Știri
Știri din categoria Externe
Acuzațiile privind distrugerea de documente sensibile înaintea schimbării guvernului pot complica anchetele și deblocarea fondurilor UE pentru Ungaria, potrivit HotNews, care relatează declarațiile viitorului premier Peter Magyar, transmise de Reuters.
Magyar susține că a primit informații conform cărora documente din perioada administrației Viktor Orban ar fi distruse și le cere cetățenilor să raporteze astfel de fapte înainte de învestirea noului guvern. Partidul său, Tisza, a anunțat lansarea unei platforme online prin care avertizorii de integritate pot trimite anonim informații.
În mesajul publicat pe Facebook, Magyar avertizează că „oricine participă la astfel de activități infracționale va răspunde în fața legii după formarea noului guvern”. El ar urma să depună jurământul pe 9 sau 10 mai, odată cu reunirea noului parlament de la Budapesta. Tisza a obținut o supermajoritate de două treimi, care îi permite inclusiv adoptarea de amendamente constituționale.
Potrivit lui Magyar, semnalările primite indică distrugeri de documente în:
Miza, în versiunea prezentată de viitorul premier, este una de funcționare a statului: „distrugerea probelor” ar putea face imposibile investigații ulterioare și ar afecta statul maghiar.
Un purtător de cuvânt al guvernului și reprezentanții de presă ai Oficiului Național al Magistraturii nu au răspuns solicitărilor de comentarii trimise prin e-mail de Reuters, notează articolul.
Magyar afirmă că va ancheta fraudele din „era Orban” și promite o campanie anticorupție amplă după preluarea mandatului, în contextul eforturilor de a obține deblocarea miliardelor de euro din fonduri ale Uniunii Europene înghețate pentru Ungaria, pe fondul acuzațiilor Bruxelles-ului că Orban a subminat democrația.
În plus, Magyar a reluat o acuzație formulată la o zi după alegeri: că ministrul de externe Peter Szijjarto ar distruge personal documente legate de sancțiunile UE împotriva Rusiei înainte de schimbarea guvernului, informație pe care spune că a primit-o de la un „insider” din MAE ungar.
Viktor Orban a negat constant acuzațiile de nereguli și a susținut că Ungaria nu este mai coruptă decât alte state europene. Într-un interviu acordat joi, el a spus că relatările din presă despre averile acumulate de oameni de afaceri apropiați partidului său Fidesz au contribuit probabil la înfrângerea sa, fără să comenteze acuratețea acestora.
Recomandate
Pakistan a lansat o operațiune aeriană amplă pentru a escorta negociatorii iranieni acasă , după ce aceștia au invocat riscul unui posibil atac israelian, potrivit The Jerusalem Post . Misiunea, descrisă de surse citate de Reuters drept una „masivă” din perspectivă operațională, arată nivelul de securitate asociat negocierilor SUA–Iran și riscurile care pot afecta continuitatea discuțiilor. Pakistanul a mobilizat „aproximativ două duzini” de avioane de luptă și sistemul său aeropurtat de avertizare și control (AWACS, pentru supraveghere aeriană) pentru a asigura întoarcerea delegației din Islamabad, au declarat două surse pakistaneze familiarizate cu operațiunea. Unul dintre oficiali a spus că protecție similară ar putea fi oferită și la runde viitoare, dacă iranienii o cer; în caz contrar, aeronavele pakistaneze ar urma să îi preia în spațiul aerian al Pakistanului. De ce contează: securitatea negocierilor devine o problemă operațională Discuțiile despre o potențială amenințare pe durata deplasării și despre escorta aeriană pakistaneză până în Iran nu fuseseră relatate anterior, potrivit materialului. Un diplomat regional informat de Teheran a afirmat însă că Pakistanul ar fi insistat asupra escortei după ce delegația iraniană a ridicat „ipotetic” posibilitatea unei amenințări. „A fost suspiciunea lor că ar putea fi vizați”, a spus o sursă de securitate, citată de Reuters. O a treia sursă implicată în discuții a indicat că măsuri de securitate erau deja pregătite înaintea unei runde suplimentare de negocieri, așteptată „chiar din acest weekend”. Detalii despre misiune și actorii implicați Potrivit sursei citate, escorta a fost asigurată până la Teheran, iar operațiunea de duminică a inclus avioane J-10 de fabricație chineză, descrise drept cele mai performante din flota forțelor aeriene pakistaneze. O sursă implicată în discuții a confirmat escorta, fără a oferi detalii tehnice. Delegarea iraniană