Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu avertizează că o eventuală vânzare de avioane F-35 către Turcia ar putea schimba raportul de forțe în Orientul Mijlociu, într-un moment în care administrația Trump semnalează că ia în calcul ridicarea interdicției impuse anterior Ankarei, potrivit HotNews.
Premierul israelian a spus, într-un interviu acordat CNN, că livrarea celor mai avansate avioane de vânătoare americane către Turcia „ar distruge echilibrul de forțe” din regiune, invocând „aspirații agresive” ale Ankarei. Declarațiile vin la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a afirmat, la summitul NATO de la Ankara, că va analiza posibilitatea vânzării de avioane „stealth” (cu semnătură radar redusă) către Turcia, alături de omologul său Recep Tayyip Erdogan.
Trump a sugerat că este dispus să anuleze interdicția privind vânzarea F-35 către Turcia, introdusă în timpul primului său mandat, descriind Turcia drept un aliat „extraordinar” al Statelor Unite. În contrapondere, Netanyahu a susținut că o astfel de decizie „nu face din Turcia un stat prietenos față de Statele Unite” și a afirmat că l-a îndemnat direct pe Trump să nu meargă mai departe cu vânzarea.
În același interviu, Netanyahu a caracterizat Ankara drept „un regim infectat de Frăția Musulmană, care urăște Statele Unite” și a acuzat că Erdogan „amenință că va distruge” Israelul.
Tensiunile publice dintre Israel și Turcia sunt alimentate și de schimburi recente de acuzații la nivel diplomatic. HotNews notează că ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a declarat săptămâna trecută că Israelul „a devenit o povară pe care umanitatea nu o mai poate suporta”, iar șeful diplomației israeliene a calificat afirmațiile drept „o incitare la genocid ca la carte”.
În paralel, Netanyahu a încercat să reducă impresia unei rupturi cu Trump, spunând că cei doi sunt „pe aceeași lungime de undă” în privința problemelor majore. El a adăugat că Trump „face ceea ce este bine pentru Statele Unite”, în timp ce el, ca prim-ministru, urmărește ceea ce consideră important pentru Israel.
Din informațiile prezentate, Trump a indicat doar că „va analiza” vânzarea, fără un calendar sau o decizie finală anunțată. Reacția rapidă a lui Netanyahu arată însă că subiectul riscă să devină un punct sensibil în relația SUA–Israel, pe fondul repoziționărilor de securitate din regiune și al disputei tot mai vizibile dintre Israel și Turcia.
Recomandate
Serviciul Secret american investighează o posibilă amenințare la adresa familiei prezidențiale , după ce televiziunea de stat iraniană a difuzat un material video în care se discută despre un potențial complot de asasinare a lui Barron Trump , fiul cel mic al președintelui Donald Trump, potrivit Agerpres . Într-un răspuns transmis prin e-mail, purtătorul de cuvânt al Serviciului Secret, Nate Herring, a declarat că instituția „este la curent cu videoul” și că „investighează orice lucru ce poate fi perceput drept o amenințare față de cei pe care îi protejăm”, fără a oferi detalii suplimentare „din motive de securitate operațională”. Ce conține materialul video invocat Înregistrarea, cu o durată de trei minute, a fost difuzată de postul public de televiziune din Iran și include discuții despre un presupus complot care l-ar viza pe Barron Trump, în vârstă de 20 de ani. În video se afirmă că acesta ar fi monitorizat și se susține că ar fi fost oferită o recompensă de 10 milioane de dolari (aprox. 45 milioane lei) pentru uciderea lui. Context: escaladarea retoricii SUA–Iran Washingtonul și Teheranul au menținut o retorică ostilă, în special după lansarea campaniei militare israeliano-americane împotriva Iranului, la 28 februarie. Tot în acest context, Reuters a relatat anterior, potrivit informațiilor preluate de Agerpres, că SUA ar fi primit în ultimul an mai multe avertismente din Israel privind intenția Iranului de a-l asasina pe Donald Trump. Președintele american s-a descris, la rândul său, drept „numărul 1 pe lista țintelor de ucis pentru Iran”. [...]
