Știri
Știri din categoria Externe
Acuzațiile privind distrugerea de documente sensibile înaintea schimbării guvernului pot complica anchetele și deblocarea fondurilor UE pentru Ungaria, potrivit HotNews, care relatează declarațiile viitorului premier Peter Magyar, transmise de Reuters.
Magyar susține că a primit informații conform cărora documente din perioada administrației Viktor Orban ar fi distruse și le cere cetățenilor să raporteze astfel de fapte înainte de învestirea noului guvern. Partidul său, Tisza, a anunțat lansarea unei platforme online prin care avertizorii de integritate pot trimite anonim informații.
În mesajul publicat pe Facebook, Magyar avertizează că „oricine participă la astfel de activități infracționale va răspunde în fața legii după formarea noului guvern”. El ar urma să depună jurământul pe 9 sau 10 mai, odată cu reunirea noului parlament de la Budapesta. Tisza a obținut o supermajoritate de două treimi, care îi permite inclusiv adoptarea de amendamente constituționale.
Potrivit lui Magyar, semnalările primite indică distrugeri de documente în:
Miza, în versiunea prezentată de viitorul premier, este una de funcționare a statului: „distrugerea probelor” ar putea face imposibile investigații ulterioare și ar afecta statul maghiar.
Un purtător de cuvânt al guvernului și reprezentanții de presă ai Oficiului Național al Magistraturii nu au răspuns solicitărilor de comentarii trimise prin e-mail de Reuters, notează articolul.
Magyar afirmă că va ancheta fraudele din „era Orban” și promite o campanie anticorupție amplă după preluarea mandatului, în contextul eforturilor de a obține deblocarea miliardelor de euro din fonduri ale Uniunii Europene înghețate pentru Ungaria, pe fondul acuzațiilor Bruxelles-ului că Orban a subminat democrația.
În plus, Magyar a reluat o acuzație formulată la o zi după alegeri: că ministrul de externe Peter Szijjarto ar distruge personal documente legate de sancțiunile UE împotriva Rusiei înainte de schimbarea guvernului, informație pe care spune că a primit-o de la un „insider” din MAE ungar.
Viktor Orban a negat constant acuzațiile de nereguli și a susținut că Ungaria nu este mai coruptă decât alte state europene. Într-un interviu acordat joi, el a spus că relatările din presă despre averile acumulate de oameni de afaceri apropiați partidului său Fidesz au contribuit probabil la înfrângerea sa, fără să comenteze acuratețea acestora.
Recomandate
Autoritatea pentru Integritate din Ungaria cere investigarea penală a unor foști oficiali de rang înalt din guvernarea Viktor Orbán , pe fondul suspiciunilor privind dispariția unor fonduri europene de ordinul miliardelor de euro, într-un moment în care Budapesta încearcă să deblocheze finanțări UE înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept, potrivit Mediafax . Ferenc Pál Biró, președintele Autorității pentru Integritate, a declarat pentru POLITICO că oficialii vizați „ar trebui să fie urmăriți penal” pentru implicarea într-o presupusă schemă de fraudare sistematică a contribuabililor europeni. Biró susține că instituția a identificat „o serie de cazuri penale” în care, în opinia sa, Ungaria ar trebui să poată recupera fondurile și să le repatrieze, deoarece „majoritatea acestora au părăsit deja țara”. Suspiciuni legate de achiziții publice și costuri umflate În declarațiile citate, Biró indică o concentrare a contractelor publice: trei companii ar fi primit majoritatea contractelor guvernamentale pentru bunuri și servicii, iar sumele facturate ar fi fost „umflate artificial”. El afirmă că guvernul a cheltuit aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) cu aceste trei firme în ultimii patru ani. Tot Biró estimează că „supraevaluarea” asociată riscului de corupție s-ar ridica la 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) și susține că licitațiile de achiziții publice au fost „manipulate”. Biró nu formulează acuzații directe la adresa lui Viktor Orbán sau a unor membri ai cercului său restrâns, dar spune că noua administrație ar trebui să acționeze rapid pentru a aborda acuzațiile de corupție și intimidare. Miza: recuperarea banilor și deblocarea fondurilor UE Reacția vine în contextul în care actualul premier al Ungariei, Peter Magyar, încearcă să recupereze peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din fonduri UE înghețate în perioada guvernării Orbán, din cauza preocupărilor privind statul de drept. Conform informațiilor citate, Magyar s-a întâlnit luna trecută la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar cei doi ar fi convenit să „deblocheze” fonduri de până la 14,2 miliarde de euro (aprox. 71 miliarde lei). Pentru ca acest lucru să se concretizeze, guvernul trebuie să prezinte un plan privind implementarea reformelor esențiale și alocarea banilor înainte de sfârșitul verii. Poziția Comisiei Europene Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru POLITICO că există „toleranță zero față de frauda împotriva bugetului UE” și că statele membre sunt primele responsabile pentru prevenirea, detectarea și tratarea neregulilor legate de fondurile europene. Oficialul a adăugat că instituția va lua legătura cu statele membre pentru a se asigura că fondurile UE deturnate sunt recuperate de la beneficiari. [...]
