Știri
Știri din categoria Externe
Premierul ales Péter Magyar vrea să mute centrul deciziei guvernamentale din Palatul Carmelit din Budapesta, sediul amenajat de Viktor Orbán, către o clădire ministerială din zona Parlamentului, într-un semnal de repoziționare instituțională imediat după victoria electorală, potrivit Digi24.
Magyar, liderul partidului de opoziție Tisza, a scris pe rețeaua X că, „sub guvernul Tisza”, Biroul Prim-ministrului nu va mai funcționa în Palatul Carmelit din Cartierul Castelului, „pe care Viktor Orbán și l-a amenajat pentru sine”, ci într-una dintre clădirile ministeriale din apropierea Parlamentului.
Decizia vizează sediul de lucru al premierului și al aparatului său, adică locul din care este coordonată activitatea executivului. În termeni practici, mutarea ar însemna relocarea biroului prim-ministrului dintr-o clădire simbolic asociată cu fostul premier într-o zonă administrativă mai apropiată de Parlament și de ministere.
Palatul Carmelit este o fostă mănăstire catolică barocă din Buda, pe malul vestic al Dunării, care a funcționat ulterior ca teatru. Clădirea a fost transformată în biroul premierului Orbán în 2019, la un cost estimat la peste 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), notează Politico.
Mutarea este prezentată ca un nou pas prin care Magyar încearcă să se delimiteze de predecesorul său. În același registru, el a apărut la televiziunea publică afiliată lui Orbán pentru a anunța că va suspenda activitatea acesteia; într-un interviu acordat miercuri, a descris postul drept o „fabrică de minciuni” și a spus că va „suspenda imediat serviciul de știri false”.
Partidul Tisza a câștigat alegerile parlamentare de duminică, iar Magyar este așteptat să fie învestit ca prim-ministru de către parlament la începutul lunii mai.
Recomandate
Casa Albă pregătește un nou proiect de infrastructură simbolică, finanțat parțial din bani publici: administrația Trump a prezentat primele imagini ale „Arcului de Triumf al Statelor Unite”, un monument planificat la Washington pentru aniversarea a 250 de ani de la Declarația de Independență , potrivit News . Costul total nu a fost comunicat, însă Casa Albă confirmă că proiectul va fi plătit „în parte” de contribuabilii americani. Ce știm despre proiect și dimensiuni Numele oficial al monumentului a fost anunțat miercuri de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt . Arcul ar urma să fie construit pentru marcarea a 250 de ani de la Declarația de Independență, aniversare programată la 4 iulie. Leavitt a precizat că monumentul va avea peste 250 de picioare (peste 75 de metri) înălțime, „în omagiul celor 250 de ani” de independență. În vârf ar urma să fie amplasată o statuie alegorică „colosală” a libertății. Prin dimensiuni, arcul de la Washington ar urma să fie mai înalt decât Arcul de Triumf de la Paris (50 de metri) și să devină cea mai înaltă structură de acest tip din lume, depășind Monumentul Revoluției de la Ciudad de Mexico și împingând Arcul de Triumf de la Phenian pe locul trei, conform relatării. Implicația bugetară și contextul politic Casa Albă nu a făcut public costul total al proiectului, dar a indicat că finanțarea va veni parțial din bani publici, ceea ce deschide o discuție inevitabilă despre priorități bugetare și justificarea cheltuielilor pentru proiecte cu rol preponderent simbolic. Arcul este prezentat ca parte a unei serii mai ample de inițiative arhitecturale promovate de Donald Trump la începutul celui de-al doilea mandat, inclusiv construirea unei săli de bal „uriașe” la Casa Albă, în locul Aripii de Est. Monumentul, descris cu „accente aurite”, ar urma să domine zona, fiind menționat ca mai înalt decât Memorialul Lincoln (puțin peste 30 de metri). Cum au apărut primele imagini Primele imagini complete ale monumentului au fost dezvăluite vineri. Potrivit materialului, planurile au fost observate pentru prima dată în octombrie, când jurnaliști de la AFP au remarcat o machetă pe masa de lucru a lui Donald Trump, în Biroul Oval. În momentul prezentării, Karoline Leavitt a arătat o imagine pe care a ținut-o inițial cu susul în jos. Reacții și ce rămâne neclar Criticii citați în material consideră proiectul un „monument al vanității” președintelui. De cealaltă parte, Leavitt susține că arcul va alimenta mândria națională. „La mult timp după ce lumea din această încăpere va dispărea, copiii și nepoții noștri vor rămâne inspirați de acest monument național.” Deocamdată, rămân neclare calendarul exact, bugetul și mecanismul concret de finanțare, dincolo de faptul că proiectul va fi acoperit parțial de contribuabili. [...]
