Știri
Știri din categoria Externe
Creșterea PIB-ului SUA în T4 2025 a fost revizuită la 0,7% anualizat, de la 1,4% estimat anterior, potrivit Mediafax.
Revizuirea, publicată vineri, 13 martie 2026, a surprins piețele, care mizau pe o ajustare ușor în sus a activității economice, conform consensului citat de MarketWatch.
Informația este atribuită de Mediafax publicației franceze Le Figaro, care relatează datele furnizate de Biroul de Analiză Economică (BEA), instituția statistică americană care calculează produsul intern brut. BEA explică revizuirea prin faptul că, în estimarea anterioară, au fost supraevaluate nivelurile exporturilor, consumului, investițiilor și cheltuielilor guvernamentale.
În metodologia americană, accentul cade pe „rata anualizată”, adică ritmul de creștere dintr-un trimestru este proiectat ca și cum s-ar menține pe tot parcursul unui an. Estimarea inițială fusese publicată pe 20 februarie și provocase deja reacții, fiind sub performanța celor două trimestre precedente, notează sursa citată.
În plan politic, președintele Donald Trump a reacționat pe rețeaua sa Truth chiar înainte de publicarea oficială a revizuirii, punând scăderea pe seama opoziției democrate. Contextul invocat în material este disputa dintre democrați și republicani pe tema bugetului anual, care a dus la o închidere a guvernului în toamnă, descrisă drept cea mai lungă din istoria Statelor Unite.
Separat de datele despre PIB, BEA a publicat vineri și indicele PCE (indicator de inflație urmărit îndeaproape de Rezerva Federală) pentru luna ianuarie. Potrivit datelor prezentate, inflația PCE a încetinit ușor la 2,8% față de anul precedent, de la 2,9% în decembrie, însă rămâne peste ținta Rezervei Federale de 2%.
În același timp, inflația de bază (care exclude prețurile volatile la energie și alimente) s-a accelerat în ianuarie la 3,1%, de la 3% în luna anterioară.
Analiștii citați se așteaptă ca inflația să revină pe o traiectorie ascendentă, pe fondul impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie și a costurilor de producție.
Recomandate
Donald Trump a respins propunerea lui Vladimir Putin privind mutarea uraniului iranian în Rusia , un plan care ar fi fost discutat ca posibil pas diplomatic pentru reducerea tensiunilor din conflictul ce implică Statele Unite, Israelul și Iranul. Oferta ar fi fost făcută în cursul unei convorbiri telefonice recente între președintele american și liderul rus. Conform unor surse citate de Axios , Moscova a propus ca uraniul îmbogățit al Iranului să fie transferat pe teritoriul Rusiei , măsură care ar fi putut reprezenta un compromis pentru limitarea programului nuclear iranian și pentru reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Planul ar fi fost conceput ca parte a unor discuții mai ample privind încheierea conflictului dintre SUA, Israel și Iran , însă Donald Trump a decis să nu accepte propunerea în forma prezentată. O soluție diplomatică respinsă Ideea transferului uraniului iranian într-o altă țară nu este complet nouă în diplomația nucleară. În trecut, scenarii similare au fost discutate în negocierile internaționale pentru limitarea capacităților nucleare ale Teheranului , astfel încât materialul nuclear sensibil să fie depozitat sau procesat în afara Iranului. În acest caz, Rusia ar fi devenit depozitarul uraniului îmbogățit , reducând astfel cantitatea de material nuclear aflată pe teritoriul iranian și, teoretic, riscul unei escaladări nucleare. Context geopolitic complicat Refuzul Washingtonului reflectă complexitatea negocierilor diplomatice din jurul crizei din Orientul Mijlociu. Conflictul dintre Iran și alianța formată din Statele Unite și Israel a tensionat puternic situația regională, iar marile puteri încearcă să evite o escaladare care ar putea destabiliza și mai mult piața energetică și securitatea globală. Deși detaliile exacte ale propunerii nu au fost făcute publice, episodul evidențiază rolul Rusiei în încercările de mediere și dificultatea găsirii unui compromis acceptabil pentru toate părțile implicate. Pentru moment, negocierile diplomatice rămân blocate, iar viitorul programului nuclear iranian continuă să fie unul dintre cele mai sensibile subiecte ale securității internaționale. [...]
