-un moment în care Ucraina depinde de livrările partenerilor. Zelenski susține că noul conflict „întărește Rusia” și „pune presiune” pe resursele energetice ale americanilor și europenilor, ceea ce poate schimba echilibrul geopolitic și poate limita sprijinul practic pentru Kiev, inclusiv în zona apărării aeriene. „Un război în Iran va duce la o agresiune mai amplă, nu doar în Orientul Mijlociu. Și va limita accesul Ucrainei la apărarea aeriană.” Presiune pe resurse și pe agenda de securitate a Occidentului În același interviu, Zelenski descrie conflictul din Iran drept o „provocare energetică serioasă pentru toată lumea” și spune că acesta creează presiune suplimentară asupra SUA și UE, inclusiv prin întrebarea legată de poziționarea Chinei într-un context în care rolul de mediator devine mai dificil. Totodată, el afirmă că Rusia are „grave probleme economice”, invocând un deficit bugetar de 100 de miliarde de dolari și susținând că până acum ar fi fost acoperit doar parțial. „Un deficit bugetar de 100 de miliarde de dolari nu poate fi acoperit de un război de scurtă durată în Orientul Mijlociu. Până acum, au acoperit doar 10%, nimic mai mult.” Ce spune Zelenski despre mobilizarea din Rusia Zelenski leagă restricțiile asupra rețelelor sociale din Rusia de teama autorităților de tulburări interne, în special în scenariul unei mobilizări masive, inclusiv din marile orașe precum Moscova și Sankt Petersburg. El afirmă că Rusia se bazează acum pe recrutare pe bază de contract, dar că aceasta ar avea limite, iar pentru suplimentarea efectivelor cu „un milion până la un milion și jumătate” ar fi necesară mobilizarea, deoarece atragerea unui asemenea număr prin contracte ar fi prea costisitoare. În acest context, Zelenski descrie două scenarii: o ofensivă de anvergură sau o ofensivă paralelă de mică amploare, cu costuri mai reduse. Industria de apărare a Ucrainei: investiții și capacitate Zelenski mai spune că Ucraina investește 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei) în sectorul său de apărare, finanțat „în mare parte” de parteneri, iar capacitatea ar putea ajunge la 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 mld. lei). El afirmă că există 200 de companii ucrainene de apărare „foarte puternice”, dintre care 30 ar fi „printre cele mai bune din lume”, producând de la drone și sisteme de deminare la artilerie și vehicule blindate. În privința exporturilor de armament, Zelenski indică o formulă în care prioritatea rămâne frontul, iar ulterior livrările ar putea merge către țări partenere, cu accent pe statele care susțin constant Ucraina financiar și militar. Context politic: UE și arhitectura de securitate europeană Zelenski reiterează obiectivul aderării Ucrainei la UE și avansează o viziune mai largă de securitate, în care ar conta și Norvegia, Marea Britanie și Turcia, pe lângă Ucraina, ca elemente care ar putea întări semnificativ capacitatea de apărare a Europei. Pentru Ucraina, însă, avertismentul central rămâne unul imediat: dacă războiul din Iran mută resurse și atenție, accesul la sisteme de apărare aeriană ar putea deveni mai dificil, cu efect direct asupra capacității de protecție a infrastructurii și a populației. [...]
Franța intră în arhitectura de guvernanță a unui Tribunal Special pentru „crima de agresiune” împotriva Ucrainei , un pas cu miză de reglementare internațională care ar putea accelera instituționalizarea unui mecanism separat de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru urmărirea penală a unor oficiali ruși de rang înalt, potrivit news.ro . Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot , a anunțat la Strasbourg, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), că Franța „se va alătura acordului privind Comitetul Director al Tribunalului Special”, iar finalizarea înființării ar urma să fie vizată la reuniunea ministerială de la Chișinău din 14–15 mai. Tribunalul Special este prezentat ca o completare la CPI și vizează „crima de agresiune” legată de invadarea Ucrainei, cu obiectivul de a urmări penal oficiali ruși politici și militari de rang înalt. Ce se schimbă pe plan instituțional Barrot a legat demersul de rolul Consiliului Europei în eforturile de „a se face dreptate Ucrainei”, amintind că APCE a contribuit, în martie 2022, la excluderea Rusiei din Consiliul Europei. În același context, ministrul a indicat că, „încă din 2023”, a fost înființat Registrul Pagubelor, descris drept primul pilon al Mecanismului Reparației cerut de Ucraina. De ce insistă Parisul: răspundere penală, nu doar reparații Șeful diplomației franceze a susținut că reparația pagubelor „nu este suficientă” și că „liderii ruși trebuie să dea socoteală”, invocând atât crime de război, cât și planificarea și punerea în aplicare a „războiului de agresiune”. Context european Comisia Europeană anunțase la sfârșitul lui martie că a deschis procesul pentru a deveni membru fondator al Tribunalului Special, potrivit informațiilor citate în material. [...]
