Știri
Știri din categoria Externe

Pakistanul spune că negocierile pentru un armistițiu SUA–Iran continuă, potrivit AGERPRES, care citează agenția EFE, în contextul apropierii termenului-limită anunțat de președintele american Donald Trump pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Ministerul pakistanez de Externe a transmis că discuțiile sunt „în desfășurare”, după relatări din mass-media despre un posibil armistițiu de 45 de zile propus de Islamabad.
„Nu comentăm situații individuale specifice. Observația noastră este că procesul de pace este în desfășurare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului pakistanez de Externe.
Un oficial american de la Casa Albă a confirmat că țări mediatoare au propus un armistițiu de 45 de zile în războiul cu Iranul, însă a precizat că Donald Trump a respins această propunere. În paralel, Pakistanul ar acționa ca mediator între Teheran și Washington, într-un demers diplomatic în care sunt implicate și Turcia, Egiptul și Arabia Saudită, descris de surse regionale drept „Acordul de la Islamabad”.
Potrivit sursei citate, Pakistanul ar fi deschis un canal direct pentru schimburi de mesaje între emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, și ministrul iranian de externe Abbas Araqchi. Acesta din urmă a calificat luni planul în 15 puncte propus de SUA pentru oprirea ostilităților drept „extrem de ambițios și ilogic”. AGERPRES menționează că, potrivit The New York Times, planul ar include cerințe precum predarea stocului de uraniu îmbogățit, demontarea infrastructurilor nucleare principale, menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz și limitări privind rachetele, în schimbul ridicării sancțiunilor și sprijinului pentru programul nuclear civil.
Pe fondul acestor discuții, Trump a avertizat Iranul că va ataca infrastructura civilă dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă complet până marți la ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, 06:00, ora României). Iranul a răspuns că nu va negocia sub ultimatumuri și că a transmis propriile poziții prin intermediari. AGERPRES mai arată că, potrivit Axios, medierea se concentrează pe redeschiderea Strâmtorii Ormuz și pe o soluție privind uraniul înalt îmbogățit al Iranului, inclusiv prin scoaterea acestuia din țară sau prin diluare, condiții considerate cheie de SUA și Israel pentru un acord.
Recomandate

Donald Trump a respins propunerea unui armistițiu de 45 de zile în războiul cu Iranul, potrivit Euronews România , care citează AFP via Agerpres. Casa Albă a confirmat luni că ideea a fost transmisă de țări mediatoare, însă președintele SUA nu a acceptat-o, iar operațiunea militară americană denumită „Furia epică” continuă. „Aceasta este o idee printre multe altele și președintele nu a validat-o. Operațiunea 'Furia epică' continuă și președintele se va exprima la ora 13:00”, ora Washingtonului, ora 17:00 GMT, la o conferință de presă, a indicat un responsabil american. Conform Axios , trei state mediatoare – Pakistan, Turcia și Egipt – ar fi propus un armistițiu de 45 de zile, prezentat ca un prim pas către încheierea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Informația despre identitatea mediatorilor și conținutul inițiativei este atribuită publicației americane. În paralel, Trump a transmis un ultimatum Teheranului, amenințând că va intensifica atacurile asupra infrastructurii dacă Iranul nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz până marți, ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, ora 00:00 GMT). Președintele american a vorbit despre lovirea podurilor și a centralelor electrice, în cazul în care cererea nu este îndeplinită. Iranul a reacționat luni, afirmând că nu va negocia cu SUA sub presiunea ultimatumurilor și că a formulat propriile poziții și cereri ca răspuns la propunerile de armistițiu transmise prin intermediari. Tot potrivit surselor citate de Axios, discuțiile de mediere se concentrează pe redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz și pe o soluție privind uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare, condiții prezentate drept esențiale de SUA și Israel pentru un acord. [...]

SUA, Iranul și mediatorii regionali discută un posibil armistițiu de 45 de zile , potrivit News.ro , care citează informații publicate de Axios pe baza a patru surse americane, israeliene și regionale familiarizate cu discuțiile. Conform Axios, negocierile vizează termenii unui acord în două faze. Prima etapă ar presupune un armistițiu de 45 de zile, perioadă în care părțile ar încerca să ajungă la o înțelegere pentru încetarea definitivă a războiului. A doua fază ar urma să fie un acord propriu-zis privind încetarea războiului, notează publicația. Armistițiul ar putea fi prelungit, dacă ar fi nevoie de mai mult timp pentru negocieri. Reuters consemnează că nu a putut verifica independent informațiile privind discuțiile și structura în două etape a acordului. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a făcut o declarație pentru Wall Street Journal despre un termen-limită legat de Strâmtoarea Ormuz și posibile consecințe în cazul nerespectării acestuia. „Termenul limită pe care l-a stabilit pentru ca Iranul să deschidă Strâmtoarea Ormuz sau să se confrunte cu atacuri asupra infrastructurii critice este marţi seara.” [...]