Libanul acuză o încălcare sistematică a armistițiului , după ce ministrul apărării, Michel Menassa , a susținut că Israelul a lovit teritoriul libanez de aproape 3.500 de ori de la intrarea în vigoare a încetării focului, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Miza imediată este una operațională: armistițiul a redus atacurile asupra Beirutului, dar nu a oprit confruntările din sud, menținând presiunea pe infrastructură și pe capacitatea statului libanez de a gestiona strămutările. Armistițiul intermediat de SUA a fost anunțat pe 16 aprilie și a intrat în vigoare după miezul nopții de 17 aprilie, în condițiile în care trupele israeliene erau încă poziționate în profunzime în sudul Libanului. În acest interval, luptele dintre Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran, au continuat în sudul țării. Cifrele invocate de Beirut și lipsa unui răspuns israelian Într-o reuniune a cabinetului, Menassa a declarat că, între 17 aprilie și 7 iunie, Israelul ar fi efectuat: 3.491 de lovituri aeriene; 407 explozii controlate; șase operațiuni de demolare. Potrivit aceleiași surse, acțiunile ar fi dus la distrugerea completă a unor sate din sudul Libanului. Statisticile au fost făcute publice ulterior pe platforma X de biroul premierului Nawaf Salam . Armata israeliană nu a răspuns, până la momentul relatării, unei solicitări de comentariu. Presiune pe capacitatea de cazare, pe fondul strămutărilor Premierul Nawaf Salam a spus că ultima escaladare dintre Iran și Israel a generat noi valuri de strămutări, complicând eforturile Libanului de a caza familiile care și-au părăsit locuințele. Conform datelor citate, peste un milion de persoane – aproximativ o cincime din populația Libanului – au fost strămutate în urma loviturilor Israelului și a avertismentelor de evacuare emise în întreaga țară după izbucnirea războiului, pe 2 martie. Context regional: schimb de lovituri și blocaj în discuțiile pentru un acord durabil Hezbollah a continuat să tragă asupra Israelului și a respins discuțiile mediate de SUA între oficiali libanezi și israelieni pentru un acord de durată, care să consolideze armistițiul existent. Duminică, Israelul a lovit suburbiile din sudul Beirutului, ca reacție la lovituri ale Hezbollah în nordul Israelului. În continuare, Teheranul a bombardat nordul Israelului, iar Israelul a răspuns cu tiruri asupra unor locații din Iran. [...]