Propunerea lui Donald Trump de a redenumi Lacul Ontario vine pe fondul escaladării disputei comerciale SUA–Canada , într-un moment în care tensiunile riscă să se traducă în costuri și incertitudine pentru lanțurile industriale nord-americane, potrivit Antena 3 . Președintele SUA a scris pe Truth Social că administrația sa ia în considerare „serios” schimbarea numelui Lacului Ontario în „Lacul America”, motivând că „nu ne aşteptăm să mai facem prea multe afaceri cu Ontario”. Contextul imediat este disputa comercială dintre SUA și Canada, declanșată de taxele vamale impuse de Washington. Antena 3 notează că schimbul de replici s-a transformat într-un „război al declarațiilor” între Trump și Doug Ford , șeful guvernului provinciei Ontario, fost susținător al liderului american. Tarife mai mari și amenințări cu măsuri de retorsiune În acest episod, Ford a reacționat după ce Trump a anunțat că tarifele pentru automobilele, piesele auto și oțelul canadiene vor crește cu 50% începând cu ianuarie 2027. Ontario este prezentată ca o provincie în care este concentrată o mare parte din industria auto canadiană. În paralel, Ford a cerut folosirea „tuturor instrumentelor disponibile” împotriva SUA, inclusiv posibilitatea de a restricționa vânzările de electricitate și minerale critice către americani. Ulterior, el a amenințat și cu tarife la exporturile de energie electrică și cu întreruperea furnizării de minerale esențiale către Statele Unite. Escaladare politică, cu ecouri economice Schimbul de acuzații a devenit personal: Trump l-a numit pe Ford „lacheu” al prim-ministrului Mark Carney, iar liderul din Ontario a răspuns numindu-l pe Trump „dictator”, „tiran”, „rege al falimentelor” și „ratat”, potrivit relatării. În acest cadru, propunerea de redenumire a Lacului Ontario apare ca un nou element de presiune simbolică într-o confruntare care, dincolo de retorică, are deja mize comerciale explicite (tarife) și riscă să afecteze fluxuri transfrontaliere sensibile, precum energia și materiile prime critice. Nu este prima propunere de acest tip Antena 3 amintește că Trump a mai avansat idei similare de schimbări de denumiri geografice sau instituționale, inclusiv pentru Golful Mexic („Golful Americii”), Muntele Denali (Muntele McKinley) sau Departamentul Apărării (Departamentul de Război). Deocamdată, informația este prezentată ca o intenție exprimată pe rețelele sociale, fără detalii despre un calendar sau un demers administrativ concret pentru o eventuală redenumire. [...]
Acuzația lui Netanyahu ridică miza securității interne și a costurilor de protecție potrivit Agerpres , după ce premierul israelian a susținut că Iranul ar fi încercat să-l asasineze pe unul dintre fiii săi, fără să ofere detalii suplimentare. Netanyahu a făcut afirmația într-un interviu telefonic pentru postul israelian Channel 14, în contextul unei discuții despre informațiile potrivit cărora Shin Bet (serviciul israelian de securitate internă) ar fi refuzat să asigure măsuri de protecție sporită pentru Gadi Eisenkot , fost șef al Statului Major și principal rival al său la alegerile parlamentare programate pe 27 octombrie. „Ceva incredibil s-a întâmplat: Iranul l-a luat drept țintă pe unul dintre fiii mei. Iranul a încercat să-l ucidă pe unul dintre fiii mei.” Protecția demnitarilor și a familiilor lor, din nou în centrul dezbaterii În același interviu, Netanyahu s-a pronunțat pentru protecție permanentă pentru Eisenkot, argumentând că o astfel de măsură „nu este un lux” și avertizând că, în lipsa ei, „(iranienii) vor reuși” să-l asasineze. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar care dintre cei doi fii ai premierului ar fi fost ținta. Netanyahu are doi fii și o fiică. Context: fiul cel mare, în SUA, și polemica privind costurile Agerpres notează că fiul cel mare al premierului, Yair Netanyahu, în vârstă de 35 de ani, a stat mult timp în SUA, la Miami, de la începutul anului 2024 și „se pare” că se află sub protecția Shin Bet. Șederea sa în SUA a generat în Israel o polemică privind costul acestei protecții pentru contribuabili, iar localnici din Florida și-au exprimat îngrijorarea că prezența lui ar putea transforma zona într-o țintă pentru atacuri ale inamicilor Israelului. Ce se mai știe despre presupusa tentativă La scurt timp după declarațiile premierului, jurnalistul israelian Amit Segal a scris pe canalul său de Telegram că presupusa tentativă de asasinat ar fi fost cunoscută „de mai multe luni”, dar s-ar fi aflat sub o interdicție de publicare. Informația nu este detaliată în materialul citat. [...]
