Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Negocierile SUA-Iran de la Geneva s-au...

Negocierile SUA-Iran de la Geneva s-au încheiat fără acord final - doar „direcții de urmat” stabilite

Discuții între oficiali americani și iranieni despre programul nuclear.

Iranul și SUA au convenit asupra unor „direcții de urmat” în negocierile nucleare, însă un acord final rămâne departe, a declarat marți ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, la finalul rundei de discuții de la Geneva, potrivit Digi24. Discuțiile, mediate de Oman, marchează a doua întâlnire oficială dintre cele două părți pe tema programului nuclear iranian.

Ce au obținut părțile

Araqchi a vorbit despre „progrese” și despre stabilirea principalelor direcții de negociere, dar a avertizat că drumul până la un acord este încă lung. Iranul s-a arătat dispus să dilueze uraniul îmbogățit la nivel ridicat, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor economice impuse de SUA.

Delegația americană a fost condusă de emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, iar întâlnirea a avut loc la ambasada Omanului din Geneva, sub medierea ministrului omanez de Externe, Badr bin Hamad al Busaidi.

Mesajele dure înainte de negocieri

Înaintea discuțiilor, președintele Donald Trump a afirmat că va fi implicat „indirect” în negocieri și a transmis că preferă un acord în locul unei intervenții militare. Liderul american a sugerat însă că, în lipsa unei înțelegeri, opțiunea militară rămâne pe masă.

În paralel, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice tentativă de „schimbare a regimului” va eșua.

Tensiuni în Strâmtoarea Hormuz

Pe fondul negocierilor, presa de stat iraniană a relatat că anumite zone din Strâmtoarea Hormuz au fost închise temporar din motive de securitate, în timp ce Garda Revoluționară a desfășurat exerciții militare. Teheranul a amenințat anterior că ar putea bloca ruta maritimă în cazul unui atac, o măsură care ar afecta aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol.

Deși ambele părți vorbesc despre deschidere și pragmatism, diferențele rămân majore, iar următoarele runde de negocieri vor fi decisive pentru a stabili dacă dialogul poate evita o nouă escaladare în regiune.

Recomandate

Articole pe același subiect

Donald Trump discută despre negocierile nucleare cu Iranul la Geneva.
Externe17 feb. 2026

Trump spune că va participa „indirect” la negocierile nucleare cu Iranul - doua rundă de discuții are loc la Geneva pe fondul tensiunilor militare din Golf

Donald Trump a anunțat că va fi implicat „indirect” în noile negocieri nucleare cu Iranul , potrivit Al Jazeera . Declarația a fost făcută luni, 16 februarie 2026, la bordul aeronavei Air Force One, în ajunul celei de-a doua runde de discuții indirecte dintre Washington și Teheran, programate la Geneva. Președintele american a subliniat importanța întâlnirilor și a descris Iranul drept „un negociator foarte dur” . Trump a sugerat că Teheranul ar fi mai dispus să ajungă la un acord, după ce, în iunie anul trecut, Statele Unite s-au alăturat Israelului într-un conflict de 12 zile și au bombardat trei situri nucleare iraniene, ceea ce a dus atunci la suspendarea negocierilor. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a ajuns la Geneva, declarând că vine cu „idei reale pentru a obține un acord echitabil”, dar a avertizat că „capitularea în fața amenințărilor” nu este o opțiune. Teheranul insistă că programul său nuclear are scopuri pașnice și respinge cererea Washingtonului de a renunța complet la îmbogățirea uraniului pe teritoriul său. De asemenea, Iranul refuză extinderea negocierilor la programul său de rachete. Discuțiile se desfășoară într-un climat tensionat. Statele Unite au trimis un al doilea portavion în regiunea Golfului, iar liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice atac ar putea declanșa un război regional. În același timp, Garda Revoluționară Islamică a desfășurat exerciții militare în Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Pe agenda tehnică se află și situația celor 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la nivel înalt, a căror soartă este cerută de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, condusă de Rafael Grossi. Iranul a permis acces limitat inspectorilor în unele locații, dar a restricționat alte vizite, invocând riscuri de radiații. În timp ce diplomația avansează, mobilizarea militară de ambele părți amplifică miza negocierilor, iar rezultatul rămâne incert într-un context regional marcat de amenințări și neîncredere reciprocă. [...]

Majid Takht-Ravanchi discută despre negocierile nucleare cu SUA.
Externe15 feb. 2026

Iranul acceptă compromisuri pentru un acord nuclear cu SUA - Ridicarea sancțiunilor, condiția esențială

