Atacurile ucrainene cu drone pe mare obligă Rusia să mute resurse militare de pe front și tensionează rutele de export, cu efecte deja vizibile în piața cerealelor, potrivit HotNews, care citează declarațiile șefului forțelor ucrainene de sisteme fără pilot, Robert „Magyar” Brovdi.

Brovdi susține că loviturile asupra navelor rusești din Marea Neagră și Marea Azov au forțat Moscova să retragă de pe linia frontului până la 200 de echipe ale unității de elită „Rubikon”, pentru a-și proteja așa-numita „flotă fantomă” (nave folosite pentru a ocoli sancțiunile). În plus, ar fi fost mobilizate resurse din Divizia 51 de Apărare Aeriană și un regiment antiaerian din ceea ce a mai rămas din Flota Mării Negre, inclusiv interceptori anti-drone, lansatoare mobile de tip MANPADS (sisteme portabile de apărare antiaeriană) și mitraliere.

„MoLoChKa”: presiune operațională și obiectiv economic

În mesajele publicate de Brovdi pe X (contul Brovdi pe X), acesta afirmă că operațiunea „MoLoChKa” „schimbă prioritățile inamicului” și că Rusia ar ajunge să aloce „câte o echipă” de drone „Rubikon” pentru fiecare navă „supraviețuitoare”.

„Ei bine, dacă vor o bătălie navală, o bătălie navală vor avea.”

Potrivit lui Brovdi, obiectivul declarat al operațiunii este „oprirea logisticii petrolului, combustibililor și mărfurilor care ocolesc sancțiunile”, cu mențiunea că țintele ar urma să fie neutralizate fără perforarea corpului navei, pentru a evita poluarea cu petrol.

Bilanțul invocat și efectul în comerțul cu cereale

Brovdi afirmă că, în 13 zile de la începutul operațiunii (6 iulie), ar fi fost lovite 172 de nave rusești: 118 în Marea Azov și 54 în Marea Neagră. Pentru noaptea de 17 spre 18 iulie, el indică 13 nave lovite (opt cargo, un petrolier, o navă de transport gaze, un remorcher și două macarale plutitoare).

Pe plan economic, HotNews notează că, potrivit unor surse Reuters, atacurile au determinat Rusia să limiteze transportul maritim în Marea Azov, rută pe care s-ar derula aproximativ un sfert din exporturile sale de cereale. În același context, prețurile europene la grâu ar fi crescut cu aproximativ 8% în această săptămână, pe fondul îngrijorărilor privind rutele din zona Mării Negre și al anticipării că o parte din cerere s-ar putea muta către aprovizionarea din Uniunea Europeană.