Știri
Știri din categoria Externe
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz reduce presiunea imediată pe transportul maritim și pe piețe, dar rămâne condiționată de o „rută coordonată” impusă de Iran și de evoluția a două armistiții descrise drept fragile, potrivit unei analize preluate de Digi24. Miza economică este directă: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru fluxurile energetice și comerciale, iar orice semnal de deblocare influențează rapid percepția de risc în regiune.
În contextul unei pauze de 10 zile în luptele dintre Israel și Hezbollah, susținută de Iran, Teheranul a reacționat declarând strâmtoarea „complet deschisă”. Donald Trump a susținut, la rândul său, că trecerea este „complet deschisă și gata pentru trecere liberă”, iar articolul notează că piețele „par să fi reacționat pozitiv”.
Dincolo de mesajele politice, redeschiderea este însoțită de o condiție practică: ministrul iranian de Externe, Abbas Aragchi, a spus că navele trebuie să folosească o „rută coordonată”, anunțată de Organizația Porturilor și Maritimă a Republicii Islamice Iran. Analiza sugerează că ar fi vorba despre rute mai apropiate de coasta iraniană, la nord de benzile de separare a traficului folosite înainte de război.
Rămâne neclar cât de repede ar putea această schimbare să reducă blocajul navelor rămase în interiorul Golfului. În plus, textul menționează că „căpitanii ar putea să se simtă amenințați”, iar blocada americană asupra porturilor iraniene ar rămâne, „deocamdată”, în vigoare.
Chiar și o redeschidere temporară, legată explicit de durata încetării focului („pentru perioada rămasă a încetării focului”, adică pentru săptămâna următoare), poate reduce pe termen scurt prima de risc asociată tranzitului în zonă. În același timp, condiționarea trecerii de o rută impusă de autoritățile iraniene introduce un element de incertitudine operațională pentru transportatori și asigurători, care se traduce, de regulă, în costuri și planificare mai dificilă.
Analiza indică faptul că următoarea etapă depinde de negocierile SUA–Iran, așteptate la Islamabad, unde ar urma să fie discutate atât influența regională a Iranului (sprijinul pentru Hezbollah, Hamas și Houthi), cât și dosarul nuclear.
Trump a afirmat că un acord cu Iranul este „foarte aproape” și a susținut că Iranul ar fi acceptat să predea aproximativ 440 kg de uraniu puternic îmbogățit. Iranul nu a comentat public, însă un oficial anonim citat de agenția Mizan a negat existența unor negocieri privind transferul de materiale nucleare către SUA.
În paralel, Iranul ar urmări „un nou set de protocoale” pentru traficul prin Strâmtoarea Ormuz, care să înlocuiască actualul control strict cu un cadru juridic ce ar recunoaște, în viziunea Teheranului, dreptul său suveran (alături de Oman) de a controla intrările și ieșirile din Golf.
Materialul preluat de Digi24 citează o analiză BBC potrivit căreia două încetări ale focului, în Iran și Liban, ar putea crea „o fereastră rară” pentru progrese diplomatice, dar într-un moment cu riscuri majore.
În planul conflictului Israel–Liban, sunt menționate obstacole mari pentru un acord de pace (frontiera, dezarmarea Hezbollah și retragerea Israelului), iar Hezbollah afirmă că nu va fi dezarmat înainte de îndeplinirea unor condiții, inclusiv retragerea israeliană și reconstrucția.