a fost condusă de ministrul de Externe Abbas Araqchi și de președintele Parlamentului Mohammad Baqer Qalibaf , fost militar și pilot certificat. În privința aterizării, diplomatul regional a spus că delegația nu ar fi aterizat la Teheran, fără a preciza unde a fost debarcată. Context: acuzații privind o „listă de lovituri” și semnale politice Materialul mai notează că Israel i-ar fi avut pe Araqchi și Qalibaf pe o „listă de lovituri” până când Pakistanul ar fi cerut Washingtonului să intervină pentru scoaterea lor, pe motiv că altfel nu ar mai rămâne interlocutori pentru negocieri privind războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie. În paralel, sunt redate declarații publice ale premierului israelian Benjamin Netanyahu și ale președintelui american Donald Trump, inclusiv faptul că Trump a spus joi că războiul „ar trebui să se încheie destul de curând” și că discuțiile ar putea avea loc la Islamabad în acest weekend. Totodată, după plecarea delegațiilor fără rezultat, surse citate de Reuters au afirmat că dialogul „este încă în viață”. Autoritățile menționate nu au oferit reacții imediate: biroul premierului Pakistanului, misiunea permanentă a Iranului la Geneva, forțele aeriene și armata Pakistanului, precum și ambasada SUA la Islamabad, potrivit articolului. [...]
O campanie de mobilizare promovată de ambasada Iranului la Berlin ridică mize de securitate în Germania , după ce misiunea diplomatică a distribuit un apel de înscriere la „Jan-Fada bara-ye Iran” („sacrificarea vieții pentru Iran”), potrivit Focus . Mesajul, publicat „în urmă cu câteva zile” pe platforma X și adresat „compatrioților care trăiesc în străinătate în Germania”, include un link de înregistrare în „sistemul Michak”. Conform articolului, se pot înscrie persoane de la 12 ani în sus. Autoritățile germane nu tratează însă inițiativa ca pe un demers benign: la o solicitare a publicației Welt, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) a avertizat că „Jan-Fada bara-ye Iran” este o campanie de mobilizare „împotriva inamicului americano-sionist”. Ce susține Teheranul și ce indică datele invocate În materialul citat, ambasada iraniană a descris demersul drept o „inițiativă simbolică” și a afirmat că mișcarea ar avea rădăcini în populația civilă. Un angajat al ambasadei este citat spunând că, potrivit site-ului „Janfada”, „aproximativ 25 de milioane” de iranieni s-ar fi înregistrat deja, ca expresie a „unității naționale” și a „sentimentelor patriotice”. Focus notează, ca fundal, temerea Iranului privind o posibilă ofensivă terestră americană și faptul că această campanie ar fi început cu „mai mult de două săptămâni” înainte. Contextul de securitate: atacul de la München și revendicarea unei grupări proiraniene Aproape simultan cu campania „Jan-Fada”, un atac a vizat un restaurant israelian din München, „Eclipse”, unde au fost sparte geamuri și aruncate obiecte pirotehnice, provocând pagube de „câteva mii de euro”, potrivit informațiilor prezentate. Poliția a primit apelul la 0:45, după ce s-au auzit „trei bubuituri”, iar anchetatorii verifică ce tip de dispozitiv ar fi putut fi folosit. O grupare proiraniană numită „Harakat Ashab al-Yamin al‑Islamiya (Hayi)” a revendicat atacul, iar un video în acest sens a ajuns la Parchetul General din München și este analizat în anchetă. Surse de securitate au confirmat pentru agenția germană dpa că materialul a fost publicat sub numele grupării, dar acest lucru nu dovedește automat că Hayi se află în spatele faptei. Video-ul ar fi apărut la cinci zile după incident, iar experții o descriu ca pe o grupare nouă, care, potrivit dpa, nu a mai fost observată până acum în Bavaria; în plus, presa a indicat că ar putea fi prima acțiune a sa în Germania. De ce contează Din perspectiva autorităților germane, combinația dintre o campanie de mobilizare cu mesaj explicit antioccidental, promovată de o ambasadă, și un incident investigat ca posibil atac antisemit ridică presiune pe zona de contrainformații și aplicare a legii: de la monitorizarea propagandei și a recrutării până la evaluarea riscurilor de radicalizare și violență asociate unor actori proiranieni. În acest stadiu, legătura directă dintre campania „Jan-Fada” și atacul de la München nu este indicată ca fiind stabilită în materialul citat, iar ancheta privind autorii atacului este în desfășurare. [...]