Vizita rară a lui Xi la Phenian poate redesena pârghiile Chinei asupra sancțiunilor și comerțului cu Coreea de Nord , într-un moment în care Beijingul încearcă să-și reafirme influența asupra vecinului său și să-și întărească poziția în negocierile cu Washingtonul, potrivit NPR . Președintele Chinei, Xi Jinping, și liderul nord-coreean, Kim Jong Un, au transmis luni, la un summit la Phenian, că vor să aprofundeze cooperarea bilaterală. Este prima vizită a lui Xi în Coreea de Nord după șapte ani, iar publicația notează că deplasarea este văzută ca o încercare de a reafirma „influența unică” a Beijingului asupra aliatului său socialist. Cooperare extinsă, cu accent pe economie În cadrul întâlnirii, Xi a indicat disponibilitatea Chinei de a extinde cooperarea într-o gamă largă de domenii, inclusiv: comerț; agricultură; construcții; tehnologie. Mesajele au fost relatate de televiziunea de stat chineză CCTV, citată de Associated Press în materialul preluat de NPR. Xi a mai spus că cele două țări ar trebui să întărească „cooperarea strategică” și să-și protejeze interesele de suveranitate și securitate. Detaliile complete ale discuțiilor nu erau disponibile, iar NPR precizează că analiștii anticipau implicații importante atât pentru relația bilaterală, cât și în plan regional, pe fondul confruntărilor separate ale Chinei și Coreei de Nord cu SUA. Sancțiuni ONU și reluarea legăturilor: semnale cu impact operațional China rămâne „colacul de salvare” economic al Coreei de Nord și principalul său susținător diplomatic, iar experții citați spun că Beijingul a evitat să aplice integral sancțiunile ONU și ar fi trimis ajutor „clandestin” pentru a menține economia nord-coreeană pe linia de plutire. Pe zona de conectivitate și fluxuri, NPR notează două repere relevante: volumul comerțului bilateral China–Coreea de Nord a revenit anul trecut la nivelurile de dinainte de pandemie; la începutul acestui an au fost reluate zborurile directe și trenurile de pasageri, suspendate în pandemie. Xi a spus că redeschiderea acestor servicii ar trebui folosită pentru a extinde schimburile între oameni, un semnal care poate susține și reluarea unor activități economice conexe. De ce contează pentru Beijing: pârghie în relația cu SUA Materialul plasează vizita și în contextul diplomatic mai larg: Xi vine după summituri consecutive cu președintele american Donald Trump și cu președintele rus Vladimir Putin, organizate luna trecută la Beijing, iar o nouă întâlnire Xi–Trump este așteptată în septembrie, cu ocazia unei vizite planificate în SUA. Un expert citat, Kwak Gil Sup (One Korea Center), spune că Xi va încerca să demonstreze influența Chinei asupra Peninsulei Coreene și un rol de lider în Asia de Nord-Est, în competiția strategică cu SUA. În aceeași logică, restabilirea unei influențe „exclusive” asupra Coreei de Nord i-ar putea oferi lui Xi un avantaj în discuțiile cu Trump, care și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a relua diplomația cu Kim. Ce ar putea cere Phenianul: sprijin economic și mai puțină presiune pe denuclearizare Analiștii citați de NPR spun că Xi ar putea oferi pachete de ajutor economic, precum livrări de orez și îngrășăminte, reluarea turismului de grup din China și proiecte economice comune. În paralel, există așteptarea ca Beijingul să nu insiste public pe denuclearizare, limitându-se la formulări generale despre pace și stabilitate. Potrivit profesorului Leif-Eric Easley (Universitatea Ewha Womans din Seul), oficialii chinezi au evitat să vorbească public despre denuclearizare, deși o mențin ca obiectiv pe termen lung, iar Kim ar urmări acceptarea Coreei de Nord ca vecin „nuclear”. În acest context, NPR amintește că sora lui Kim, Kim Yo Jong , a respins recent eforturile SUA privind denuclearizarea, iar Kim a prezentat o nouă facilitate pentru producerea de „ingrediente nucleare” și a promis accelerarea consolidării forțelor nucleare. Separat, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a afirmat că Nordul ar produce anual suficiente materiale pentru aproximativ 10–20 de bombe și că este aproape de perfecționarea tehnologiei rachetelor balistice intercontinentale. Pentru mediul economic și de reglementare, miza imediată rămâne dacă apropierea Beijing–Phenian se va traduce în relaxarea de facto a aplicării sancțiunilor și în extinderea fluxurilor comerciale și logistice, într-o regiune unde tensiunile de securitate influențează direct rutele, riscul și costurile. [...]
