Știri
Știri din categoria Externe
După confirmarea morții ultimului ostatic israelian rămas în Gaza, Ran Gvili, premierul Benjamin Netanyahu a anunțat că „următorul pas este dezarmarea Hamas și demilitarizarea Gazei”, nu reconstrucția enclavei, potrivit HotNews.ro. Declarația a fost făcută luni, 26 ianuarie 2026, într-un moment în care presiunea internațională pentru refacerea regiunii este tot mai mare, iar procesul de pace intermediat de SUA intră într-o fază sensibilă.
Netanyahu a subliniat că obiectivele militare ale Israelului nu s-au încheiat odată cu recuperarea ostaticilor: „Cu cât dezarmăm mai repede Hamas și demilitarizăm Fâșia Gaza, cu atât ne vom atinge mai repede obiectivele războiului”. Această poziție intră în contradicție parțială cu faza a doua a planului de pace propus de președintele american Donald Trump, care presupune reconstrucția Gazei, dezarmarea Hamas și înființarea unui guvern tehnocrat palestinian supravegheat de un Consiliu pentru Pace.
Hamas a transmis printr-o scrisoare către mediatori că este dispus să accepte transferul administrării Gazei către un comitet de tehnocrați, dar condiționează orice discuție privind predarea armelor de îndeplinirea integrală a angajamentelor asumate de Israel în prima fază a acordului. Printre cerințele menționate se află deschiderea punctului de trecere Rafah, livrarea caselor prefabricate, respectarea cotelor de ajutoare umanitare și oprirea presupuselor încălcări ale armistițiului de către armata israeliană.
Această divergență între ritmul impus de Israel și cel al planului american de pace riscă să complice eforturile de stabilizare post-conflict. În plus, reacțiile internaționale sunt împărțite: unele state susțin ferm demilitarizarea înaintea oricărei reconstrucții, în timp ce altele insistă pe nevoia de ajutor umanitar urgent și relansare economică a Gazei.
Faptul că Netanyahu leagă finalul conflictului direct de neutralizarea capacităților militare ale Hamas semnalează o continuare a operațiunilor de securitate în regiune. Totodată, poziția Israelului ar putea întârzia implementarea guvernului tehnocrat, într-un moment în care comunitatea internațională cere soluții pe termen lung pentru Gaza.
Recomandate
Administrația Trump mizează pe o fereastră diplomatică în America Latină , după ce secretarul de stat Marco Rubio a apreciat că „marea majoritate” a țărilor din regiune sunt acum conduse de guverne pro-americane, potrivit Agerpres . Rubio a descris drept „un succes extraordinar” recentul „val conservator” din America Latină, într-o ședință a cabinetului președintelui SUA desfășurată la Camp David. El a susținut că, pentru prima dată în ultimii „15 sau 20 de ani”, majoritatea țărilor de pe continent sunt conduse de lideri și guverne pro-americane și că alegerile organizate după alegerea lui Donald Trump ar fi dus, „practic”, la victoria unor personalități pro-americane. Un exemplu invocat este Peru, unde noua președintă Keiko Fujimori a fost învestită marți, iar Rubio a discutat vineri cu aceasta, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat. Ce schimbări politice punctează Washingtonul în regiune În material se arată că „majoritatea palatelor prezidențiale” din America Latină, de la Chile la Ecuador, sunt ocupate de o nouă generație de lideri de dreapta, cu discursuri ferme, anti-imigrație sau atipice. Totodată, Columbia „se pregătește” să predea puterea liderului de extremă dreapta Abelardo de la Espriella, care ar urma să îl înlocuiască pe liderul de stânga Gustavo Petro. Potrivit sursei, acesta este susținut de Donald Trump și promovează o linie dură împotriva crimei organizate, precum și o politică economică ultraliberală. Unde mai rămâne stânga și ce semnal transmite cazul Cuba–Venezuela Conform informațiilor citate, pe stânga ar mai fi rămas doar două puteri regionale – Mexicul și Brazilia – alături de Cuba, descrisă ca fiind „cufundată într-o gravă criză economică”. În același context, se menționează că Havana și-ar fi pierdut în ianuarie principalul aliat, după arestarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către armata americană și încarcerarea acestuia în SUA, în așteptarea procesului. De atunci, Caracas ar coopera cu Washingtonul, potrivit aceleiași relatări. [...]