Kremlinul încearcă să limiteze costurile de imagine ale unui val de critici interne , după ce a respins public ideea că Vladimir Putin ar fi „ferit” de veștile proaste, pe fondul viralizării unui videoclip care acuză oficiali de rang înalt că nu îi spun președintelui adevărul despre problemele din Rusia, potrivit Agerpres . Declarația a venit după ce Viktoria Bonia, influenceriță cunoscută în Rusia pentru aparițiile în reality show-uri, a spus că îl susține pe Putin, dar a enumerat cinci probleme despre care afirmă că liderul de la Kremlin nu ar fi fost informat „cu onestitate” de către oficiali neidentificați. Clipul a depășit 20 de milioane de vizualizări pe Instagram, cu peste 1,4 milioane de aprecieri și peste 75.000 de comentarii. Întrebat despre acuzația că Putin nu ar fi informat despre „întreaga amploare” a problemelor interne, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a respins-o. „Nu. Nu este așa. Putin este șeful statului, iar puterile sale înseamnă că el se ocupă de cea mai largă gamă de probleme de pe ordinea de zi.” Un răspuns public rar la o critică venită din social media Materialul notează că, joi, Kremlinul a făcut un pas neobișnuit recunoscând public criticile dure ale Viktoriei Bonia și susținând că se lucrează deja la rezolvarea unei serii de probleme pe care aceasta le-a identificat. Ulterior, Bonia a publicat un nou videoclip în care spune că a izbucnit în lacrimi de bucurie și mulțumește Kremlinului pentru atenția acordată temelor ridicate. [...]
Benjamin Netanyahu transmite că armistițiul de 10 zile cu Libanul nu înseamnă oprirea operațiunilor Israelului împotriva Hezbollah , admițând totodată că obiectivul „desființării” mișcării „nu va fi atins mâine”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute vineri, în prima zi a unui armistițiu de zece zile, Netanyahu afirmând într-un mesaj video că Israelul „nu și-a terminat încă treaba” împotriva mișcării islamiste libaneze Hezbollah, aliată a Teheranului, într-un conflict lansat la 2 martie. Mesajul operațional: armistițiul nu schimbă obiectivul Premierul israelian a susținut că războiul a permis respingerea a „două amenințări care provin din Liban”, pe care le-a descris astfel: o „amenințare apropiată” privind o posibilă „infiltrare a mii de teroriști pe teritoriul nostru”; „tiruri de rachetă antitanc împotriva localităților noastre” și amenințarea „rachetelor și obuzelor menite să distrugă orașele din Israel”. În același mesaj, Netanyahu a spus că Hezbollah este „azi doar umbra lui însuși”, dar a insistat că operațiunile nu sunt încheiate. Ținta strategică rămâne, dar fără termen imediat Netanyahu a recunoscut explicit că obiectivul „desființării Hezbollahului” nu este unul care să poată fi atins rapid, afirmând că „nu va fi atins mâine”, chiar dacă direcția strategică rămâne neschimbată. Potrivit materialului, informațiile sunt relatate de AFP. [...]