Vicepreședintele SUA JD Vance a alimentat tensiunile comerciale cu Canada după ce, la un miting în Maine, a numit Canada „un stat” și a spus ulterior că a fost o „scăpare freudiană”, pe fondul reaprinderii războiului tarifar dintre cele două țări, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la câteva ore după ce președintele Donald Trump a anunțat că va dubla tarifele la autovehiculele și piesele auto importate din Canada, până la 50%, într-o nouă escaladare a conflictului comercial. „Trebuie să ne amintim că Canada este un stat — scuze, alunecare freudiană”, a spus Vance, stârnind râsete în rândul mulțimii. „A fost de fapt o greşeală.” Tarifele, miza imediată: 50% pentru unele produse canadiene În același discurs, Vance a acuzat Canada că aplică „tarife ridicole” și „alte taxe netarifare” asupra produselor din Maine care intră în Canada și a spus că SUA vor riposta împotriva „practicilor comerciale neloiale”, fie că vin din China, fie din Canada. Potrivit informațiilor prezentate, tarife de 50% asupra unor produse canadiene au intrat în vigoare imediat după miezul nopții din 22 august, după un decret prezidențial emis la 20 iulie. Măsura trebuia inițial să intre în vigoare pe 19 august, însă Trump a decis o amânare de trei zile, motivând că cele două țări erau aproape de un acord. Mesaj politic cu efecte economice Dincolo de „gafa” verbală, intervenția vicepreședintelui vine într-un moment în care relația comercială SUA–Canada este din nou sub presiune, iar deciziile privind tarifele vizează direct lanțuri de aprovizionare sensibile, precum industria auto. În acest context, retorica publică a liderilor americani riscă să complice și mai mult negocierile și să prelungească incertitudinea pentru companiile expuse schimburilor transfrontaliere. [...]
Washingtonul pregătește extinderea sancțiunilor secundare , o mișcare care poate lovi direct companii, bănci și state ce continuă relațiile comerciale cu Teheranul, într-o escaladare a presiunii economice asupra Iranului, potrivit Euronews . Pachetul urmează să fie detaliat la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Iranul „se prăbușește complet”. Tensiunile cresc din nou după acordul interimar din iunie, care a permis redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz și relaxarea unor sancțiuni. Înțelegerea prevedea continuarea negocierilor timp de 60 de zile pentru un acord final, cu mize majore: programul nuclear iranian și sancțiunile occidentale. „Războiul economic” devine prioritatea SUA În contextul unui război tot mai nepopular în Statele Unite, al apropierii alegerilor intermediare și al reducerii stocurilor americane de armament de precizie după bombardamentele asupra Iranului, Donald Trump pare să mute accentul de pe opțiunea militară pe presiunea financiară. Liderul de la Casa Albă a anunțat „cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”, iar Washingtonul speră că această strategie va forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii SUA. Ce include ofensiva: blocadă navală și sancțiuni pentru terți Noua campanie vine după reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În paralel, Trezoreria SUA pregătește extinderea sancțiunilor secundare — adică măsuri care pot viza și entități din afara SUA dacă fac afaceri cu Iranul. Concret, sunt avute în vedere sancțiuni pentru: companii, instituții financiare, state care continuă relațiile economice cu Teheranul. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a descris ofensiva drept o „Zi Z economică”, prezentând-o ca pe „cea mai mare ofensivă financiară desfășurată vreodată împotriva unui adversar”. Răspunsul Iranului: „recunoașterea înfrângerii” și amenințări cu represalii Teheranul contestă afirmațiile Washingtonului și susține că amploarea noilor măsuri arată că SUA nu și-au atins obiectivele militare. Ministrul adjunct de externe, Kazem Gharibabadi, i-a transmis lui Bessent: „Discursul vostru nu stă în picioare” Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării logica unei „invazii financiare” dacă, așa cum afirmă SUA, obiectivele militare ar fi fost deja atinse. În același timp, administrația Trump a avertizat că orice țară care menține legături economice cu Teheranul riscă să fie sancționată, iar Iranul a amenințat cu represalii împotriva statelor care se alătură sancțiunilor, pe care le descrie drept „terorism economic”. Pe fondul escaladării, președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut că Iranul se confruntă cu „numeroase dificultăți economice”, după decenii de sancțiuni americane și internaționale. [...]