O operațiune coordonată cu drone a Ucrainei a lovit direct logistica energetică a Rusiei , după ce atacuri cu rază lungă au vizat trei rafinării majore din Ufa, iar drone navale au scufundat o navă container în Marea Neagră, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc sâmbătă dimineață, 1 august. Publicația scrie că nava container „Yanina”, afiliată Rosatom și aflată sub sancțiuni, s-a scufundat după ce a fost lovită de două drone navale la circa 130 de mile (aprox. 209 km) de portul rus Novorossiysk. Președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat scufundarea navei, menționând că avea o capacitate de peste 100.000 de tone. În paralel, drone cu rază lungă operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit trei rafinării Bashneft din Ufa (Republica Bașkortostan), la aproximativ 1.600 km de granița ucraineană. Țintele menționate sunt: Bashneft-UNPZ Bashneft-Novoil Bashneft-Ufaneftekhim Acestea formează „unul dintre cele mai mari clustere de rafinare” din Rusia, cu o capacitate combinată de procesare de peste 23 milioane de tone de petrol pe an, conform aceleiași surse. SBU a susținut că rafinăriile sunt ținte militare legitime deoarece produc combustibil de aviație, motorină și benzină pentru aprovizionarea armatei ruse. După explozii, autoritățile locale au suspendat temporar zborurile pe aeroportul internațional din Ufa. Lovituri suplimentare asupra radarelor și pozițiilor din Crimeea În regiunea Krasnodar, dronele SBU au lovit trei stații radar Podlet-K1 și o stație Kasta-2E2, folosite pentru detectarea țintelor aeriene. Atacurile au coincis cu lovituri asupra unor poziții ruse de război electronic și apărare antiaeriană în Crimeea ocupată; imagini satelitare ar fi confirmat incendii la Capul Fiolent (baza centrului 475 independent de război electronic al Flotei ruse a Mării Negre) și în apropierea unei baze de apărare antiaeriană din zona înălțimilor Kaya-Bash, lângă Sevastopol. Ministerul rus al Apărării a afirmat că amploarea atacului de sâmbătă dimineață a fost fără precedent și că apărarea antiaeriană ar fi interceptat 274 de vehicule aeriene fără pilot în 16 regiuni și în Crimeea. Reacții și context Șeful Rosatom, Alexei Likhachev, a declarat că toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați și a descris atacul drept „piraterie”, susținând că nava opera în ape internaționale și transporta bunuri civile. Separat, delegația ucraineană la OSCE a raportat recent că Rusia a lovit 232 de nave civile în timpul războiului la scară largă, inclusiv peste 30 doar în vara lui 2026, în cadrul eforturilor de perturbare a coridorului maritim ucrainean. [...]