Cuba a confirmat oficial că a început discuții cu Statele Unite , după luni în care autoritățile de la Havana au negat existența unor negocieri, pe fondul presiunii economice crescânde exercitate de administrația președintelui Donald Trump. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a declarat într-un mesaj difuzat la televiziunea de stat că dialogul urmărește găsirea unor soluții pentru disputele bilaterale dintre cele două țări. El a precizat că negocierile sunt conduse de partea cubaneză împreună cu fostul lider Raul Castro și alți oficiali ai Partidului Comunist, însă nu a menționat cine reprezintă partea americană. O schimbare de poziție a Havanei Confirmarea vine după luni în care guvernul cubanez a respins informațiile despre eventuale întâlniri cu Washingtonul, deși presa relatase despre discuții neoficiale desfășurate în culise. Anunțul a fost făcut la scurt timp după ce Cuba a decis eliberarea a 51 de deținuți , gest prezentat drept unul de bunăvoință în urma unor discuții cu Vaticanul. Sfântul Scaun ar avea un rol discret de mediator în dialogul dintre cele două state. Presiune economică puternică Negocierile au loc într-un moment dificil pentru economia cubaneză. După capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane la începutul anului, livrările de petrol către Cuba – principala sursă de energie a insulei – au fost întrerupte. În paralel, administrația Trump a impus sancțiuni suplimentare și măsuri care limitează accesul Cubei la combustibil și resurse energetice. Consecințele sunt vizibile în viața de zi cu zi: penele de curent pot dura mai multe zile ; lipsa alimentelor, combustibilului și medicamentelor s-a accentuat; economia insulei se confruntă cu o criză profundă. Pe fondul acestei situații, mulți locuitori ai Havanei spun că populația este epuizată de criză și speră ca negocierile cu Washingtonul să aducă o ameliorare, chiar și modestă. Poziția Statelor Unite Președintele Donald Trump a afirmat în mai multe rânduri că regimul cubanez ar putea fi aproape de colaps. El l-a desemnat pe secretarul de stat Marco Rubio , fiul unor emigranți cubanezi, să coordoneze partea americană a discuțiilor. Deocamdată, Washingtonul nu a oferit detalii oficiale despre negocieri. [...]
Războiul dintre Statele Unite și Iran ar putea avea mai multe finaluri posibile , de la un acord diplomatic până la prăbușirea regimului de la Teheran sau retragerea unilaterală a Washingtonului. Analiza este prezentată într-un material publicat de Axios , care examinează principalele scenarii discutate în mediul politic și militar american. Conflictul a început într-un context geopolitic tensionat, iar declarațiile contradictorii ale administrației americane au creat incertitudine privind modul în care s-ar putea încheia războiul. Potrivit analizei citate, fiecare săptămână fără o soluție politică riscă să amplifice instabilitatea internațională și presiunile economice interne asupra administrației de la Washington. Cinci scenarii analizate pentru finalul conflictului 1. Acord negociat și încetarea focului Unul dintre scenariile luate în calcul este reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian și semnarea unui acord care să limiteze definitiv dezvoltarea armelor nucleare. Înaintea izbucnirii conflictului, Iranul și SUA au avut mai multe runde de discuții indirecte la Geneva, însă acestea nu au dus la un acord. 2. Modelul Venezuela Președintele Donald Trump a făcut comparații cu situația din Venezuela, unde SUA au sprijinit schimbarea conducerii politice. Într-un scenariu similar, Washingtonul ar putea încerca să susțină apariția unei conduceri alternative la Teheran. Experții avertizează însă că structura politică și religioasă a Iranului face o astfel de strategie mult mai dificilă. 