Știri
Știri din categoria Externe
Sprijinul public al lui Elon Musk pentru poziția lui Donald Trump poate amplifica presiunea SUA asupra Ucrainei privind atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, într-un moment în care Washingtonul discută și despre fluxuri de combustibil rusesc către piețele americană și globală, potrivit Adevărul.
Musk, proprietarul X și șeful Tesla și SpaceX, a reacționat la un clip video publicat de Casa Albă în care Trump îi cerea Ucrainei să înceteze loviturile asupra rafinăriilor rusești. „Zelenski a mers prea departe”, a scris Musk pe X, conform sursei.
În înregistrarea distribuită de Casa Albă, Trump susține că i-ar fi transmis președintelui ucrainean că atacarea rafinăriilor este „o problemă mondială” și că Ucraina „mai bine ar înceta”. Totodată, președintele american afirmă că Ucraina ar avea nevoie de „un nou lider” care să poată negocia încheierea războiului.
Potrivit materialului, loviturile ucrainene asupra rafinăriilor rusești sunt descrise ca fiind eficiente și ca generând dificultăți pentru sectorul energetic al Rusiei. În același timp, Trump nu consideră aceste atacuri echivalente cu loviturile rusești asupra rețelei energetice ucrainene, notează Adevărul.
Publicația menționează și că, potrivit Axios, Trump ar fi decis să încheie un acord cu Rusia privind livrarea de motorină pe piețele americană și globală după ce Zelenski ar fi ignorat aproximativ șase solicitări ale SUA de a opri atacurile asupra rafinăriilor rusești.
Adevărul reamintește că, anul trecut, Musk spunea că internetul prin satelit Starlink va rămâne disponibil pentru forțele armate ucrainene, chiar dacă nu este de acord cu politica Kievului, precizând că serviciul nu va fi folosit „ca monedă de schimb”.
În același material este citat și un editorial din The Telegraph, care califică drept „rușinos” acordul de a importa motorină rusească și îl descrie ca pe un „cadou pentru Putin”, argumentând că ar canaliza bani către „mașina de război” a Kremlinului și ar submina poziția Occidentului.
Pe dimensiunea economică, editorialul invocă faptul că prețurile combustibililor la benzinăriile americane au crescut în ultimele luni și că transportul inițial de 300.000 de tone din noul acord ar echivala cu aproximativ 2,2 milioane de barili, adică puțin peste jumătate din cererea zilnică a SUA; impactul imediat asupra prețurilor ar putea fi, astfel, minim. Restul de 4,5 milioane de tone ar urma să sosească abia după alegeri, potrivit aceleiași surse citate în articol.
Materialul plasează aceste evoluții în contrast cu promisiunea anterioară a lui Trump că va opri războiul în 24 de ore de la preluarea mandatului, apreciind că, în schimb, acțiunile sale „nu fac decât să alimenteze acest război” (formulare atribuită editorialului menționat).