Donald Trump a amenințat că ar putea „șterge Iranul de pe hartă” în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, potrivit Adevărul . Declarațiile vin la câteva zile după ce liderul american s-a adresat națiunii și a spus că războiul se va încheia „în curând”. În intervenția sa, Trump a legat amenințarea de un termen-limită impus Iranului privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, stabilit pentru marți, 7 aprilie, ora 20:00 pe Coasta de Est a SUA (miercuri, 8 aprilie, ora 03:00 în România). „Întreaga țară poate fi eliminată într-o singură noapte, iar acea noapte ar putea fi chiar mâine noapte”, a spus Trump. Întrebat dacă lovirea infrastructurii și întreruperea alimentării cu energie ar însemna pedepsirea populației pentru acțiunile regimului, Trump a susținut că iranienii ar accepta costuri pentru a obține libertatea. El a afirmat, totodată, că iranienii „își doresc ca atacurile SUA să continue” și că „vor libertate”, descriind Iranul drept o „lume violentă” în care protestatarii sunt împușcați. Președintele american a vorbit și despre o operațiune de salvare a echipajului unui avion de luptă F-15E prăbușit în Iran, recunoscând că nu toți consilierii militari au susținut misiunea, din cauza riscului de pierderi. Trump a spus că secretarul Apărării, Pete Hegseth, și președintele Statului Major Întrunit, generalul Dan Caine, au sprijinit operațiunea. Trump a acuzat, de asemenea, o scurgere de informații către presă, despre care a afirmat că ar fi complicat recuperarea celui de-al doilea militar. Potrivit declarațiilor sale, Iranul nu ar fi știut că un al doilea militar era dat dispărut până când informația a devenit publică, iar ulterior ar fi fost anunțată o recompensă pentru capturarea pilotului. În acest context, Trump a amenințat că va cere companiei media care a publicat informația să dezvăluie sursa, invocând „securitatea națională”, fără să numească instituția de presă. Adevărul notează că NBC a atras atenția că o tentativă de a încarcera jurnaliști pentru refuzul de a-și divulga sursele ar întâmpina aproape sigur opoziție juridică imediată. Președintele a oferit și detalii despre misiunea de recuperare a celui de-al doilea aviator, despre care a spus că a fost „istorică”. El a afirmat că militarul, un colonel, a aterizat la o „distanță semnificativă” de primul pilot recuperat și că s-ar fi deplasat prin teren muntos pentru a evita capturarea. Conform informațiilor prezentate de Trump, operațiunea de salvare a implicat: 155 de aeronave în total; patru bombardiere; 64 de avioane de luptă; 48 de avioane-cisternă pentru realimentare; 13 aeronave de salvare. Pe plan economic, în timpul conferinței de presă, prețul țițeiului american a urcat de la 112 la aproximativ 114 dolari pe baril, iar Brent a crescut mai puțin, mai arată Adevărul. În același interval, indicii bursieri Dow Jones, Nasdaq și S&P 500 au renunțat la câștigurile din timpul zilei și au trecut pe minus. [...]