Iran avertizează că are „noi cărți” militare dacă armistițiul se rupe , pe fondul incertitudinii privind prelungirea încetării focului și al pregătirii unor noi discuții în Islamabad, potrivit Daily Mail . Mesajul vine cu o zi înainte ca armistițiul temporar să expire, iar președintele SUA, Donald Trump, a spus că este „foarte puțin probabil” ca înțelegerea să fie extinsă. Unghiul principal: riscul de escaladare care menține blocajul Strâmtorii Hormuz și amplifică presiunea pe aprovizionarea cu combustibili , cu efecte directe asupra transportului și aviației, inclusiv în Europa. Ce spune Teheranul și de ce contează acum Președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf , a acuzat SUA că „impune un asediu” și că ar încălca încetarea focului, susținând că Washingtonul ar încerca să transforme negocierile într-o „capitulare”. Într-o postare pe X, el a afirmat că Iranul nu acceptă negocieri „sub umbra amenințărilor” și a avertizat că, „în ultimele două săptămâni”, Teheranul s-a pregătit să dezvăluie „noi cărți pe câmpul de luptă”. În paralel, ambele părți se acuză reciproc de încălcări ale armistițiului, în timp ce SUA continuă blocada Strâmtorii Hormuz după ce a confiscat duminică o navă cargo sub pavilion iranian, conform relatării. Negocieri în Pakistan: Vance, așteptat la Islamabad Donald Trump a indicat că se așteaptă să trimită echipa de negociere, condusă de vicepreședintele JD Vance , la Islamabad pentru discuții, chiar dacă Iranul insistă că nu va participa până când liderul american nu își reduce cererile. În același timp, presa americană a relatat că JD Vance va călători astăzi în Pakistan, iar surse citate de CNN au spus că o a doua rundă de negocieri între delegațiile SUA și Iran este planificată pentru miercuri, tot la Islamabad. (Daily Mail citează Axios și CNN pentru aceste informații.) Efecte economice: combustibili și transport, sub presiune Pe fondul închiderii Strâmtorii Hormuz și al războiului cu Iranul, comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat că vara ar putea fi „dificilă” pentru Europa din cauza penuriilor de combustibil, inclusiv în scenariul „cel mai bun”. El a spus că UE pregătește măsuri pentru a limita impactul asupra aprovizionării cu combustibil pentru aviație (kerosen), inclusiv posibilitatea de a redistribui și împărți resursele disponibile. Publicația notează și avertismentele companiilor aeriene europene privind posibile penurii „în câteva săptămâni”, în condițiile în care aproximativ 75% din aprovizionarea Europei cu combustibil pentru aviație ar proveni din Orientul Mijlociu. Alte evoluții menționate Firma de management al riscurilor maritime MARISKS a identificat o fraudă în care companiilor de shipping li se promit „treceri sigure” prin Hormuz contra unor plăți în criptomonede; firma a transmis că mesajele sunt o înșelătorie. Netblocks a spus că Iranul se află în a 53-a zi de „aproape total” blackout (întrerupere) al internetului impus de regim. Ministrul german de externe Johann Wadephul a îndemnat Iranul să poarte discuții „constructive” cu SUA la Islamabad, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE programată miercuri la Bruxelles. Ce urmează Punctul imediat de urmărit este expirarea armistițiului temporar și dacă discuțiile din Islamabad vor avea loc în formatul anunțat în presa americană. În lipsa unei prelungiri, riscul major rămâne o escaladare care ar prelungi blocajul Strâmtorii Hormuz , cu efecte în lanț asupra transportului maritim și a costurilor/ disponibilității combustibililor pentru aviație. [...]
Rusia susține că a ocupat 1.700 km² din Ucraina de la începutul anului , o afirmație care, dacă se confirmă, indică o presiune operațională în creștere asupra „centurii de fortărețe” din Donbas și o extindere a luptelor spre nord și nord-est, potrivit Reuters . Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al forțelor armate ruse, a declarat în imagini publicate de Ministerul Apărării de la Moscova că, „de la începutul acestui an”, 80 de localități și „peste 1.700 km pătrați” au intrat sub controlul Rusiei. Reuters precizează că nu a putut verifica independent relatările de pe câmpul de luptă, iar Statul Major ucrainean nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Presiune pe axa Donbas: Sloviansk, Kramatorsk, Kostiantînivka Gherasimov a spus că „Gruparea Sud” atacă centura fortificată din Donețk, formată din orașele Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantînivka. Potrivit acestuia, forțele ruse s-ar afla la circa 7–12 km de Sloviansk și Kramatorsk, iar unități ruse ar lupta deja în unele zone din Kostiantînivka. Extinderea operațiunilor spre Sumî și Harkiv În plus, generalul rus a afirmat că Rusia avansează în regiunea Sumî (nord) și în Harkiv (nord-est) pentru a crea ceea ce a numit o „zonă de securitate”. Diferențe între estimări și hărți pro-ucrainene În timp ce Moscova vorbește despre „peste 1.700 km²” cuceriți în 2026, hărți pro-ucrainene indică un avans rusesc de 592 km² în acest an, notează Reuters. Aceleași hărți arată că Rusia controlează 116.793 km², adică 19,35% din teritoriul Ucrainei, dar și că ritmul înaintării ruse a încetinit în 2026. Separat, comandantul ucrainean Oleksandr Sîrskîi a declarat la mijlocul lunii aprilie că forțele Kievului au recâștigat aproape 50 km² în martie, în contextul unor lupte de uzură. Context: controlul teritorial revendicat de Rusia Conform estimărilor ruse citate în material, Rusia ar controla aproximativ: 90% din Donbas; circa 75% din regiunile Zaporojie și Herson; porțiuni din regiunile Harkiv, Sumî, Nikolaev și Dnipropetrovsk. Rusia controlează și Crimeea , anexată în 2014, teritoriu recunoscut internațional ca parte a Ucrainei de majoritatea statelor. În lipsa unor confirmări independente, cifrele rămân revendicări ale părții ruse, însă ele conturează direcția operațională indicată de Moscova: presiune susținută în Donbas și consolidarea unor zone de contact în nord și nord-est. [...]
