Știri
Știri din categoria Externe
Papa Leon XIV pune presiune publică pe UE să-și recalibreze politicile de migrație, cerând o protecție mai bună pentru migranți la doar câteva săptămâni după adoptarea unor noi măsuri europene care facilitează detenția și crearea de centre de reținere la frontiere, potrivit TVR Info.
Într-o predică rostită sâmbătă pe insula italiană Lampedusa, devenită simbol al tragediilor de pe ruta Mediteranei, suveranul pontif a spus că Europa poate aborda „organic” criza, printr-un plan strategic pe termen lung care să includă primirea, protecția, promovarea și integrarea migranților, dar și acțiuni de dezvoltare care să reducă presiunea de a emigra.
Vizita papei a avut loc la câteva săptămâni după ce Uniunea Europeană a adoptat noi măsuri în domeniu, care, conform relatării, facilitează detenția imigranților și înființarea de centre de reținere la frontiere. În acest context, intervenția publică a papei adaugă o dimensiune de presiune morală și politică asupra dezbaterii europene despre controlul frontierelor și tratamentul migranților.
Papa Leon a criticat, în termeni duri, o serie de factori pe care îi leagă de migrație și de felul în care este gestionată:
Înainte de predică, papa a depus o jerbă de flori la cimitirul cu morminte numerotate ale migranților neidentificați și a mers la „Poarta Europei”, monument dedicat victimelor, unde s-a recules singur. Programul a mai inclus binecuvântarea unei plăci comemorative dedicate papei Francisc și o liturghie în aer liber.
În aceeași zi, papa – născut Robert Francis Prevost – a transmis felicitări americanilor cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență a Statelor Unite.
Știrea este atribuită de TVR Info agenției Agerpres, care citează AFP; varianta Agerpres este disponibilă aici.
Recomandate
Donald Trump a relansat atacurile la adresa Europei pe tema migrației, într-un mesaj care prelungește tensiunile politice dintre Washington și aliații europeni , potrivit Antena 3 . Președintele SUA a avertizat că statele europene riscă să devină „țări de lumea a treia” dacă acceptă „infractori” din aceste regiuni. Mesajul a fost publicat sâmbătă pe rețeaua Truth Social, unde Trump a susținut că Europa „învață” această lecție „repede, într-o clipă” și a adăugat că a fost „ales exact la timp”, reluând ideea că revenirea sa la Casa Albă ar fi oprit o „invazie de migranți”. Informația este relatată de Agerpres, care citează EFE. Context: linia dură antiimigrație și criticile către aliați Articolul amintește că, după revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și a criticat frecvent aliații europeni, inclusiv în momentele în care aceștia au fost în dezacord cu el. În ziua în care SUA a sărbătorit 250 de ani de independență, Trump și-a reiterat avertismentele legate de „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” americane. De la migrație la NATO și tarife: miza politică pentru relația transatlantică În ultimele luni, Trump și membri ai administrației sale au criticat politicile europene de imigrație și mediu și au descris unele state europene drept parteneri „teribili”, pe fondul nemulțumirilor legate de lipsa sprijinului pentru SUA în războiul cu Iranul. Conform materialului, cele mai dure reproșuri au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, acuzate că ar fi refuzat sprijin logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare „în momente cheie” ale conflictului cu Teheranul. Trump a pus, de asemenea, sub semnul întrebării utilitatea NATO și a anunțat că va participa la summitul NATO de la Ankara „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan. În același registru, el a descris Uniunea Europeană drept un „tigru de hârtie” și a sugerat că ia în calcul „serios” retragerea SUA din NATO. Pe plan economic, Trump a amenințat și cu tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun pentru multinaționalele digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va fi adoptată. [...]