Războiul cu Iranul ar putea întări poziția geopolitică a Teheranului pe termen lung , în timp ce dominația americană în regiune ar putea fi subminată, susțin cinci experți de top, conform Libertatea . Conflictul, declanșat pe 28 februarie 2026 de către Statele Unite și Israel, a dus la o criză energetică globală prin suspendarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz. Scott Lucas, profesor de politică internațională, afirmă că războiul a distrus cadrele care preveneau astfel de conflicte și a subminat leadership-ul american. Statele din Golf se simt mai nesigure ca niciodată, iar piețele energetice rămân instabile. Asasinarea liderului suprem iranian, Ali Khamenei, și lipsa unui plan coerent din partea administrației Trump complică și mai mult situația diplomatică. Andrew Thomas, lector în studii despre Orientul Mijlociu, consideră că războiul va întări poziția geopolitică a Iranului pe termen lung, în ciuda pierderilor suferite de regim. Strategia de apărare „mozaic” a Gărzilor Revoluționare Islamice a demonstrat eficiență, iar închiderea Strâmtorii Ormuz a transformat conflictul într-o problemă globală. „Unitățile noastre militare acționează acum în mod independent, pe baza unor instrucțiuni generale oferite în avans”, a declarat ministrul iranian de Externe, Seyed Abbas Araghchi, în prima zi a conflictului. Potrivit Jessicăi Genauer, profesor asociat de relații internaționale, conflictul a spulberat eforturile de integrare regională ale Israelului. Acordurile Abraham, vizând consolidarea legăturilor economice și de securitate între Israel și statele arabe, au fost grav afectate, iar atacurile iraniene au subminat rațiunea cooperărilor. Kristian Coates Ulrichsen, cercetător la Baker Institute, atrage atenția asupra impactului războiului asupra relațiilor de securitate din Golf. Statele din Golf ar putea apela la China sau India pentru a contracara influența Iranului, diversificându-și rețelele diplomatice și de securitate. Chris Ogden, profesor asociat, estimează că Iranul își va consolida controlul asupra Strâmtorii Ormuz, continuând să fie un jucător-cheie în tranzitul de petrol și gaze. Țările care nu s-au opus Iranului, precum China și India, ar putea beneficia cel mai mult, aprofundându-și parteneriatele strategice cu Teheranul. Pe lângă aceste aspecte, Statele Unite nu au reușit să îndeplinească mai multe obiective majore în conflictul cu Iranul, inclusiv prevenirea obținerii armei nucleare și oprirea programului de rachete balistice. De asemenea, influența regională a Iranului nu a fost redusă, iar grupurile proxy susținute de Teheran continuă să fie active în Orientul Mijlociu. [...]

Iranul și Omanul negociază un protocol pentru tranzitul în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Economica.net . Teheranul spune că discuțiile vizează stabilirea unei proceduri care să asigure trecerea navelor prin strâmtoare, un punct strategic pentru transporturile de energie. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei, a declarat la o conferință de presă că obiectivul negocierilor este „de a examina un protocol și o procedură pentru tranzitul în siguranță al navelor prin Strâmtoarea Ormuz”. El a adăugat că Iranul și Omanul, state riverane strâmtorii, au avut duminică o nouă întâlnire pe această temă la nivel de viceminiștri de externe și și-a exprimat convingerea că un acord ar putea fi atins în curând. În același timp, tensiunile politice rămân ridicate. Duminică, Donald Trump a amenințat din nou Iranul cu atacuri asupra podurilor și infrastructurii sale energetice dacă nu redeschide strâmtoarea, în termenii celui mai recent ultimatum adresat Teheranului, care expiră pe 6 aprilie la ora 20:00, ora Washingtonului (7 aprilie, ora 03:00, ora României). După unul dintre ultimatumurile anterioare, Iranul a răspuns că Strâmtoarea Ormuz este deschisă pentru toate navele, cu excepția celor care au legături cu „inamicii Iranului”. Teheranul a mai avertizat că, dacă amenințarea SUA ar fi pusă în practică, ar lovi instalațiile energetice regionale, interesele economice americane din zonă și infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare a apei marine. [...]

Kremlinul susține că tensiunile din Orientul Mijlociu cresc și afectează economia globală , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Moscova afirmă că războiul împotriva Iranului se intensifică atât ca întindere geografică, cât și ca impact economic, pe fondul atacurilor Statelor Unite și ale Israelului asupra Republicii Islamice. Declarațiile au fost făcute luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în contextul în care președintele american Donald Trump a transmis duminică, pe rețelele sociale, că ar putea ataca marți centrale electrice și poduri din Iran, dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă. Întrebat de Reuters despre mesajele lui Trump, Peskov a spus că Rusia a luat act de acestea, dar a evitat un comentariu direct asupra amenințărilor. „Constatăm că nivelul tensiunilor din regiune crește și continuă să crească”, a spus Peskov. „De fapt, întreaga regiune este în flăcări. Acestea sunt consecințe foarte periculoase și negative ale agresiunii declanșate împotriva Iranului.” Kremlinul mai afirmă că „geografia” conflictului s-a extins și că efectele se resimt dincolo de zona de război, inclusiv prin „consecințe foarte, foarte negative pentru economia globală”, fără a detalia mecanismele sau a oferi estimări. Mesajul Moscovei vine într-un moment în care Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct sensibil pentru piețele energetice și pentru lanțurile de aprovizionare, iar escaladarea militară și retorica privind infrastructura critică sporesc riscurile percepute de investitori și companii. [...]