Știri
Știri din categoria Externe
Participarea președintelui Nicușor Dan la summitul de la Kiev reconfirmă linia de sprijin a României pentru Ucraina și mută accentul pe securitatea regională, cu implicații directe pentru Marea Neagră și Europa de Sud-Est, potrivit Adevărul. Șeful statului se află miercuri, 15 iulie, în capitala Ucrainei, la invitația președintelui Volodimir Zelenski, pentru a participa la a cincea ediție a Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est.
Vizita vine la scurt timp după deplasarea lui Nicușor Dan în Franța, unde a participat la o întâlnire a liderilor europeni și la ceremoniile dedicate Zilei Naționale. Administrația Prezidențială a anunțat oficial deplasarea, în agenda publică a instituției.
Summitul, lansat în 2023, după invazia Rusiei în Ucraina, este prezentat drept una dintre principalele platforme de dialog între Ucraina și statele din Europa de Sud-Est. Miza întâlnirii este coordonarea sprijinului pentru Kiev și identificarea unor răspunsuri comune la provocările de securitate generate de război.
Potrivit Administrației Prezidențiale, participarea președintelui României „reflectă sprijinul constant” al Bucureștiului pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. În același cadru, Nicușor Dan urmează să reafirme angajamentul României de a continua asistența pentru țara vecină și de a contribui la consolidarea securității în regiunea Mării Negre și în Europa de Sud-Est.
Pe agenda summitului figurează și susținerea parcursului european al Ucrainei și al Republicii Moldova, ambele urmărind aderarea la Uniunea Europeană.
Liderii reuniți la Kiev urmează să discute și despre întărirea cooperării regionale în mai multe domenii, menționate de Administrația Prezidențială:
Recomandate
Atacurile cu drone asupra Moscovei și a infrastructurii petroliere rusești cresc riscul de perturbări economice , inclusiv pe piața carburanților, pe fondul intensificării loviturilor reciproce dintre Rusia și Ucraina, potrivit HotNews . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a spus că, într-un interval de 24 de ore, 340 de drone ucrainene au fost trimise în zona din jurul capitalei, iar „cele mai multe” au fost doborâte de sistemele rusești de apărare antiaeriană, „la intrările în perimetrul orașului”, conform Reuters. Sobianin a mai afirmat, într-o postare pe Telegram, că „peste 50 de drone inamice” au fost distruse în timp ce se îndreptau spre Moscova. De ce contează: presiune pe infrastructura energetică și pe aprovizionarea cu benzină În paralel cu atacurile din proximitatea Moscovei, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra obiectivelor de infrastructură din Rusia, în special cele legate de industria petrolieră. Armata ucraineană a anunțat marți atacuri cu drone asupra complexului petrochimic Salavat din Urali și asupra rafinăriei Afipski din sudul Rusiei. Potrivit informațiilor citate, atacurile asupra infrastructurii petroliere au contribuit la o penurie de benzină la nivelul întregii Rusii, ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și pentru costurile interne de transport. Context: escaladare și pe direcția Kievului Pe de altă parte, forțele ruse au intensificat atacurile cu drone și rachete asupra Kievului în ultimele săptămâni. Marți dimineață, Rusia a lansat un nou val de drone și rachete balistice asupra capitalei ucrainene, al cincilea atac de acest fel asupra Kievului în această lună. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacurile au avariat 16 obiective din capitală, inclusiv o școală și o clădire de birouri, iar autoritățile municipale au raportat mai multe incendii în oraș. [...]