Franța și Marea Britanie pregătesc o misiune europeană „defensivă” pentru Strâmtoarea Hormuz , menită să protejeze navigația comercială după încetarea ostilităților, iar planul ar urma să-l ocolească pe Donald Trump , potrivit Daily Mail . Inițiativa are miză economică directă: Hormuz este un punct critic pentru transportul maritim, iar orice blocaj sau risc de mine afectează lanțurile de aprovizionare și costurile de transport. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța și Regatul Unit vor găzdui vineri, la Paris, un eveniment diplomatic despre criza din Strâmtoarea Hormuz, cerând „deschiderea” strâmtorii „cât mai curând posibil”. Anunțul a venit după o discuție cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar Macron a descris o reuniune cu „țări nebeligerante” dispuse să contribuie la o misiune multilaterală și „pur defensivă”, pentru restabilirea libertății de navigație „când condițiile de securitate permit”. În interpretarea prezentată, „țările beligerante” la care s-a referit Macron ar include probabil Israelul, Statele Unite și Iranul. Daily Mail scrie că mai multe state europene ar fi început să-l excludă pe Trump din planificarea post-război pentru Orientul Mijlociu, pe fondul temerilor că asocierea cu liderul american ar reduce atractivitatea propunerilor europene pentru Teheran. Ce ar face concret misiunea și de ce contează pentru transportul comercial Coaliția europeană aflată în formare ar intenționa să aloce resurse militare și să ajute la operațiuni de deminare, pentru protejarea navelor comerciale care tranzitează zona. Obiectivul central, potrivit materialului, este ca operatorii de transport maritim să aibă încredere că pot trece în siguranță prin strâmtoare după încheierea ostilităților. Planul ar include, conform informațiilor din articol: salvarea navelor rămase blocate; operațiuni de deminare pentru îndepărtarea minelor iraniene; stabilirea unui program pentru personal militar. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a spus că o astfel de misiune depinde de stabilitatea regională și ar putea fi desfășurată doar după restabilirea calmului și încetarea ostilităților. Divergențe politice: Trump, blocada și riscul de escaladare diplomatică Daily Mail relatează și o confuzie publică legată de statutul strâmtorii: într-un interviu difuzat miercuri dimineață, Trump a declarat că Strâmtoarea Hormuz este „deschisă permanent” după discuții secrete cu Xi Jinping, susținând că liderul chinez ar fi acceptat să oprească înarmarea Iranului. Ulterior, Casa Albă a contrazis afirmația, spunând că blocada continuă. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a transmis publicației că SUA „nu au nevoie de ajutor” și că blocada „funcționează perfect”, fiind implementată de „cea mai mare marină din lume”. În paralel, surse citate de Wall Street Journal (menționate în articol) ar indica faptul că diplomați francezi consideră că participarea lui Trump ar face propunerile europene mai puțin acceptabile pentru Teheran și ar putea pune în pericol progresul diplomatic. În același timp, oficiali britanici ar fi îngrijorați că marginalizarea liderului american l-ar putea enerva și ar crea obstacole suplimentare. Premierul britanic Keir Starmer a declarat la BBC că Regatul Unit nu sprijină blocada și că nu vrea să fie atras în război, în pofida presiunilor. Ce urmează Germania ar putea intra în operațiune și s-ar putea angaja oficial „chiar de săptămâna aceasta”, potrivit Wall Street Journal, așa cum este citat de Daily Mail. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai notează publicația. [...]