3. Revoltă populară și prăbușirea regimului Moartea liderului suprem Ali Khamenei, criza economică și protestele interne ar putea genera o revoltă populară care să ducă la căderea regimului. Totuși, opoziția iraniană nu are în prezent o conducere unificată sau o structură organizată capabilă să preia puterea. 4. Operațiune militară pentru distrugerea programului nuclear Un alt scenariu discutat ar implica trimiterea unor forțe speciale americane și israeliene în Iran pentru a captura sau distruge stocurile de uraniu îmbogățit. O astfel de operațiune ar încheia conflictul prin eliminarea directă a amenințării nucleare, dar ar presupune trupe la sol într-un teritoriu unde Iranul încă dispune de capacități militare active. 5. Declarație de victorie și retragere americană În acest scenariu, administrația americană ar decide că infrastructura militară a Iranului a fost suficient slăbită și ar anunța victoria, retrăgând forțele fără o schimbare politică majoră la Teheran . Analiștii spun însă că o astfel de soluție ar putea lăsa deschisă posibilitatea reluării conflictului în viitor. Un final dificil de anticipat Potrivit analizei, conflictul a izbucnit relativ brusc și ar putea să se încheie la fel de imprevizibil. Evoluțiile politice din Iran, poziția Israelului și presiunile interne din Statele Unite vor influența decisiv modul în care acest război se va încheia. [...]
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a lansat un avertisment indirect la adresa noului lider suprem al Iranului , sugerând că acesta ar putea deveni o țintă în conflictul militar în desfășurare, potrivit informațiilor publicate de Reuters . Declarațiile au fost făcute joi, 12 martie 2026, în prima conferință de presă susținută de liderul israelian de la începutul războiului dintre Israel și Iran. Netanyahu a afirmat că nu ar oferi „polițe de asigurare pentru viață” liderilor organizațiilor pe care Israelul le consideră teroriste, referindu-se la ayatollahul Mojtaba Khamenei , noul lider suprem al Iranului, precum și la liderul Hezbollah, Naim Qassem. Premierul israelian a evitat însă să detalieze eventuale planuri militare sau operațiuni viitoare. Conflictul a început după uciderea fostului lider suprem iranian, Ali Khamenei , într-un atac atribuit Israelului, la debutul războiului. În urma acestui eveniment, Mojtaba Khamenei a preluat conducerea supremă a Iranului. Israelul susține că operațiunile militare au vizat reducerea amenințării reprezentate de programele nucleare și balistice ale Iranului. Potrivit lui Netanyahu, aproape două săptămâni de bombardamente au afectat serios structurile de securitate ale Iranului, inclusiv Gărzile Revoluționare și miliția paramilitară Basij. Liderul israelian a mai spus că Iranul „nu mai este același” după loviturile primite. În timpul conferinței de presă, sirenele de alarmă au sunat în centrul Israelului, avertizând asupra unor posibile atacuri cu rachete lansate din Iran. În paralel, Netanyahu a promis că armata israeliană va continua operațiunile împotriva Hezbollah, gruparea susținută de Teheran care a deschis focul asupra Israelului la începutul lunii martie. Premierul israelian a recunoscut că obiectivul declarat al Israelului – prăbușirea regimului iranian – nu poate fi garantat. Potrivit acestuia, schimbarea regimului trebuie să vină din interiorul Iranului, însă Israelul încearcă să creeze „condițiile optime” pentru ca acest lucru să se întâmple. Deși există nemulțumiri în rândul populației iraniene față de conducerea clericală, inclusiv reacții favorabile după moartea lui Ali Khamenei, până acum nu au fost semnalate proteste majore de la începutul războiului. [...]