Donald Trump a relansat public ideea unei relații ierarhice cu Israelul , spunând că Benjamin Netanyahu „știe cine este șeful”, în contextul în care o posibilă vizită a premierului israelian la Casa Albă este discutată pentru zilele următoare, potrivit HotNews . Trump a declarat, într-o conversație telefonică scurtă cu publicația americană Axios , că Netanyahu „ar putea să vină la Casa Albă chiar săptămâna viitoare”, adăugând: „Ne înțelegem foarte bine. (Netanyahu) știe cine este șeful.” Vizita la Casa Albă: posibilă, dar calendarul rămâne incert Un oficial israelian citat de Axios a nuanțat însă calendarul, indicând că întâlnirea s-ar putea să nu aibă loc chiar săptămâna viitoare, deoarece Trump urmează să se deplaseze în Turcia pentru summitul NATO din 7 și 8 iulie. „Ar putea avea loc săptămâna următoare”, a spus oficialul. Cu o zi înainte, biroul lui Netanyahu transmisese deja că cei doi lideri ar urma să se întâlnească „în curând” în Statele Unite. Context: tensiuni pe fondul negocierilor cu Iranul Deși SUA rămân principalul aliat al Israelului, Trump l-a criticat public în repetate rânduri pe Netanyahu în ultimele săptămâni, după ce războiul purtat de Israel împotriva Hezbollahului din Liban a pus în pericol negocierile cu Iranul, potrivit aceleiași surse. HotNews trimite, în acest context, la un material anterior despre negocierile cu Iranul . Într-un comunicat citat de HotNews, biroul premierului israelian a afirmat că Netanyahu a subliniat, în conversația cu Trump, rolul SUA ca „garanții ai libertății în lume” și aprecierea Israelului pentru „legăturile strânse dintre cele două națiuni”. [...]
Mesajul lui Volodimir Zelenski indică faptul că direcția sprijinului american rămâne un factor-cheie pentru evoluția războiului și, implicit, pentru stabilitatea regională , potrivit Economica . Președintele Ucrainei a relatat că a avut o convorbire telefonică „foarte bună” cu Donald Trump, în contextul Zilei Independenței SUA, și a subliniat că „hotărârea Americii” va fi esențială pentru încheierea conflictului. Zelenski a mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul acordat de la începutul războiului, menționând atât ajutorul militar, cât și susținerea politică pentru Kiev. În mesajul publicat pe canalul său de Telegram , liderul ucrainean a enumerat explicit sisteme precum Javelin și Patriot, pe care le-a legat de capacitatea Ucrainei de a-și apăra independența. Rolul SUA în perspectiva unei soluții negociate Potrivit lui Zelenski, o parte importantă a discuției cu Trump a vizat situația de pe front și demersurile diplomatice pentru încheierea războiului. El s-a declarat optimist în privința unei soluții negociate și a punctat explicit miza deciziilor de la Washington: „Există o perspectivă reală de a pune capăt acestui război, iar hotărârea Americii va fi esențială”. Continuarea discuțiilor la summitul NATO de la Ankara Zelenski a mai spus că el și Donald Trump au convenit să continue dialogul „personal” în timpul summitului NATO care, potrivit relatării, începe luni la Ankara. În același context, liderul ucrainean a reluat solicitarea pentru noi sisteme Patriot , pe care le consideră necesare pentru apărarea populației în fața atacurilor ruse cu rachete și drone, trimițând la o relatare separată despre această cerere, publicată de Mediafax . [...]
Bulgaria condiționează sprijinul pentru un nou pachet de sancțiuni UE de scoaterea a două nume de pe listă , o mișcare care poate complica procesul de adoptare a măsurilor europene și poate introduce excepții cu miză directă pentru sectorul energetic, potrivit Antena 3 . Bulgaria ar fi cerut Uniunii Europene eliminarea a două persoane de pe lista de sancțiuni împotriva Rusiei pentru a renunța la opoziția față de pachetul de sancțiuni. Numele menționate sunt patriarhul Kirill , șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, și Vagit Alekperov , descris în material drept „unul dintre șefii sucursalei bulgare a Lukoil”. Informația a fost relatată inițial de BNR News, care citează declarații ale premierului Rumen Radev făcute în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri în Parlamentul Bulgariei. Miza: sancțiuni UE și un posibil precedent de „negociere” pe listă Din perspectiva UE, condiționarea sprijinului pentru un pachet de sancțiuni de modificarea listei poate încetini sau bloca adoptarea măsurilor, în condițiile în care astfel de decizii sunt sensibile politic și au efecte economice, inclusiv asupra companiilor din energie și a lanțurilor de aprovizionare. Radev susține, potrivit aceleiași relatări, că opoziția sa urmărește apărarea intereselor Bulgariei în domeniul energiei. De ce se opune Bulgariei sancționării patriarhului Kirill Întrebat despre opoziția față de sancțiunile care l-ar viza pe Kirill, Radev a spus că nu este „îngrijorat” de persoana acestuia, dar că nu consideră potrivită sancționarea șefului unei organizații religioase. Materialul mai notează că Italia s-a alăturat Bulgariei în opoziția față de sancționarea lui Kirill. [...]