Recomandate
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz reduce riscul unui nou șoc pe piața petrolului , însă negocierile SUA–Iran rămân fragile, pe fondul disputei privind stocurile de uraniu îmbogățit, potrivit G4Media . Iranul a respins ideea transferului în străinătate a stocurilor sale de uraniu îmbogățit, la o zi după ce Donald Trump a sugerat că un acord ar fi „aproape”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghai, a declarat la televiziunea de stat că „uraniul îmbogățit al Iranului nu va fi transferat nicăieri”, subliniind importanța subiectului pentru Teheran. În paralel, Trump a afirmat că nu mai există „blocaje” în calea ajungerii la un acord și a susținut că iranienii „au fost de acord să ne dea înapoi praful nuclear”, referindu-se la stocurile de uraniu puternic îmbogățit. De ce contează: Ormuz, un punct critic pentru comerțul global cu hidrocarburi În acest context, Iranul a anunțat vineri redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută maritimă esențială pentru comerțul mondial cu hidrocarburi. Președintele american a salutat imediat decizia și a susținut că Republica Islamică s-ar fi angajat să „nu mai închidă niciodată” strâmtoarea, dar a adăugat că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne „pe deplin în vigoare” până la finalul negocierilor. Baghai a replicat că deciziile privind Ormuz „nu se decid online” și a avertizat asupra unui posibil răspuns iranian la blocada navală, pe care a descris-o drept o „încălcare a armistițiului”. Miza nucleară și incertitudinile din negocieri Potrivit informațiilor prezentate, Iranul deține încă uraniu puternic îmbogățit la 60% (aproape de pragul de 90% necesar pentru o armă nucleară) și uraniu îmbogățit la 20%, nivel considerat critic pentru o îmbogățire rapidă la 60% și apoi la 90%. Teheranul neagă că urmărește obținerea de arme nucleare. Soarta stocurilor rămâne incertă și din cauza refuzului Iranului de a permite accesul inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la siturile nucleare afectate. În plus, purtătorul de cuvânt al MAE iranian a indicat că discuțiile actuale ar viza în primul rând „încheierea războiului”, iar „gama subiectelor discutate s-a lărgit”. Baghai a mai spus că ridicarea sancțiunilor internaționale care afectează economia iraniană și compensarea pagubelor din timpul războiului sunt teme importante pentru Teheran. [...]
Iranul amenință că va închide din nou Strâmtoarea Ormuz dacă SUA mențin blocada navală , un scenariu care ar readuce rapid presiune pe transportul maritim și pe fluxurile energetice din Golf, potrivit Agerpres , care citează presa iraniană preluată de agenția EFE. Mesajul a fost relatat de agențiile iraniene Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), citând surse din jurul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Potrivit acestora, dacă „blocada maritimă” continuă, Teheranul ar considera-o o încălcare a armistițiului, iar tranzitul prin strâmtoare ar fi „închis” din nou. Redeschidere condiționată până la finalul armistițiului Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a anunțat vineri mai devreme redeschiderea strâmtorii pentru navele comerciale până la sfârșitul armistițiului cu SUA, care expiră miercurea viitoare, după începerea armistițiului din Liban anunțat joi. Presa iraniană susține că redeschiderea ar fi condiționată de trei cerințe: navele să își coordoneze trecerea cu forțele iraniene; să urmeze ruta desemnată de Teheran; să nu aibă legături cu „țările inamice”, respectiv SUA și Israel. În material se precizează că ruta navigabilă ar include un culoar de intrare și unul de ieșire din strâmtoare. Poziția SUA: blocada rămâne până la un acord La scurt timp după anunțul privind redeschiderea, președintele american Donald Trump a transmis că va menține blocada navală asupra porturilor iraniene până când se va ajunge la un acord de încetare a ostilităților cu Iranul. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, Trump a ordonat blocada după eșecul negocierilor desfășurate în weekend la Islamabad. Separat, un oficial de rang înalt din IRGC, citat de Reuters, a menționat și o a patra condiție: deblocarea activelor Iranului înghețate în străinătate prin sancțiuni. [...]