Polonia anticipează prelungirea războiului din Ucraina cel puțin până în iarnă, ceea ce împinge NATO să accelereze pregătirea unor garanții de securitate pentru Kiev și pentru flancul estic, potrivit HotNews , care citează declarațiile premierului polonez Donald Tusk. Tusk a spus, marți, la Paris, că este „puțin probabil” să se ajungă în curând la un armistițiu sau la un acord de pace, invocând „poziția rigidă” a Rusiei și a lui Vladimir Putin. El a precizat că a discutat situația cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Toată lumea se așteaptă la o escaladare a acțiunilor din partea Rusiei în acest moment, și este destul de probabil ca Rusia să dorească să prelungească acest război cel puțin până în iarnă.” Exerciții militare în toamnă, cu Franța și Marea Britanie În acest context, premierul polonez a anunțat că Polonia va găzdui în toamnă exerciții militare cu trupe franceze și britanice, menite să pregătească „coaliția celor dispuși” reunită la Paris pentru „garanții reale de securitate” pentru Ucraina și pentru regiune, după un eventual acord de pace sau armistițiu. Mesajul indică o orientare spre consolidarea capacității operaționale a aliaților europeni, pe fondul așteptărilor privind o intensificare a conflictului, nu o detensionare rapidă. Semnalele Moscovei: „zonă tampon” și obiective neschimbate În paralel, materialul reia poziții recente ale Moscovei. Kremlinul a transmis că Vladimir Putin rămâne deschis atingerii obiectivelor „prin diplomație”, dar că Rusia își extinde o „zonă tampon” în Ucraina ca răspuns la acțiunile pe care le descrie drept „de escaladare” ale Kievului, potrivit unui articol separat din HotNews despre declarațiile Kremlinului. Totodată, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a afirmat că Rusia va continua războiul până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Putin în iunie 2024, care includ, între altele, retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson, recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, precum și „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. De ce contează Evaluarea Varșoviei sugerează că planificarea de securitate în NATO și în capitalele europene se face pe ipoteza unei continuări a războiului și a riscului de escaladare în lunile următoare, nu pe scenariul unei păci rapide. În acest cadru, exercițiile anunțate de Polonia devin un instrument de pregătire pentru eventuale aranjamente de securitate post-armistițiu, dar și un semnal de descurajare pe termen scurt. [...]
Rata de interceptare a rachetelor balistice asupra Kievului a crescut , într-un nou atac rusesc cu drone și rachete, într-un moment în care Ucraina semnalează lipsa de muniție pentru apărarea antiaeriană, potrivit HotNews , care citează Reuters. Forțele ruse au lansat marți dimineață un nou „baraj” de drone și rachete balistice asupra capitalei ucrainene, al cincilea atac de acest tip asupra Kievului doar în luna iulie. Președintele Volodimir Zelenski a spus că au fost avariate 16 obiective din oraș, inclusiv o școală și o clădire de birouri, iar autoritățile locale au raportat mai multe incendii. Zelenski a mai afirmat că Rusia a vizat infrastructura critică din centrul și sudul Ucrainei și că atacurile au rănit șapte persoane în regiunea Harkov și trei în regiunea Cernihiv. Ce arată datele despre apărarea antiaeriană Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Zelenski a declarat că, în noaptea precedentă, Rusia a lansat 135 de drone și 10 rachete de diferite tipuri, „majoritatea balistice”. Forțele aeriene ucrainene au transmis că au fost doborâte cinci din cele opt rachete balistice lansate în timpul nopții și 108 din cele 135 de drone. Conform sursei, este o rată de interceptare mai mare decât în atacurile de la începutul lunii. Presiune pentru sancțiuni și escaladare pe ambele direcții Pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești din această vară, Zelenski a cerut „o presiune mai mare asupra Rusiei”, îndemnând aliații europeni să adopte săptămâna aceasta cel mai recent pachet de sancțiuni. În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone pe teritoriul Rusiei, vizând unități de producție de armament și facilități petroliere, cu obiectivul de a reduce capacitatea economică a Rusiei de a continua războiul, ajuns în al cincilea an. Autoritățile ruse au raportat un incendiu la rafinăria Afipsky din regiunea Krasnodar și căderea unor resturi de drone într-o zonă industrială din Salavat, în Bașkortostan. Președintele rus Vladimir Putin a declarat, potrivit sursei, că Moscova va răspunde cu lovituri de represalii „de câteva ori mai puternice” și în creștere ca amploare. [...]