SUA vor intensifica în următoarele săptămâni eforturile diplomatice pentru reluarea negocierilor de pace între Ucraina și Rusia , pe fondul unui blocaj în care ambele părți își mențin „linii roșii” greu de reconciliat, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe secretarul de stat american Marco Rubio . Rubio a declarat la Fox News că Washingtonul va face „un efort concentrat” pentru a vedea dacă discuțiile dintre Kiev și Moscova pot fi repornite, admițând însă că obstacolele diplomatice rămân semnificative. În evaluarea sa, progresul depinde de apropierea pozițiilor celor două părți. „Veți vedea unele eforturi în următoarele săptămâni să vedem dacă putem reporni negocierile între Rusia și Ucraina și să punem capăt acestui război.” Vizită a emisarilor americani la Kiev, după multiple deplasări la Moscova Demersul diplomatic ar urma să fie susținut de o vizită la Kiev, în a doua jumătate a lunii august, a emisarilor americani pentru pace Steve Witkoff și Jared Kushner, prima deplasare a acestora în capitala ucraineană de la preluarea rolurilor de intermediari principali. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, după o întâlnire cu ușile închise cu președintele SUA Donald Trump la Casa Albă, că se așteaptă ca emisarii să ajungă „în următoarele săptămâni”, iar vizita ar putea coincide cu Ziua Independenței Ucrainei, pe 24 august. Potrivit publicației, vizita urmărește să corecteze un dezechilibru în contactele diplomatice ale Washingtonului: Witkoff ar fi călătorit în Rusia de cel puțin opt ori, iar Kushner l-a însoțit o dată, în timp ce niciunul nu a mers la Kiev în acest interval. Ce ar putea intra pe agendă: format de discuții și un posibil armistițiu aerian În Kiev, discuțiile sunt așteptate să includă propuneri pentru reluarea unor negocieri trilaterale și un posibil „armistițiu aerian” care să oprească loviturile asupra infrastructurii civile și energetice, notează Kyiv Post. Zelenski a susținut anterior că emisarii trebuie să vadă direct consecințele războiului pentru a înțelege nevoile militare și de securitate ale Ucrainei. În paralel, inițiativa diplomatică vine în contextul în care legislatorii americani lucrează la avansarea proiectului „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia Act of 2026”, iar Kievul consideră întărirea sancțiunilor un instrument necesar pentru a presa Moscova spre negocieri „semnificative”, potrivit aceleiași surse. [...]
Aproape 700.000 de euro în numerar au ajuns în apă lângă o plajă din Sicilia , după ce persoane aflate pe un motorboat ar fi aruncat pachete sigilate peste bord, iar autoritățile investighează acum suspiciuni de activități ilegale, potrivit Focus . Episodul ridică o problemă cu miză economică și penală: proveniența și traseul unei sume mari de cash, în contextul în care poliția bănuiește că ambarcațiunea era folosită în „afaceri ilegale”. Banii au fost descoperiți de turiști pe coasta localității Casuzze, lângă Marina di Ragusa , un sector de circa un kilometru de plajă. În apă pluteau mai multe genți frigorifice și pachete din plastic; după ce au fost aduse la mal, s-a constatat că în interior erau bancnote în mai multe cupiuri, în total aproape 700.000 de euro (aprox. 3,5 milioane lei), conform relatării preluate de Focus de la postul public italian Rai News . Cum a ajuns numerarul în mare și de ce a intervenit ancheta Punctul de plecare ar fi fost un motorboat rămas fără combustibil, care plutea la mică distanță de țărm. Două dintre cele patru persoane aflate la bord au mers pe uscat să cumpere benzină, iar curenții ar fi împins ambarcațiunea tot mai aproape de plajă, ceea ce i-a determinat pe turiști să alerteze paza de coastă. Când echipajele de intervenție au ajuns la fața locului, cele două persoane rămase pe barcă ar fi aruncat în mare „numeroase pachete sigilate”. După ce s-a aflat că pachetele conțineau bani, au fost implicate și structuri de aplicare a legii, inclusiv poliția financiară, poliția și carabinierii. Cele patru persoane au fost verificate, iar barca a fost percheziționată. Parchetul din Ragusa investighează cazul, pe baza suspiciunii că ambarcațiunea ar fi fost utilizată pentru activități ilegale, potrivit sursei. Ce riscă cei care găsesc bani: obligația de predare către autorități Materialul amintește că, în Italia, banii găsiți nu pot fi păstrați: există obligația legală de a preda bunul găsit către autorități (de exemplu, poliție sau biroul de obiecte pierdute). Focus face o paralelă cu regulile din Germania, unde păstrarea unui bun găsit poate atrage răspundere penală pentru însușire, iar găsitorul are obligația să anunțe imediat proprietarul sau o autoritate competentă. În cazul de față, ancheta va urmări, în mod previzibil, stabilirea provenienței numerarului și a legăturii acestuia cu posibile activități ilegale, având în vedere suma și modul în care a fost abandonată. [...]