Amenințarea Rusiei cu „răspuns adecvat” după loviturile din zona Sankt Petersburg ridică din nou riscul de escaladare a atacurilor asupra infrastructurii și transportului în regiune , într-un moment în care Ucraina își extinde operațiunile cu drone și rachete în profunzimea teritoriului rus, potrivit Antena 3 . Ministerul rus al Apărării a transmis că „tentativa” președintelui Volodimir Zelenski de a avaria infrastructuri civile ale Federației Ruse „nu va rămâne fără un răspuns adecvat” din partea forțelor armate ruse. Mesajul vine după atacuri ucrainene cu drone și rachete asupra Sankt Petersburg. Autoritățile de la Kremlin susțin că au doborât 494 de drone și rachete ucrainene cu rază lungă de acțiune de tip „Flamingo”, precum și nouă muniții pentru lansatoare HIMARS, furnizate Ucrainei de SUA. Potrivit versiunii ruse, bombardamentele nu s-ar fi soldat cu victime și nici cu pagube majore. Ținte energetice și efecte operaționale: aeroporturi închise temporar Guvernatorul Sankt Petersburg, Aleksandr Beglov, a anunțat că în jur de 70 de drone ucrainene au fost neutralizate deasupra orașului. El a spus că o dronă a lovit zona unui terminal petrolier, provocând „probleme tehnice”, care ar fi fost între timp rezolvate, și că nu au existat victime. Tot potrivit autorităților locale, o dronă doborâtă s-a prăbușit pe situl complexului istoric al palatului Peterhof, în apropiere de Sankt Petersburg, fără pagube și fără victime. Epave de drone au căzut și în portul Visoțk, aproape de frontiera cu Finlanda, conform guvernatorului regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko. Pe fondul acestor atacuri, agenția rusă a aviației civile a anunțat închiderea, timp de mai multe ore, a trei aeroporturi din nord-vestul Rusiei: Kaliningrad, Pskov și Sankt Petersburg. Contextul militar: lovituri în mai multe regiuni și revendicări de la Kiev Armata rusă afirmă că bombardamentele ucrainene au vizat peste zece regiuni, inclusiv regiunea Moscovei, și că au provocat pene de curent și sistarea alimentării cu apă în regiunea de graniță Belgorod. La rândul său, Volodimir Zelenski a declarat că baza navală Kronstadt din Sankt Petersburg a fost lovită și a susținut că au fost vizate și obiective energetice portuare. „Forţele de apărare ale Ucrainei au lovit infrastructură petrolieră portuară care generează venituri pentru războiul purtat de Rusia şi au avut loc, de asemenea, lovituri reuşite asupra Kronstadt, o ţintă militară importantă.” Loviturile asupra Sankt Petersburg sunt prezentate în acest context ca o continuare a atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus și vin după un atac al forțelor ruse asupra Kievului, despre care sursa notează că s-a soldat cu 30 de morți. [...]
Discuția Putin–Trump mută presiunea diplomatică spre summitul NATO de la Ankara , într-un moment în care Moscova încearcă să-și consolideze narativul de „progres pe front”, iar Kievul contestă public aceste afirmații, potrivit Antena 3 . Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin a vorbit sâmbătă la telefon cu președintele SUA, Donald Trump, cu ocazia celebrării a 250 de ani de la nașterea Statelor Unite. Potrivit președinției ruse, cei doi au discutat despre situația din Ucraina înaintea summitului NATO programat la Ankara, în Turcia, pe 7 și 8 iulie. Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov , a declarat că discuția despre „reglementarea” din Ucraina a ținut cont, între altele, de participarea viitoare a lui Trump la summitul NATO. În același context, Ușakov a susținut că Putin a prezentat „tabloul situației reale” de pe front, afirmând că forțele ruse „avansează cu încredere”. Disputa asupra situației din teren și blocajul negocierilor Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, descris ca bastion al forțelor ucrainene în regiunea Donețk, a cărui capturare este un obiectiv major pentru Rusia. Kievul a respins ferm această afirmație și a transmis că își menține controlul asupra orașului, unde luptele continuă. În același timp, articolul notează că, pe front, forțele ruse „aproape că nu au făcut progrese” în ultimele luni, inclusiv din cauza utilizării pe scară largă a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și provoacă pierderi mari de ambele părți. Din punct de vedere diplomatic, negocierile sunt descrise ca fiind în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție refuzată de Kiev. Ankara, următorul punct de întâlnire pentru discuțiile cu Trump Conform presei ruse, convorbirea Putin–Trump ar fi durat o oră și 25 de minute și ar fi inclus și alte teme, precum situația din Iran și Orientul Mijlociu. Separat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat și el la telefon cu Donald Trump, cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA, și a susținut că există „o reală perspectivă” de a pune capăt războiului, subliniind rolul decisiv al SUA. Zelenski a spus că a convenit cu Trump să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara, unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări. [...]