Rusia încearcă să limiteze pierderile din turism în Crimeea după anularea a aproximativ un milion de călătorii, alocând peste 4,3 miliarde de ruble pentru sprijinirea angajaților și companiilor din domeniu, potrivit Antena 3 . Măsura vine pe fondul deteriorării rapide a condițiilor de operare în peninsulă, afectată de atacuri ucrainene și de întreruperi repetate de utilități, într-un moment de vârf al sezonului estival. Guvernul rus a anunțat că banii provin din fondul de rezervă și vor ajunge la angajații a peste 4.600 de companii din turism din Crimeea și Sevastopol, despre care autoritățile spun că se află „într-o situație dificilă”. Din suma totală, 3,7 miliarde de ruble sunt direcționate către Crimeea, iar 584,5 milioane de ruble către Sevastopol. Dimensiunea șocului: rezervări anulate și pierderi pentru operatori Potrivit Asociației Turoperatorilor din Rusia, până la finalul lunii iulie au fost anulate aproximativ un milion de călătorii către Crimeea și Sevastopol. Organizația estimează valoarea rezervărilor anulate la 20–25 de miliarde de ruble, din care 5–7 miliarde de ruble ar reprezenta pierderile turoperatorilor. Asociația a cerut guvernului, între altele, amânări pentru îndeplinirea obligațiilor față de turiști, precum și pentru plata taxelor și a contribuțiilor de asigurări, conform informațiilor citate în material. Probleme operaționale: combustibil, electricitate și apă Pe lângă reculul turistic, peninsula s-a confruntat, la finalul lunii mai, cu o criză de combustibil, pe fondul atacurilor asupra rutelor de aprovizionare și asupra rafinăriilor rusești. La 26 iunie a fost instituită stare de urgență, iar pe 6 iulie Crimeea a rămas fără electricitate după atacuri asupra unor stații de transformare, urmate de probleme serioase și cu alimentarea cu apă. Autoritățile ruse au indicat că dificultățile continuă: la 12 iulie erau raportate întreruperi de curent în mai multe orașe și raioane, iar în unele localități alimentarea cu apă era complet oprită. Efecte în lanț: lipsuri în magazine și scumpirea benzinei În acest context, locuitorii Crimeei se confruntă și cu lipsa unor produse de bază (între care zahăr, hrișcă, orez, făină și sare), iar unele supermarketuri au limitat vânzarea la cel mult trei bucăți de persoană, potrivit materialului. Prețul benzinei a urcat la 185–200 de ruble pe litru la stațiile de alimentare, iar pe piața neagră ar fi ajuns la 250–400 de ruble pe litru. Context: presiune militară și blocaje de transport Pe 24 iunie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a anunțat începerea unei operațiuni în Crimeea, iar ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov , a spus că obiectivul este izolarea peninsulei. La finalul lunii iunie, la ieșirea din Crimeea s-a format o coloană de aproximativ 2.000 de mașini, iar legăturile feroviare cu Rusia au fost reduse la jumătate. În paralel, imagini apărute pe rețelele sociale în această săptămână arată plaje aproape goale în plin sezon estival, un semnal direct al impactului economic asupra unei regiuni dependente de turism. [...]
Reimpunerea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene și amenințările cu lovirea infrastructurii energetice ridică riscul unor noi șocuri pe piața petrolului , într-un moment în care cotația Brent a urcat deja cu 15% în ultima săptămână, la 85 de dolari pe baril, potrivit HotNews , care citează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți reinstituirea blocadei navale asupra tuturor porturilor iraniene și a avertizat că, săptămâna viitoare, ar putea urma lovituri asupra centralelor electrice și a podurilor dacă Teheranul nu reia negocierile. În paralel, armata americană a comunicat o nouă rundă de atacuri menite să slăbească capacitățile Iranului folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Iranul a susținut că a închis din nou Strâmtoarea Ormuz, după reluarea ostilităților săptămâna trecută, ceea ce pune sub presiune un armistițiu descris ca „fragil”, încheiat în iunie după luni de lupte soldate cu mii de morți. „Săptămâna viitoare vor urma centralele electrice, săptămâna viitoare vor urma podurile, dacă nu se așează la masa negocierilor.” HotNews notează și că Convențiile de la Geneva din 1949 interzic atacurile asupra obiectivelor considerate esențiale pentru civili, un detaliu relevant în contextul amenințărilor privind infrastructura energetică. Riscul pentru fluxurile de energie: Ormuz și, posibil, Bab el-Mandeb Escaladarea are o componentă directă de securitate energetică: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul de petrol, iar Iranul ar lua în calcul extinderea presiunii și spre Bab el-Mandeb (poarta de acces către Marea Roșie), prin aliații Houthi din Yemen, ceea ce ar pune în pericol două artere vitale pentru energie, conform Reuters, citat de HotNews. Contextul este detaliat