Donald Trump amenință din nou Spania cu represalii comerciale , acuzând guvernul de la Madrid că „nu cooperează deloc” în campania militară a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului. Președintele american a criticat public executivul condus de premierul spaniol Pedro Sánchez și a sugerat că Washingtonul ar putea lua măsuri economice împotriva Spaniei. „Probabil vom întrerupe comerțul cu Spania”, a spus Trump, susținând că autoritățile spaniole s-au comportat „foarte rău” în contextul conflictului cu Iranul. Tensiunile au apărut după ce Madridul a refuzat să permită folosirea unor baze militare importante de pe teritoriul său pentru operațiunile aeriene împotriva Iranului. Ce a provocat conflictul diplomatic Guvernul spaniol nu a autorizat utilizarea bazelor aeriene Rota și Morón de la Frontera pentru atacurile asupra Iranului. Ca urmare, armata americană a fost nevoită să își relocheze din Spania o parte din infrastructura militară implicată în operațiuni. În special, 15 avioane cisternă KC-135 , folosite pentru realimentarea în zbor a avioanelor de luptă și bombardament, au fost mutate către alte baze din Europa. Trump a criticat și poziția Spaniei în cadrul NATO, afirmând că guvernul de la Madrid este singurul care a respins solicitarea Washingtonului ca statele aliate să aloce 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare . Limitele amenințărilor comerciale Deși liderul american a vorbit despre posibilitatea întreruperii relațiilor comerciale cu Spania, aplicarea unei astfel de măsuri ar fi complicată. Spania este stat membru al Uniunii Europene, iar schimburile economice cu SUA sunt reglementate în cadrul relațiilor comerciale dintre UE și Statele Unite . Prin urmare, eventuale sancțiuni comerciale ar putea declanșa un conflict economic mai amplu între Washington și Bruxelles. [...]
Războiul dintre SUA, Israel și Iran a provocat sute de atacuri în Orientul Mijlociu , după 13 zile de conflict în care loviturile aeriene, atacurile cu rachete și drone s-au extins din Iran până în statele din Golf și Liban, potrivit unei analize publicate de BBC . Datele verificate arată amploarea unei confruntări care implică mai multe fronturi și afectează infrastructură militară, energetică și civilă. Conflictul a început pe 28 februarie 2026 , când Statele Unite și Israelul au lansat primele atacuri asupra Iranului, declarând că vizează conducerea și infrastructura militară a regimului. În acele lovituri inițiale a fost ucis la Teheran liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Analiza realizată de BBC Verify indică amploarea bombardamentelor: cel puțin 136 de atacuri confirmate vizual în Iran; 64 de lovituri doar în capitala Teheran ; peste 5.500 de ținte lovite , potrivit armatei americane; 1.276 de civili uciși , inclusiv cel puțin 200 de copii, conform Human Rights Activists News Agency. Imaginile din satelit arată distrugeri în mai multe puncte strategice ale Iranului, inclusiv: instalația nucleară de la Natanz ; mai multe baze de rachete; aeroportul Mehrabad din Teheran; instalații petroliere lovite în urma bombardamentelor. De asemenea, forțele americane au anunțat că au distrus 60 de nave militare iraniene , inclusiv 16 nave capabile să plaseze mine navale în apropierea strâmtorii Hormuz. Analiza BBC Verify confirmă avarierea sau distrugerea a cel puțin 11 nave la bazele navale Konarak și Bandar Abbas. În paralel, Iranul a extins conflictul prin atacuri asupra statelor din Golf. Rachete și drone au lovit sau vizat mai multe țări din regiune: Bahrain – incendiu major lângă aeroportul internațional; Emiratele Arabe Unite – o clădire din Dubai a fost avariată de resturi rezultate din interceptarea unei drone; Kuweit – aeroportul principal a fost lovit fără victime; Qatar, Oman, Arabia Saudită și Irak – atacuri raportate în diferite puncte. Potrivit autorităților din Emiratele Arabe Unite, de la începutul războiului au fost lansate asupra țării 268 de rachete și 1.514 drone . Conflictul s-a extins și în Liban. Gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a lansat rachete asupra Israelului, iar armata israeliană a răspuns cu aproximativ 70 de lovituri aeriene în Beirut . Ministerul Sănătății libanez a anunțat că 570 de persoane au murit de la începutul ofensivelor israeliene. În același timp, atacurile asupra transportului maritim continuă în Golful Persic, unde cel puțin 18 nave comerciale au fost lovite de la declanșarea conflictului, potrivit UK Maritime Trade Operations. [...]