UE condiționează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina de achiziții „cât mai europene” , într-un mecanism care urmărește simultan finanțarea efortului de război și stimularea industriei de apărare din UE, potrivit Antena 3 . Deblocarea banilor ar urma să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă lista exactă a achizițiilor rămâne confidențială. Din totalul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că aproximativ 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) ar urma să fie folosite pentru întărirea capacităților de apărare, iar restul ar susține bugetul de stat. Zelenski a spus că fondurile vor merge în producția de armament și în cumpărarea de arme, inclusiv de la parteneri externi dacă nu pot fi produse în Ucraina. Reguli în trei trepte: unde pot fi cheltuiți banii UE a stabilit un cadru de utilizare a fondurilor pentru apărare, cu o logică de tip „cumperi european, cu excepții”: Prioritate pentru produse fabricate în Ucraina, UE sau Spațiul Economic European/AELS . Dacă nu se poate, Ucraina poate cumpăra din 12 state cu parteneriate de securitate cu UE , inclusiv Regatul Unit și Canada . Dacă nici aceste opțiuni nu sunt suficiente, iar există „o justificare reală”, pot fi aprobate achiziții și din alte țări , a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene , Balazs Ujvari. Două surse diplomatice europene citate de Euronews (menționat în material) au indicat că așteptarea este ca fondurile să fie cheltuite, pe cât posibil, pe produse europene, în limitele regulilor și derogărilor. Primele tranșe: drone acum, apoi muniție și apărare antiaeriană Prima tranșă destinată apărării, 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei), aprobată de Comisia Europeană, ar urma să fie deblocată până la finalul lunii. Oscar Luigi Guccione (German Marshall Fund) estimează că suma ar putea finanța aproximativ trei milioane de drone , la un cost mediu de circa 2.000 de euro bucata. O sursă europeană a precizat că prima comandă, depusă pe 12 martie, a inclus derogări , deoarece unele componente ale dronelor sunt produse în afara UE și a Ucrainei. Potrivit lui Luigi Scazzieri (Institutul pentru Studii de Securitate al UE), este probabil să fie vorba despre microcipuri fabricate în China . Comisia Europeană a confirmat existența unei cereri de derogare, dar a refuzat detalii suplimentare din motive de securitate. O sursă apropiată negocierilor a spus că a doua tranșă ar putea fi folosită pentru muniție, rachete și sisteme de apărare antiaeriană , însă valoarea nu este stabilită. Miza economică: sprijin pentru Ucraina, dar și pentru industria de apărare a UE În interiorul UE au existat rezerve ca banii să nu ajungă preponderent la furnizori din afara Europei. Scazzieri a explicat că Franța a fost printre susținătorii vocali ai ideii că, pentru creșterea producției în Europa, comenzile trebuie plasate companiilor europene, în timp ce alte state (Suedia, Țările de Jos, Polonia și, într-o anumită măsură, Germania) au cerut mai multă flexibilitate. Un oficial european de rang înalt a reiterat, potrivit materialului, convingerea că fondurile ar trebui să stimuleze industria europeană de apărare, descrisă ca afectată de ani de subinvestiții și fragmentare, pe fondul avertismentelor serviciilor de informații că Europa s-ar putea confrunta cu o agresiune rusă împotriva unui stat membru până la sfârșitul deceniului. Limita practică: capacitatea de producție nu acoperă nevoile Rămâne însă incert dacă fondurile pot fi cheltuite exclusiv în Europa, deoarece industria de apărare de pe continent nu poate satisface toate nevoile Ucrainei, potrivit unui oficial european citat. Materialul indică și presiuni pe piața sistemelor antiaeriene: pe măsură ce implicarea SUA în conflictele din Iran și Liban se intensifică, stocurile de rachete Patriot se reduc. Un diplomat european a afirmat că stocurile de rachete Patriot ar fi epuizate până în 2029, iar șansele ca eventuale comenzi ucrainene să fie onorate înainte de acest termen sunt reduse. Un alt oficial european a spus că nici comenzile pentru sistemele SAMP/T nu avansează, din cauza capacității insuficiente de producție. Ce urmează: primele sume ar urma să fie deblocate începând de la mijlocul lunii iunie, iar direcția concretă a cheltuielilor va depinde de aprobările pe tranșe și de derogările acceptate în funcție de urgență și de disponibilitatea echipamentelor. [...]