într-un material separat al publicației, despre posibila mutare a presiunii către Bab el-Mandeb, disponibil aici . Atacuri și acuzații în regiune Pe plan militar, armata iraniană a afirmat miercuri dimineață că a lansat atacuri cu drone asupra pozițiilor americane de la baza Azraq din Iordania, informație asupra căreia Pentagonul nu a făcut declarații, potrivit sursei. Garda Revoluționară Islamică a mai susținut că a vizat depozite de arme și instalații de stocare din Bahrain și Kuweit. În Kuweit, armata a transmis că sistemele de apărare aeriană se confruntă cu atacuri cu drone, iar agenția de știri de stat a precizat că un incendiu a fost stins; Reuters menționează că nu a putut verifica imediat aceste informații. Separat, autorități iraniene au raportat lovituri americane în apropiere de Bandar Abbas și, potrivit agenției iraniene IRNA, în apropiere de Sirik, în sudul Iranului. Blocada revine, iar piața reacționează Blocada navală americană a reintrat în vigoare marți după-amiază, după ce fusese ridicată în iunie. Trump a afirmat că strâmtoarea este deschisă întregului trafic maritim, cu excepția celui din Iran. Armata americană a indicat că peste 20 de nave de război ale Marinei SUA și sute de aeronave militare operează în regiune. Pe fondul tensiunilor, SUA au acuzat că Iranul a atacat șapte nave comerciale în ultima săptămână, cu aproximativ 12 membri ai echipajelor morți, dispăruți sau răniți. Emiratele Arabe Unite au comunicat anterior că un membru al echipajului, de origine indiană, a fost ucis și alți opt au fost răniți după ce două petroliere emirateze au fost lovite de rachete de croazieră iraniene în Strâmtoarea Ormuz. În plan economic, conflictul este descris ca nepopular în SUA, pe fondul creșterii prețurilor la benzină și al apropierii alegerilor pentru Congres din noiembrie. În acest context, cotația Brent a urcat la 85 de dolari pe baril (aprox. 385 lei), cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii iunie, după un avans de 15% în șapte zile, potrivit datelor citate în material. [...]
Escaladarea SUA–Iran pune în joc infrastructura energetică și rutele de export , după ce Teheranul a revendicat atacuri asupra bazelor americane din mai multe state din Golf, iar Donald Trump a amenințat cu lovituri asupra centralelor electrice și podurilor din Iran, potrivit Mediafax . Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au anunțat miercuri dimineață atacuri cu rachete și drone asupra unor instalații militare americane din Bahrain, Kuweit și Iordania, ca răspuns la operațiunile desfășurate de armata SUA în ultimele zile. Autoritățile iraniene, citate de Euronews, susțin că țintele au inclus centre de comandă, facilități logistice și echipamente militare ale Flotei a V-a americane din Bahrain, precum și o bază americană din Kuweit. Alerte în Golf și confirmarea CENTCOM Bahrain și Kuweit au emis alerte de atac cu rachete în cursul dimineții. Iordania a anunțat că sistemele sale de apărare antiaeriană au interceptat trei rachete iraniene îndreptate spre teritoriul său, iar armata Kuweitului a transmis că a respins mai multe drone considerate ostile. Comandamentul Central al armatei americane (CENTCOM) a confirmat că Iranul a lansat „zeci de rachete și drone” împotriva unor state arabe din Golf care găzduiesc baze militare ale Statelor Unite. SUA continuă loviturile, Trump ridică miza pe energie În paralel, armata americană a anunțat un nou val de atacuri aeriene asupra Iranului, a patra noapte consecutivă de operațiuni. Potrivit CENTCOM, misiunea a durat aproximativ șapte ore și a vizat zeci de obiective, inclusiv instalații pentru rachete și drone, capacități navale și sisteme de apărare de coastă. Oficialii americani spun că scopul este reducerea capacității Iranului de a amenința transportul comercial și traficul maritim din regiune. Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat Fox News, că SUA sunt pregătite să lovească infrastructura energetică a Iranului dacă Teheranul refuză negocierile. „Vom distruge toate centralele electrice. Vom lovi podurile dacă nu vin la masa negocierilor.” Teheranul leagă conflictul de exporturile de petrol și gaze IRGC a justificat atacurile prin reluarea blocadei americane asupra transportului maritim iranian prin Strâmtoarea Ormuz , descrisă ca una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Într-un comunicat, Gardienii Revoluției au avertizat că, dacă Statele Unite vor încerca să împiedice exporturile de petrol și gaze ale Iranului, atunci „energia va circula pentru toată lumea sau pentru nimeni”, sugerând că și alte rute energetice din regiune ar putea deveni ținte. În acest stadiu, informațiile prezentate sunt cele revendicate de părți și confirmările comunicate de autorități, iar amploarea exactă a pagubelor sau a efectelor operaționale nu este detaliată în material. [...]