Spania cere un răspuns european coordonat la criza din Ceuta , după intrarea ilegală a mii de migranți în enclava spaniolă din nordul Africii, iar Madridul împinge dosarul spre o decizie rapidă la nivelul miniștrilor de interne din UE, potrivit G4Media . Premierul spaniol Pedro Sanchez a cerut organizarea unei reuniuni prin videoconferință a miniștrilor de interne ai statelor membre și a criticat atitudinea „egoistă” a unor țări din Uniune față de situația din Ceuta. Într-o scrisoare adresată liderilor instituțiilor europene, el a susținut că reacțiile motivate de „prejudecăți, informații false, ignoranță sau interese politice” contravin dreptului european și umanitar, dar și intereselor pe termen lung ale Europei. Presiune pentru o videoconferință de urgență la nivelul UE Într-un „update” al materialului, G4Media relatează că 22 de lideri din state membre UE – inclusiv prim-ministrul Italiei și cancelarul Germaniei – au cerut, într-o scrisoare deschisă, organizarea unei „videoconferințe de urgență” a miniștrilor europeni de interne. Scopul: evaluarea și răspunsul la situația creată de intrarea ilegală a mii de migranți în Ceuta. Semnatarii avertizează că UE nu își poate permite „treceri masive și necontrolate”, „instrumentalizarea migrațiilor” sau alte „amenințări hibride” care ar putea transmite ideea că intrarea ilegală în Uniune poate fi urmată de obținerea unui statut legal. Ei cer un răspuns „imediat și coordonat” și își adresează apelul președinției irlandeze a Consiliului UE, președintelui Consiliului European, Antonio Costa, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Context: măsuri de ordine publică și efecte în alte state Materialul mai notează că Spania a desfășurat forțe armate și poliție suplimentară pentru a restabili ordinea în Ceuta, iar pe partea marocană a frontierei au existat ciocniri între forțele de securitate și migranți. În același timp, Italia și Franța au anunțat că vor înăspri controalele asupra persoanelor care sosesc din Spania, pe fondul tensiunilor generate de criză. G4Media mai menționează, citând MEDIAFAX, că zeci de mii de migranți s-au întors voluntar în Maroc și că „cel puțin 57 de migranți au murit”, fără alte detalii în text despre circumstanțe sau intervalul exact. [...]
Peru se pregătește să intre în „Scutul Americilor”, un pas care poate schimba modul în care autoritățile își coordonează lupta anti-drog și anti-crimă la nivel regional , potrivit Agerpres . Noul guvern al președintei Keiko Fujimori a anunțat că aderarea este în pregătire, în contextul unei deteriorări accentuate a situației de securitate interne. Peru traversează „cea mai gravă criză de securitate” de la perioada confruntărilor cu gherilele comuniste (1980–2000), iar numărul omuciderilor a crescut de 2,6 ori între 2018 și 2025, conform informațiilor transmise de AFP și preluate de Agerpres. Fujimori și-a construit mesajul politic pe o linie de fermitate împotriva criminalității și își exprimase intenția de a adera la această alianță înainte de preluarea mandatului, marți. Ministrul de externe Carlos Espa a legat explicit direcția de politică externă de acest demers, afirmând că Peru va continua progresele realizate prin aderarea la „Scutul Americilor” și că va aprofunda relațiile cu Statele Unite, descrise drept „un partener, un aliat și un prieten strategic”. Ce presupune „Scutul Americilor” din punct de vedere operațional Inițiativa prevede ca statele membre să își coordoneze schimbul de informații și să coopereze la nivel judiciar și polițienesc pentru combaterea criminalității organizate dincolo de granițe. În practică, miza este creșterea capacității de lucru în comun pe dosare transfrontaliere, în special pe lanțurile de trafic de droguri. Peru este unul dintre principalii producători mondiali de cocaină, iar pe teritoriul său operează rețele internaționale de trafic, notează aceeași sursă. Cine mai este în alianță și ce urmează Din alianță fac parte, „printre altele”, Argentina, Chile, Panama și Costa Rica. Columbia – primul producător mondial de cocaină – ar urma să se alăture, potrivit președintelui de dreapta ales Abelardo de la Espriella. Agerpres nu oferă un calendar sau o dată pentru finalizarea aderării Peru, ci doar că guvernul „se pregătește” pentru acest pas. [...]