Recomandate
Kievul încearcă să blindeze sprijinul extern pentru Ucraina și să mențină presiunea asupra economiei ruse , după ce Donald Trump a cerut schimbarea președintelui ucrainean și oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice ruse, potrivit news.ro . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a reacționat la declarațiile lui Trump afirmând că Volodimir Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean” și că „poporul este cel care are dreptul să decidă”. Într-o postare pe X, șeful diplomației ucrainene a susținut că intervențiile „din străinătate” nu fac decât să confirme că Zelenski „își îndeplinește bine îndatoririle” și că „merită să fie susținut”. Mesajul central: continuitate politică și intensificarea presiunii asupra Moscovei În aceeași logică, Sîbiha a indicat că ziua de sâmbătă a fost dedicată unei „activități diplomatice intense” pentru Ucraina, după „evenimentele contraproductive de ieri”, fără a detalia în ce au constat acestea. Potrivit ministrului, Zelenski a avut discuții „neîntrerupte, pe tot parcursul zilei” cu liderii țărilor partenere. La rândul său, Sîbiha a discutat cu omologii din: Regatul Unit; Germania; Norvegia. El spune că discuțiile au vizat nu doar menținerea, ci și „intensificarea presiunii asupra mașinii de război rusești”, precum și stabilirea programului contactelor viitoare. Legătura cu economia: țintirea „mașinii de război” și a complexului militar-industrial Ministrul a susținut că sprijinul partenerilor rămâne „de neclintit” și a cerut ca săptămâna următoare să devină una „a forței europene, a hotărârii și a presiunii sporite asupra Moscovei”. În același mesaj, a indicat explicit direcția: lovirea economiei ruse și a complexului său militar-industrial. „Împreună, putem pune capăt celebrărilor lui Putin și putem lovi cu toată forța economia și complexul său militar-industrial.” Sîbiha a legat această poziționare de continuarea atacurilor rusești asupra Ucrainei, afirmând că „terorismul rus nu se oprește nici măcar o oră” și că „aproape 100 de persoane au fost ucise într-o singură săptămână”, concluzionând că „nu este momentul pentru slăbiciune”. Context: atacul lui Trump la adresa lui Zelenski și avertismentul privind infrastructura energetică Potrivit informațiilor citate, Donald Trump l-a atacat public pe Zelenski, afirmând că este timpul ca Ucraina să „aibă un nou președinte” care să poată ajunge la un acord cu Rusia. Totodată, Trump a condamnat atacurile ucrainene asupra infrastructurilor rusești din domeniul hidrocarburilor și a avertizat: „Ar fi bine să înceteze”. news.ro notează că aceste declarații au venit la o zi după un anunț privind livrarea unor „cantități uriașe” de motorină rusească către Statele Unite, în urma unei convorbiri între Trump și Vladimir Putin. [...]
Relaxarea sancțiunilor SUA pentru motorina rusească riscă să alimenteze indirect veniturile Moscovei , într-un moment în care Washingtonul mizează pe importuri pentru a tempera prețurile la pompă, potrivit Mediafax . Fostul premier britanic Boris Johnson acuză administrația Donald Trump că, prin această decizie, îi pune pe șoferii americani să „finanțeze” războiul dus de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Într-o postare pe Facebook, Johnson a criticat decizia Statelor Unite de a relaxa sancțiunile asupra combustibilului rusesc și a respins explicația potrivit căreia atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești ar fi principala cauză a scumpirii carburanților. „Este revoltător că SUA ridică acum sancțiunile asupra combustibilului rusesc și de-a dreptul ridicol să dai vina pe Ucraina pentru explozia prețurilor, care a început, în mod evident, odată cu închiderea Strâmtorii Ormuz”, a transmis Boris Johnson. Acordul anunțat de Trump: volume și calendar Reacția lui Johnson vine după ce Donald Trump a anunțat vineri un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească către piața americană și cea internațională. Înțelegerea prevede: furnizarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină; alte 500.000 de tone în noiembrie; cantități suplimentare „în perioada următoare”. Pentru a permite tranzacțiile, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o autorizație temporară care relaxează restricțiile privind comercializarea motorinei rusești până la 7 aprilie 2027. Miza economică: prețuri la pompă, efect posibil limitat Trump a susținut că acordul va reduce rapid prețurile la motorină, care au crescut puternic în ultimele luni. Totuși, experți consultați de Associated Press avertizează că volumele suplimentare promise de Rusia ar putea avea un impact redus asupra prețurilor internaționale, în condițiile în care persistă problemele de aprovizionare și capacitatea limitată de rafinare. Johnson a pus sub semnul întrebării și eficiența economică a acordului. „Nu va funcționa și mă îndoiesc că va avea vreun efect semnificativ asupra prețului combustibilului”, a avertizat fostul premier. În același mesaj, el a susținut că Rusia continuă să bombardeze orașe ucrainene și să ucidă civili, în timp ce administrația americană încearcă să ajungă la o înțelegere energetică cu Moscova. „Putin ucide în fiecare zi civili ucraineni nevinovați. Ucrainenii luptă pentru viețile lor. Și totuși, Casa Albă pare hotărâtă să-i oblige pe șoferii americani să finanțeze măcelul lui Putin”, a scris Johnson. Johnson a încheiat cu un apel la schimbarea abordării americane, argumentând că revenirea petrolului și gazelor rusești pe piața mondială ar trebui legată de încheierea războiului „cu o Ucraină liberă, suverană și independentă”. [...]