Lula îl acuză pe Trump că alimentează riscuri economice prin escaladare militară și tarife într-un context global pe care îl descrie drept „foarte delicat”, potrivit Mediafax . Într-un interviu acordat El País, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva , spune că Donald Trump „nu are dreptul să se trezească dimineața și să amenințe o țară” și avertizează că un al Treilea Război Mondial ar fi „o tragedie”. Tarife, presiune militară și efecte în lanț în economie Lula afirmă că a fost „frapat” de faptul că argumentele lui Trump pentru impunerea de tarife vamale Braziliei „nu erau adevărate” și descrie o relație tensionată, în care liderul american ar insista pe demonstrații de forță militară. În același registru, președintele brazilian leagă deciziile de politică externă de consecințe economice interne în SUA, oferind exemplul atacării Iranului, despre care spune că ar duce la scumpirea carburanților și la costuri suportate de populație. „Când a decis să atace Iranul, nu știu dacă și-a dat seama că prețurile la combustibili vor crește și că poporul va fi cel care va plăti prețul.” Critică la adresa instituțiilor internaționale și apel la reformarea ONU În interviu, Lula susține că instituțiile internaționale „nu își îndeplinesc rolul” și cere reformarea Națiunilor Unite, inclusiv abolirea dreptului de veto din Consiliul de Securitate, argumentând că „geopolitica din 1945 nu este valabilă pentru 2026”. El enumeră mai multe conflicte și intervenții care, în opinia sa, nu au fost tratate adecvat în Consiliul de Securitate și afirmă că „pacificatorii au devenit șefi de război”. În acest context, avertizează că lumea ar fi „o navă în derivă”, cu un număr ridicat de conflicte simultane. Reînarmare, cheltuieli de război și poziționarea Braziliei Lula spune că presiunea globală merge spre reînarmare și invocă faptul că Brazilia are o Constituție (1988) care interzice fabricarea armelor nucleare. Totodată, subliniază vulnerabilități geografice ale țării: o frontieră terestră de 16.800 km și 8.500 km de coastă. În planul costurilor, el afirmă că „numai anul trecut” s-ar fi cheltuit 2,7 trilioane de dolari pe războaie și compară această sumă cu potențiale utilizări alternative (educație, energie, combaterea foametei), ca argument pentru schimbarea priorităților. Ce urmează, potrivit lui Lula Președintele brazilian spune că a contactat mai mulți lideri internaționali — inclusiv pe Xi Jinping, Narendra Modi, Vladimir Putin și Emmanuel Macron — pentru a cere o întâlnire și discuții despre reducerea riscurilor de escaladare, insistând că prevenirea unui conflict major ar depinde de „consolidarea multilateralismului și a democrației”. [...]
Pentagonul ar ajusta planuri de intervenție în Cuba, pe fondul presiunii SUA asupra importurilor de combustibil , într-un context în care blocajul petrolier din ultimele luni a adâncit criza economică a insulei, potrivit Euronews . Informația apare pe filiera presei americane: publicația USA Today citează oficiali sub protecția anonimatului care susțin că Pentagonul își intensifică și ajustează planurile privind Cuba, în așteptarea unor ordine directe ale președintelui american Donald Trump . Departamentul de Război a transmis, într-un răspuns pentru EFE, că nu dorește să facă speculații despre „scenarii ipotetice”, dar a precizat că forțele armate iau în calcul diverse situații de urgență și „rămân pregătite să execute ordinele președintelui”. Presiunea pe energie, miza imediată Escaladarea vine după ce tensiunile dintre Cuba și Statele Unite s-au accentuat în ianuarie și au crescut din nou în această săptămână. Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodríguez, a acuzat Washingtonul că intimidează actorii care încearcă să facă comerț cu insula și a apărat dreptul Cubei de a importa combustibil. În ianuarie, Donald Trump și-a intensificat presiunea asupra guvernului cubanez condus de Miguel Díaz-Canel, blocând trimiterea de petrol venezuelean după capturarea președintelui Nicolás Maduro, pe 3 ianuarie, la Caracas. Context economic: o criză prelungită, agravată de blocaj Blocajul petrolier impus de SUA în ultimele trei luni a agravat o criză structurală pe care Cuba o resimte de mai bine de șase ani, notează materialul. Potrivit EFE, economia Cubei s-a contractat cu 15% între 2020 și 2025. Informațiile despre planurile Pentagonului rămân, deocamdată, la nivel de relatări bazate pe surse anonime, iar poziția oficială a Departamentului de Război evită confirmarea unor scenarii concrete. [...]
China respinge amenințarea SUA de a sancționa cumpărătorii de petrol iranian , susținând că astfel de măsuri sunt „unilaterale” și fără bază în dreptul internațional, potrivit Global Times . Declarația a fost făcută joi de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun , într-un briefing de presă, ca reacție la o întrebare legată de mesajul transmis cu o zi înainte de SUA, care ar fi spus că va sancționa cumpărătorii de petrol iranian. Guo a afirmat că Beijingul „s-a opus în mod constant” sancțiunilor unilaterale pe care le consideră ilegale, atunci când acestea „nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU” și „nu au o bază în dreptul internațional”. [...]