UE își extinde aplicarea sancțiunilor pe mare, autorizând reținerea petrolierelor suspectate că transportă petrol rusesc în Mediterană , o schimbare cu impact direct asupra rutelor maritime și a riscurilor operaționale pentru transportatori, potrivit Economedia . Măsura a fost anunțată de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , la o reuniune a miniștrilor apărării din UE. Reținerile sunt autorizate în cadrul Operațiunii IRINI, misiunea navală a Uniunii în Mediterană. „Operațiunea noastră IRINI a modificat regulile de angajament și va începe acum să rețină nave. Ideea este de a utiliza cele mai bune practici din diferite țări din Europa.” Ce se schimbă operațional: de la inspecții la rețineri Operațiunea IRINI a fost lansată în 2020 pentru a inspecta nave comerciale, cu obiectivul de a preveni transporturile ilegale de arme către Libia. Acum, prin modificarea „regulilor de angajament” (setul de reguli care stabilesc când și cum pot interveni forțele), misiunea capătă un instrument mai intruziv: reținerea navelor suspecte. În teren, intervențiile sunt derulate de nave militare ale statelor membre, „în special” ale Marinei Franceze, cu sprijinul serviciilor de informații din Marea Britanie. Potrivit informațiilor din articol, sunt folosite trupe de elită parașutate din elicoptere pentru a prelua controlul asupra navelor suspectate. Cine este vizat și ce exemple există deja Ținta sunt petroliere aflate pe liste de sancțiuni ale UE, SUA sau Marii Britanii, care, conform sursei, folosesc frecvent pavilioane false (de exemplu Comore sau Mozambic) și structuri de proprietate opace pentru a transporta țiței rusesc. Sunt menționate două cazuri: MT Grinch , petrolier sancționat la nivel internațional, interceptat în vestul Mediteranei (între Spania și Maroc) și redirecționat de forțele navale franceze pentru investigații detaliate; Deyna , suspectat că a utilizat un pavilion fals în timp ce naviga din portul rusesc Murmansk, reținut în mod similar în Mediterană. Context: sancțiuni mai dure și argumentul riscului de mediu În primăvară, petroliere asociate cu companii occidentale au început să își reducă activitatea pe piața rusească de transport maritim de produse petroliere, după adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE . Acesta a inclus, potrivit articolului, o „bază” pentru o interdicție privind furnizarea serviciilor de transport maritim pentru produse petroliere rusești, care ar urma să fie implementată în coordonare cu G7. Pe lângă componenta de sancțiuni, articolul indică și un motiv de siguranță: multe nave din „flota din umbră” ar fi vechi, prost întreținute și ar naviga fără asigurări valide, ceea ce crește riscul unor incidente. Este menționat cazul petrolierului rusesc Arctic Metagaz, rămas în derivă în Mediterană după explozii, episod care ar fi amplificat îngrijorările privind o posibilă catastrofă de mediu în apropierea Europei. Reacția Rusiei și posibile efecte Moscova a descris acțiunile drept „acte de piraterie” și o încălcare a dreptului internațional privind libertatea de navigație. Ca răspuns, Rusia ar fi început să își escorteze ocazional navele comerciale și petrolierele cu nave de război și submarine în apele europene, pentru a descuraja confiscările. Pentru piața de transport maritim, autorizarea reținerilor ridică miza: crește riscul de întreruperi pe rute, de întârzieri și de costuri suplimentare pentru operatorii care ajung sub suspiciune sau care operează în zone unde se intensifică verificările. [...]
Acuzațiile Moscovei privind „amestecul UE” în alegerile din Armenia ridică miza politică a relației Erevan–Bruxelles și pot alimenta o nouă rundă de tensiuni diplomatice în regiune, pe fondul reorientării Armeniei către Occident, potrivit Agerpres . Ministerul rus de externe susține că alegerile legislative desfășurate duminică în Armenia au avut loc „într-un context de presiuni fără precedent asupra opoziției” și de „amestec din partea Occidentului, în primul rând a UE”, conform unui comunicat citat de AFP. Declarația îi aparține purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova . Ce spune Rusia despre scrutin Zaharova afirmă că atât campania, cât și votul „s-au desfășurat într-un climat de reprimare severă” a partidelor și mișcărilor de opoziție, precum și a militanților și susținătorilor acestora, de către autoritățile armene. Și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat presei că la alegeri ar fi existat „numeroase nereguli”, fără să ofere detalii. Contextul politic: Armenia între Rusia și Occident Relațiile Armeniei cu Rusia au fost unul dintre subiectele centrale ale campaniei electorale. În același timp, AFP reamintește că și Rusia a fost acuzată de amestec în alegeri, inclusiv printr-o campanie de dezinformare a alegătorilor. Potrivit Comisiei Electorale de la Erevan, partidul premierului Nikol Pașinian — lider care a reorientat Armenia către Occident — a câștigat „clar”, cu aproape 50% din voturi. Reacția opoziției pro-ruse Opozanții pro-ruși, în frunte cu Samvel Karapetian, au susținut că au existat nereguli și au afirmat că membri ai echipei de campanie a partidului său, Armenia Puternică, au fost arestați. Formațiunea a obținut sub 25% din voturi, conform datelor citate. [...]