Donald Trump a respins implicarea NATO în Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care redeschiderea rutei a calmat piețele și a coborât prețul petrolului , potrivit Adevărul . Președintele SUA susține că a fost „sunat de NATO” după încheierea tensiunilor din zonă și că le-a cerut „să stea departe”, criticând Alianța în termeni duri. Într-o postare pe Truth Social, Trump a afirmat că NATO a întrebat dacă este nevoie de ajutor, iar răspunsul său a fost negativ. El a descris organizația drept „inutilă atunci când este nevoie” și „tigru de hârtie”, adăugând că ar accepta prezența lor doar „dacă vor doar să-și încarce navele cu petrol”. Miza: securitatea transportului maritim și efectul asupra pieței petrolului Declarațiile vin pe fondul discuțiilor europene despre o prezență coordonată în zonă. Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat la Paris formarea unei „misiuni multinaționale” pentru protejarea navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz și sprijinirea operațiunilor de deminare, potrivit Independent . Inițiativa ar urma să fie: „strict defensivă”, conform liderilor europeni; coordonată printr-o conferință de planificare militară la Londra; susținută, la nivel de intenție, de „peste o duzină de state”, care și-au exprimat disponibilitatea de a contribui. Context: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reacția piețelor În paralel, Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul comercial, decizie salutată de Washington, notează Adevărul, care trimite la relatările sale anterioare despre subiect: „Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz” și „Decizia de redeschidere a Strâmtorii Ormuz”. Trump a spus, la rândul său, că strâmtoarea este „complet deschisă și pregătită pentru trafic deplin” și a susținut că Iranul, cu sprijin american, a început eliminarea minelor marine. Potrivit sursei, redeschiderea rutei strategice a dus la scăderea prețului petrolului și la creșteri pe piețele financiare globale, însă liderii europeni au avertizat că situația rămâne fragilă. [...]
Iranul respinge ideea transferului uraniului îmbogățit către SUA, complicând negocierile care ar putea include și deblocarea unor active de 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei), potrivit Libertatea . Teheranul îl contrazice astfel pe președintele american Donald Trump , care a susținut că Iranul ar fi fost de acord să predea materialul nuclear. Ministerul iranian de Externe a negat vineri că negociatorii ar fi acceptat să cedeze Statelor Unite uraniul îmbogățit. Purtătorul de cuvânt Esmail Baghaei, citat de televiziunea de stat, a insistat că uraniul îmbogățit „nu va fi transferat nicăieri” și a legat subiectul de o linie roșie de suveranitate. „Uraniul îmbogățit al Iranului nu va fi transferat nicăieri. Așa cum pământul iranian este sacru pentru noi, această chestiune este de mare importanță pentru noi.” Divergența cu declarațiile lui Trump Declarația iraniană vine după ce Donald Trump a afirmat că Iranul ar fi fost de acord să predea Statelor Unite „tot «praful» nuclear” și să nu dețină arme nucleare în următorii 20 de ani. În același timp, agenția iraniană de presă Mizan a scris că nu există niciun acord privind „transferul uraniului îmbogățit către Statele Unite”, subliniind că tema „nici nu a fost discutată”. Miza financiară: active înghețate și condițiile unui posibil acord În planul negocierilor, CNN relatează că discuțiile pentru un acord care să ducă la oprirea războiului sunt, deocamdată, blocate de divergențe majore, inclusiv pe tema recuperării materialelor nucleare iraniene. Potrivit CNN și Axios , care citează surse familiarizate cu discuțiile dintre Teheran și Washington D.C., administrația Trump ar lua în calcul deblocarea unor active iraniene de 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) în schimbul uraniului îmbogățit. Trump a respins însă ideea unei componente financiare: „Nu se va face niciun schimb de bani, sub nicio formă.” În lipsa unui acord asupra transferului uraniului îmbogățit — punct pe care Teheranul îl neagă explicit — rămâne neclar dacă pachetul discutat (inclusiv deblocarea activelor) are șanse să avanseze sau va rămâne blocat la nivel de ipoteză. [...]