China cere reluarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz , pe fondul blocajelor care pot afecta fluxurile globale de energie , într-un mesaj transmis direct Teheranului, relatează Economica , citând Agerpres. Într-o convorbire telefonică, ministrul de externe chinez Wang Yi i-a spus omologului iranian Abbas Araghchi că trebuie respectate și protejate „suveranitatea, securitatea, precum şi drepturile şi interesele legitime” ale Iranului, ca stat riveran strâmtorii, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe chinez. În același timp, Wang Yi a cerut garantarea „libertății și securității navigației internaționale” și a susținut că restabilirea tranzitului normal prin Ormuz este „un apel unanim al comunităţii internaţionale”. De ce contează: o rută critică pentru petrol și GNL, cu miză directă pentru China Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute pentru comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Importanța este cu atât mai mare pentru China, deoarece o parte semnificativă din importurile sale de energie provine din Orientul Mijlociu. În plus, China a fost principalul cumpărător de petrol iranian transportat prin strâmtoare, notează dpa. Contextul escaladării: blocaje succesive și trafic încă perturbat Potrivit Agerpres, declarațiile vin pe fondul unei noi escaladări a tensiunilor în jurul strâmtorii, după conflictul legat de Iran. După începerea „ofensivei americano-israeliene” în 28 februarie, Teheranul ar fi blocat efectiv strâmtoarea prin amenințări și atacuri asupra petrolierelor și navelor de marfă. După discuțiile fără rezultat dintre Washington și Teheran din weekendul trecut, pe fondul unui armistițiu de două săptămâni, SUA au blocat, la rândul lor, de luni, traficul maritim iranian prin Strâmtoarea Ormuz. Chiar și așa, situația celorlalte nave „nu a revenit la normalitate” din cauza blocadei navale americane, conform aceleiași surse. [...]
Absența lui Péter Szijjártó de la reuniunea miniștrilor de externe ai UE de săptămâna viitoare adâncește incertitudinea privind poziționarea Ungariei pe dosarul Rusia și gestionarea internă a documentelor legate de sancțiuni , pe fondul schimbării de putere de la Budapesta, potrivit Euronews . Diplomați UE au declarat pentru Euronews.com că ministrul ungar de externe în exercițiu va lipsi de la reuniunea din Luxemburg, iar biroul său nu a răspuns solicitărilor de comentarii. În același timp, diplomații au confirmat că premierul în exercițiu Viktor Orbán nu va participa la summitul informal al UE din Cipru, programat tot săptămâna viitoare. Absențele vin după alegerile de duminică, încheiate cu o „victorie zdrobitoare” pentru TISZA, conform relatării. Presiune pe tema contactelor cu Moscova și a sancțiunilor Szijjártó a fost în centrul controverselor din campanie din cauza relațiilor sale apropiate cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Scurgeri de convorbiri telefonice au sugerat că ar fi oferit sprijin pentru eliminarea unor oameni de afaceri ruși de pe lista de sancțiuni a UE și că ar fi contactat oficiali ruși în timpul unui summit european important din 2023, când se discuta despre negocierile de aderare ale Ucrainei. După scrutin, Szijjártó „a dispărut în mare parte din spațiul public”, inclusiv de pe rețelele sociale unde era anterior foarte activ, notează publicația. Acuzații privind distrugerea de documente în minister Luni, premierul ales al Ungariei, Péter Magyar, l-a acuzat pe Szijjártó că ar fi distrus documente sensibile legate de sancțiunile împotriva Rusiei în cadrul ministerului de externe. Magyar și consiliera sa pe politică externă, Anita Orbán, au cerut angajaților să păstreze toate documentele relevante. Ministerul a respins acuzațiile miercuri, susținând că au fost distruse doar copii pe hârtie ale unor fișiere electronice și că nu s-au pierdut date. Contextul scurgerilor și reacțiile lui Szijjártó În martie, The Washington Post a relatat că Szijjártó ar fi sunat oficiali ruși în pauzele reuniunilor UE de la Bruxelles. El a contestat momentul apelurilor, afirmând că acestea au avut loc înainte și după întâlniri, și a negat încălcarea regulilor, descriind contactele drept „angajament diplomatic”. Ulterior, un grup de jurnaliști de investigație a publicat o înregistrare a unei convorbiri între Szijjártó și Lavrov, în care ministrul ungar ar fi oferit sprijin pentru eliminarea surorii unui om de afaceri rus de pe lista sancțiunilor UE, la cererea lui Lavrov. O altă scurgere, apărută în aprilie înainte de alegeri, ar indica faptul că Szijjártó l-ar fi informat pe Lavrov în timpul summitului UE din decembrie 2023, când liderii discutau lansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei; potrivit înregistrării, Lavrov i-ar fi sugerat să folosească momentul pentru a pune presiune pe UE. Szijjártó a respins aceste informații, afirmând că ar fi opera unor servicii de informații străine care ar fi încercat să afecteze guvernul lui Viktor Orbán înainte de alegeri. [...]