Planul Washingtonului de a strânge șurubul economic Iranului depinde de China , dar Beijingul respinge sancțiunile americane și avertizează că va riposta, ceea ce ridică riscul unei escaladări cu efecte directe asupra comerțului și finanțelor globale, potrivit CNN . Miza este simplă: China rămâne „colacul de salvare” economic pentru Teheran, cumpărând cea mai mare parte a exporturilor iraniene de petrol, evaluate de CNN la „zeci de miliarde de dolari” anul trecut, pe lângă alte schimburi comerciale. În acest context, inițiativa anunțată de secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent – „ Operation Economic Outcast ”, care amenință cu noi sancțiuni țările ce refuză să oprească afacerile cu Iranul – poate eșua fără cooperarea Beijingului. De ce e greu de adus Beijingul „de partea” SUA China respinge de mult timp sancțiunile americane pe care le numește „unilaterale” și își apără dreptul la comerț „normal” cu parteneri precum Iranul și Rusia. După conferința de presă a lui Bessent, Ministerul chinez de Externe a spus că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja „drepturile și interesele legitime”. Purtătorul de cuvânt Lin Jian a criticat explicit abordarea de „război economic” și „presiune maximă”, avertizând asupra efectelor de propagare în economie și finanțe: „Războiul economic și presiunea maximă nu vor ajuta la rezolvarea problemei; ele vor intensifica doar tensiunile și conflictele, vor crea riscuri de propagare și vor perturba ordinea economică și financiară globală.” În paralel, dosarul Iran se suprapune peste o agendă bilaterală sensibilă: o vizită a lui Xi Jinping în SUA este așteptată luna viitoare, iar cele două părți ar putea discuta prelungirea unui armistițiu comercial care urmează să expire în toamnă. CNN notează și că Beijingul ar presupune că Washingtonul ar evita o confruntare economică mai largă care ar lovi ambele economii, înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din SUA. Cum funcționează „plasa” prin care intră petrolul iranian în China Potrivit analizei, importurile de petrol iranian sunt realizate printr-un sistem conceput să fie izolat de dolar și de expunerea la sancțiuni. Un rol central îl au rafinăriile private mici, așa-numitele „teapot refineries”, care cumpără și procesează țiței iranian sancționat, folosind o rețea de porturi, instituții financiare și petroliere „firewalled” (separate operațional pentru a limita expunerea internațională). China nu mai înregistrează oficial aceste achiziții de ani de zile, de când SUA au reimpus sancțiuni după retragerea primei administrații Trump din acordul nuclear cu Iranul. Unde ar putea apăsa SUA și ce riscă în schimb Deși sistemul este opac, există „puncte de presiune”, spun analiști citați de CNN. Un argument este că, în amonte, unele entități sunt deținute direct sau indirect de mari companii de stat chineze integrate în sistemul dolarului. Max Meizlish, analist la Foundation for Defense of Democracies, susține că sancționarea filialelor ar putea forța companiile-mamă să se retragă pentru a evita acuzația că sprijină entități sancționate. Bessent a spus anterior că Washingtonul a avertizat două bănci chineze nenumite pentru rolul lor în tranzacții legate de Iran. Întrebat ce măsuri ar urma pentru bănci și firme de transport care nu se conformează, el a afirmat că „nimeni nu este mai presus” de sancțiuni. Totuși, Beijingul a văzut și în trecut amenințări americane care au fost apoi retrase. În plus, China are pârghii economice semnificative asupra SUA, inclusiv controlul asupra unor lanțuri de aprovizionare cu minerale rare strategice. Un pas precum sancționarea unor bănci chineze majore ar putea declanșa reacții care să deterioreze rapid climatul politic înaintea unui summit Trump–Xi, avertizează un expert citat de CNN. Ce ar putea urma: „diplomație discretă”, nu aliniere la sancțiuni CNN descrie perioada următoare drept una de „diplomație discretă” – formularea folosită de Bessent – în care SUA ar încerca să obțină conformare prin presiuni private asupra partenerilor economici ai Iranului. În același timp, analiști chinezi văd spațiu limitat pentru cererile Washingtonului, pe ideea că Beijingul nu va accepta ca SUA să decidă ce pot tranzacționa legal companiile chineze cu țări terțe. Pe fond, China ar putea face mișcări tactice fără a valida public regimul de sancțiuni: reducerea discretă a achizițiilor de petrol sau intensificarea mesajelor politice către Teheran pentru reținere. De altfel, achizițiile chineze de petrol iranian „au scăzut deja puternic” față de anul trecut, pe fondul blocadei americane care a constrâns exporturile iraniene, mai notează CNN. În plan diplomatic, Beijingul își leagă mesajele de stabilitatea rutelor comerciale: Xi Jinping a cerut „restabilirea trecerii normale” prin Strâmtoarea Hormuz și o „soluție cuprinzătoare” a conflictului, iar vice-ministrul de Externe Miao Deyu a spus că China este „activ angajată” în promovarea discuțiilor de pace. Chiar și așa, analiza subliniază că Beijingul evită rolul de mediator direct și nu vrea ca o eventuală cooperare să fie interpretată drept „un favor” făcut lui Trump sau o aliniere la strategia americană de „presiune maximă”. [...]