Donald Trump leagă o viitoare întâlnire cu Xi Jinping de miza Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol , sugerând că discuția ar putea avea implicații directe pentru fluxurile energetice și, implicit, pentru piețe, potrivit Adevărul . Președintele SUA a scris pe platforma sa, Truth Social, că întrevederea cu liderul Chinei „va fi una specială și, potențial, istorică”, fără să ofere însă detalii despre data exactă a întâlnirii. În mesaj, Trump a afirmat că Xi Jinping ar fi „foarte bucuros” că Strâmtoarea Hormuz „este deschisă și/sau se deschide rapid”, iar el „așteaptă cu nerăbdare” întâlnirea, adăugând că „se vor realiza multe lucruri”. De ce contează: Ormuz, nod strategic pentru petrol și un test de coordonare SUA–China Trump a legat explicit discuțiile cu Xi de decizia privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, pe care a descris-o drept un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol. În același context, el a susținut că Beijingul este „mulțumit” de redeschiderea strâmtorii. Totodată, Trump a afirmat că, în urma acestor discuții, „au fost de acord să nu mai trimită arme în Iran”, prezentând o posibilă componentă de securitate regională asociată subiectului energetic. Ce lipsește din anunț Deși a vorbit despre o întâlnire „peste câteva săptămâni” și despre un caracter „istoric”, Trump nu a precizat: data și locul întrevederii; agenda concretă sau eventuale angajamente asumate de părți; un calendar pentru pașii următori legați de Strâmtoarea Ormuz. [...]
Președintele Libanului, Joseph Aoun , cere ca încetarea focului negociată cu sprijinul SUA să fie transformată în „acorduri permanente”, un pas care ar putea împinge Beirutul spre discuții directe cu Israelul și ar deschide o etapă nouă, cu implicații politice și de securitate pentru regiune , potrivit The Jerusalem Post . Aoun a făcut declarația vineri, în primul său discurs televizat după încetarea focului intermediată de Statele Unite, care a pus capăt la șase săptămâni de lupte între Israel și Hezbollah , grupare susținută de Iran. Președintele nu a precizat dacă prin „acorduri permanente” se referă la un posibil acord de pace cu Israelul. Ce prevede înțelegerea și de ce contează Textul acordului menționează că Israelul și Libanul ar urma să poarte discuții directe pentru a ajunge la „pace între cele două țări”. În acest context, Aoun a vorbit despre „tranziția” de la obiectivul încetării focului la „acorduri permanente” care să păstreze „drepturile” libanezilor, „unitatea” teritoriului și „suveranitatea” statului. În discurs, liderul de la Beirut a mulțumit președintelui american Donald Trump și unor țări din regiune pentru rolul în obținerea încetării focului. Rezistență internă: poziția Hezbollah Hezbollah a transmis că se opune discuțiilor directe cu Israelul, iar parlamentari ai grupării au criticat vineri guvernul libanez pentru acceptarea unor astfel de negocieri. Fără să menționeze Israelul în acest pasaj, Aoun a insistat că negocierile nu ar fi „un semn de slăbiciune” și nici „o concesie”. Președintele a invocat explicit Israelul doar când a spus că obiectivul său este oprirea atacurilor israeliene asupra Libanului și retragerea trupelor israeliene de pe teritoriul libanez. Ce urmează: posibilă rundă la Casa Albă, fără dată confirmată Donald Trump a declarat joi că îi va invita pe Aoun și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă pentru discuții între cele două țări. Nu era clar, la momentul relatării, dacă a fost stabilită o dată, însă o astfel de întâlnire ar reprezenta un reper major în relația Liban–Israel. Separat, ministrul israelian al apărării a spus vineri că trupele israeliene vor continua să demoleze locuințe din sudul Libanului despre care Israelul afirmă că erau folosite de Hezbollah. Aoun a declarat că este pregătit să „poarte întreaga responsabilitate” pentru aceste opțiuni și să facă „tot ce este necesar” pentru „a-și elibera pământul” și „a-și proteja poporul”. [...]