Iranul se declară dispus la compromisuri pentru un nou acord nuclear cu SUA , dacă Washingtonul acceptă să discute ridicarea sancțiunilor, potrivit unui interviu acordat BBC de adjunctul ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi , relatează Reuters . Declarația vine într-un moment în care Teheranul și Washingtonul au reluat contactele diplomatice, după o perioadă de blocaj, iar o nouă rundă de negocieri este programată marți, la Geneva. Oficialul iranian a confirmat că discuțiile inițiale, desfășurate la începutul lunii februarie în Oman, au evoluat „mai mult sau mai puțin într-o direcție pozitivă”, însă a avertizat că este prea devreme pentru concluzii. La întâlnirea din Elveția sunt așteptați emisari americani, între care Steve Witkoff și Jared Kushner , cu medierea reprezentanților Omanului. Ce oferă Iranul și ce refuză Teheranul afirmă că este pregătit să negocieze limitări ale programului nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor financiare. Șeful programului atomic iranian a sugerat chiar posibilitatea diluării uraniului îmbogățit la nivel înalt, dacă toate sancțiunile economice vor fi eliminate. Totuși, poziția Iranului rămâne fermă în două puncte esențiale: nu acceptă condiția de îmbogățire zero a uraniului; refuză includerea programului de rachete în negocieri. Washingtonul consideră că îmbogățirea uraniului pe teritoriul Iranului poate deschide calea către dezvoltarea armelor nucleare, acuzație respinsă constant de autoritățile de la Teheran. Contextul tensionat al negocierilor Acordul nuclear din 2015, cunoscut drept Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune, a fost abandonat de Statele Unite în primul mandat al fostului președinte Donald Trump. Înțelegerea prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor în schimbul limitării programului nuclear iranian pentru a preveni obținerea bombei atomice. Reluarea negocierilor are loc pe fondul unor tensiuni regionale persistente și al presiunilor economice resimțite de Iran. Deznodământul rundei de la Geneva ar putea indica dacă există un teren comun real sau dacă divergențele privind nivelul îmbogățirii uraniului vor bloca din nou procesul diplomatic. [...]

Donald Trump susține un discurs despre politica America First la un eveniment.
Externe14 feb. 2026

Analiză Focaldata: Lumea se aliniază tot mai mult cu China - SUA pierde aliați sub Trump

Analiza voturilor din ONU arată că SUA se îndepărtează de aliați, iar centrul de greutate geopolitic se mută spre China , pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Potrivit unei analize publicate de The Guardian , care citează raportul Focaldata – „Mapping the New Geopolitical Axis” , agenda „America First” a accelerat realinierea diplomatică globală în favoarea Beijingului. Studiul Focaldata analizează voturile din Adunarea Generală a ONU ca indicator al alinierii geopolitice. Țările care votează constant în același sens sunt considerate apropiate strategic. Concluzia cercetării: numărul statelor puternic aliniate cu Washingtonul a scăzut dramatic, de la 46 în perioadele Obama și Biden la doar șapte în actualul mandat Trump. În schimb, blocul de 73 de țări apropiate de China a rămas stabil. Europa se îndepărtează de Washington Printre cele mai semnificative schimbări de vot se află aliați tradiționali ai SUA precum Canada, Germania, Marea Britanie, Japonia și Coreea de Sud. Raportul arată că alinierea Regatului Unit la pozițiile americane este la cel mai scăzut nivel de la începutul măsurătorilor. Un moment de ruptură a fost votul din februarie 2025 privind războiul din Ucraina, când SUA au votat împotriva unei rezoluții de condamnare a Rusiei, alături de Moscova, Belarus și Coreea de Nord. De asemenea, Washingtonul a respins rezoluții privind Gaza, mediul, sănătatea și migrația, unde majoritatea statelor occidentale au votat diferit. China își consolidează influența Potrivit analizei Focaldata, economia cumulată a țărilor apropiate de China depășește în prezent pe cea a statelor ferm aliniate SUA. Economiile cu cea mai rapidă creștere – din Asia, Africa și America Latină – tind să graviteze mai aproape de Beijing. Autorii raportului compară influența americană cu un „turn Jenga”, dependent de un bloc european tot mai fragil, în timp ce rețeaua Chinei este mai difuză și mai rezilientă. Concluzia indică o tendință structurală: centrul de greutate geopolitic global s-ar putea muta oficial în zona de influență a Chinei până la finalul anilor 2030, dacă actualele evoluții continuă. [...]

Reza Pahlavi discută despre intervenția militară în Iran la o conferință.
Externe14 feb. 2026

Fiul ultimului șah al Iranului cere intervenția SUA - Pahlavi: „Ar salva vieți”

Reza Pahlavi cere intervenția militară a SUA în Iran , susținând că un atac ar putea grăbi prăbușirea regimului de la Teheran. Potrivit Reuters , fiul ultimului șah al Iranului a făcut declarațiile la Conferința de Securitate de la München, unde oficialii guvernului iranian nu au fost invitați. Pahlavi, lider al opoziției iraniene în exil, a afirmat că există semne că regimul este aproape de colaps și că o intervenție americană ar putea „salva vieți” și accelera căderea conducerii clericale. El a îndemnat administrația președintelui Donald Trump să nu prelungească negocierile privind un nou acord nuclear cu Teheranul. „Este doar o chestiune de timp”, a declarat Pahlavi, adăugând că populația iraniană ar putea reveni în stradă dacă presiunea externă ar crește. Declarațiile vin după reprimarea violentă a protestelor declanșate la finalul lunii decembrie, în urma dificultăților economice. Negocieri și opțiuni militare Administrația Trump poartă discuții cu Iranul pentru un posibil acord nuclear, iar săptămâna trecută au avut loc întâlniri diplomatice în Oman . Alte runde de negocieri sunt așteptate în perioada următoare. Totuși, doi oficiali americani au declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că armata SUA se pregătește pentru eventualitatea unei operațiuni militare care ar putea dura mai multe săptămâni, dacă președintele ar decide lansarea unui atac. Trump a declarat vineri că Iranul s-a arătat dificil în negocieri și a sugerat că este necesară o abordare mai dură pentru a rezolva impasul. Opoziția iraniană rămâne fragmentată, iar sprijinul intern pentru Pahlavi este dificil de evaluat. Într-un interviu anterior acordat Reuters, Trump și-a exprimat scepticismul cu privire la amploarea susținerii de care acesta ar beneficia în Iran. [...]