Blocada economică a SUA asupra exporturilor Iranului ridică miza negocierilor și crește riscul de noi perturbări pe rutele maritime , într-un moment în care Israelul încearcă să gestioneze simultan dosarele Iran, Liban și Gaza, potrivit NPR . Măsura americană vizează Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru comerțul energetic, iar Teheranul amenință cu represalii care ar putea extinde tensiunile către alte coridoare de transport. Israelul se află, în paralel, într-o fază „de diplomație” pe trei fronturi, cu Washingtonul în rol central: un armistițiu anunțat în Liban, perspectiva reluării discuțiilor cu Iranul înainte de expirarea unui armistițiu de două săptămâni și negocieri în Cairo privind un plan de dezarmare în Gaza. Iran: armistițiu fragil și presiune economică pe exporturi În cazul Iranului, președintele Donald Trump spune că discuțiile de pace ar putea reîncepe curând, cu șase zile rămase până la expirarea armistițiului actual. În același timp, SUA afirmă că au finalizat o blocadă a exporturilor iraniene prin Strâmtoarea Hormuz, cu obiectivul de a „sufoca” economia Iranului prin tăierea principalei rute de comerț internațional și de a forța concesii la masa negocierilor. Iranul, la rândul său, a amenințat cu blocade pe alte rute maritime și a avertizat că ar putea scufunda nave americane dacă SUA încearcă să „policeze” această cale navigabilă. Un fost strateg militar și guvernamental israelian, Shay Har-Zvi, citat de NPR, apreciază că Iranul nu va reveni imediat la negocieri și că este posibilă o reluare a războiului, în condițiile în care ambele părți consideră că au ieșit „învingătoare” din confruntare. Liban: armistițiu de 10 zile, dar cu riscuri structurale Pe frontul libanez, Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban, care urmează să intre în vigoare vineri la miezul nopții, ora locală. Înaintea anunțului, SUA au cerut Israelului să reducă ofensiva, iar Washingtonul a mediat discuții rare între Israel și Liban, desfășurate marți. NPR notează că armistițiul este așteptat să fie fragil, în condițiile în care Israelul cere Libanului măsuri concrete pentru dezarmarea Hezbollah . Analiza citează o evaluare potrivit căreia armata libaneză nu are capacitatea de a lua cu forța armele Hezbollah fără riscul unui conflict direct cu o parte semnificativă a comunității șiite. Gaza: planul de dezarmare rămâne blocat În Gaza, negocieri la nivel înalt au loc la Cairo între Hamas și reprezentanți ai „Board of Peace” al administrației Trump. Documentul obținut de NPR cere ca Hamas să își „dezafecteze” (decomisioneze) mai întâi armele, într-un proces etapizat pe zone ale Gazei, în schimbul reconstrucției teritoriului distrus. Un oficial militar Hamas, citat sub protecția anonimatului, spune că gruparea nu se opune în principiu dezarmării dacă există garanții. Hamas condiționează însă discuția despre dezarmare de respectarea de către Israel a angajamentelor din prima fază a armistițiului, inclusiv creșterea ajutorului umanitar și a fluxului de persoane care intră și ies din Gaza. Un alt oficial Hamas afirmă că gruparea așteaptă și rezultatul negocierilor cu Iranul. Ce urmează: status quo militar și risc de prelungire a ocupațiilor În timp ce negocierile continuă, NPR descrie consolidarea unui status quo: prezența militară israeliană pe suprafețe extinse din Gaza și din zone de frontieră din Liban, pe care Israelul le prezintă drept „zone tampon” pentru a îndepărta amenințările de comunitățile de la graniță. O persoană informată asupra subiectului, citată de NPR fără a fi identificată, susține că, până când Israelul nu vede progrese privind dezarmarea Hezbollah, nu intenționează să se retragă din Liban în lunile următoare și, posibil, nici în anii următori. În această logică, blocada economică asupra exporturilor Iranului devine un instrument de presiune cu efecte care depășesc strict dosarul iranian, pentru că poate influența atât dinamica negocierilor, cât și riscurile de securitate pe rutele maritime regionale. [...]