Donald Trump discutând despre schimbarea de regim în Iran și implicațiile internaționale.
Externe14 feb. 2026

Trump despre Iran - „O schimbare de regim ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”

Donald Trump susține că o schimbare de regim în Iran „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla” , în contextul în care administrația americană analizează opțiuni suplimentare de presiune asupra Teheranului. Potrivit Euronews , declarația a fost făcută vineri, după ce liderul de la Casa Albă a confirmat trimiterea unui al doilea grup de portavioane în Orientul Mijlociu. Întrebat despre posibilitatea înlăturării conducerii clericale islamice din Iran, Trump a răspuns că „pare că acesta ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”, adăugând că regimul de la Teheran vorbește de „47 de ani” fără rezultate. Deși în ultimele săptămâni a indicat că obiectivul principal este limitarea programului nuclear iranian, președintele american a sugerat că acesta reprezintă doar o parte din solicitările Washingtonului. Declarațiile vin după întâlnirea de la Washington cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , care a cerut ca orice eventual acord să includă oprirea sprijinului iranian pentru Hamas și Hezbollah, precum și limitarea dezvoltării rachetelor balistice. Trump a afirmat că neutralizarea programului nuclear ar fi „cea mai mică parte a misiunii”. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a avertizat recent că o eventuală schimbare de putere în Iran ar necesita „o analiză atentă”, subliniind că este vorba despre un regim stabilit de mult timp. Președintele american a anunțat că portavionul USS Gerald R. Ford va fi redislocat din Marea Caraibelor în Orientul Mijlociu pentru a se alătura forțelor deja concentrate în regiune. El a precizat că, în lipsa unui acord cu Teheranul, prezența militară suplimentară ar putea deveni necesară. Între timp, statele arabe din Golf avertizează că orice intervenție militară ar putea escalada într-un conflict regional extins, într-un context deja tensionat după războiul dintre Israel și Hamas. În Iran, autoritățile se confruntă cu presiuni interne sporite, inclusiv ceremonii de doliu organizate după reprimarea protestelor recente. [...]

Benjamin Netanyahu discutând despre programul nuclear iranian la Ierusalim.
Externe15 feb. 2026

Netanyahu vrea eliminarea totală a capacității de îmbogățire a Iranului - Cere ca materialul îmbogățit să părăsească țara

Benjamin Netanyahu spune că un acord SUA-Iran trebuie să demonteze infrastructura nucleară , potrivit Reuters . Premierul israelian a declarat duminică, la Ierusalim, că i-a transmis săptămâna trecută președintelui american Donald Trump că nu este suficientă oprirea îmbogățirii uraniului, ci este necesară eliminarea capacității care o face posibilă. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală a Conference of Presidents of Major American Jewish Organizations, în contextul în care o a doua rundă de discuții între Statele Unite și Iran este programată pentru săptămâna aceasta. Reuters notează că Iranul urmărește un acord nuclear cu SUA care să aducă beneficii economice ambelor părți, potrivit unei relatări atribuite unui diplomat iranian. „Nu trebuie să existe nicio capacitate de îmbogățire, nu oprirea procesului de îmbogățire, ci demontarea echipamentelor și a infrastructurii care îți permit să îmbogățești de la bun început”, a spus Netanyahu. Netanyahu a adăugat că este sceptic în privința unui acord și a insistat ca materialul îmbogățit să părăsească Iranul. Negocierile dintre Washington și Teheran au fost reluate la începutul acestei luni, pe fondul eforturilor de a gestiona disputa de decenii privind programul nuclear iranian și de a evita o nouă confruntare militară. Potrivit Reuters, SUA au trimis un al doilea portavion în regiune și se pregătesc pentru posibilitatea unei campanii militare susținute dacă discuțiile eșuează, conform unor oficiali americani citați de agenție. Separat, premierul israelian a vorbit și despre Gaza , afirmând că Israelul mai are de „încheiat treaba” privind distrugerea tunelurilor. El a spus că au fost deja demontați 150 km dintr-un total estimat la 500 km. Totodată, Netanyahu a declarat că își propune ca Israelul să elimine treptat, în următorii 10 ani, componenta financiară a ajutorului militar american, după expirarea actualului acord pe 10 ani în 2028, care prevede 3,8 miliarde de dolari anual, cheltuiți în mare parte în Statele Unite pe echipamente. [...]