Atacul cu rachetă asupra aeroportului din Riyadh a dus la suspendarea operațiunilor și la anulări masive de zboruri , amplificând riscurile operaționale pentru companiile aeriene și presiunea asupra apărării antiaeriene saudite, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, spune că evaluează o posibilă implicare americană în loviturile împotriva rebelilor houthi, potrivit NPR . Un oficial regional, citat de Associated Press, a declarat că sâmbătă o rachetă a lovit un complex care găzduiește terminalele 3 și 4 pentru zboruri interne, iar „multe persoane” au fost rănite. Atacul vine după ce houthi au revendicat, mai devreme în cursul săptămânii, atacuri asupra aceluiași aeroport, soldate cu moartea a trei saudiți, inclusiv un pilot. În acest context, Trump a spus că ia în calcul dacă SUA ar trebui să se alăture loviturilor saudite împotriva houthi, grup susținut de Iran, în Yemen. „S-ar putea. Ne vom uita la asta”, a spus Trump despre o intervenție. „Tocmai am aflat despre atacul recent. Așa că vom lua o decizie. Ne mișcăm foarte repede.” Blocaj operațional pe aeroport și efecte în lanț în aviație Autoritățile saudite din aviația civilă au anunțat suspendarea operațiunilor aeroportuare, în timp ce sunt evaluate pagubele și amploarea rănilor. Un „notice to aviators” (aviz operațional pentru piloți și operatori) a indicat că suspendarea era valabilă până la miezul nopții. Datele citate din platforme de monitorizare a zborurilor arată o perturbare rapidă a traficului aerian: zboruri deviate către alte aeroporturi, potrivit Flightradar24; cel puțin 291 de zboruri anulate la aeroportul din Riyadh în ultimele 24 de ore, potrivit FlightAware; unele companii – inclusiv Air India, FlyDubai, grupul Lufthansa și Pakistan International Airlines – au suspendat zboruri către și dinspre Riyadh și alte aeroporturi saudite, pentru perioade diferite. Mai multe state, între care SUA, Marea Britanie, Germania, Australia și Canada, și-au avertizat cetățenii să evite aeroportul. Riscuri de securitate pentru zboruri și avertismente de reglementare Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) și-a extins recomandările privind spațiul aerian al Arabiei Saudite, menționând capacitatea houthi de a lovi ținte mai adânc în interiorul regatului, inclusiv Riyadh, și un „accent mai mare pe infrastructura aviatică”. EASA a avertizat că atacurile cu rachete și drone, precum și eforturile de interceptare, „creează un risc crescut de identificare greșită a aeronavelor civile”. Separat, houthi au avertizat în această săptămână companiile aeriene globale „pentru ultima oară” cu privire la consecințele operării în spațiul aerian saudit, pe care îl descriu drept teatru al operațiunilor lor militare. Presiune pe apărarea antiaeriană a Arabiei Saudite Pe fondul intensificării atacurilor, oficiali regionali citați de AP au spus că Arabia Saudită „rămâne fără interceptori” (muniție pentru sistemele de apărare antiaeriană) și a cerut Franței, Marii Britanii, Pakistanului și Egiptului să desfășoare sprijin de apărare aeriană în regiune. Unul dintre oficiali a afirmat că și stocul SUA s-a redus în timpul războiului cu Iran. Oficiali au mai declarat că sprijinul american pentru ofensiva recentă împotriva houthi a inclus schimb de informații, identificarea țintelor și planificare. Context: escaladare regională și mize economice Seria de atacuri – inclusiv asupra altor aeroporturi saudite, facilități militare și infrastructură petrolieră – a venit la o săptămână după ce o coaliție condusă de Arabia Saudită a lansat o ofensivă militară majoră împotriva houthi, notează materialul. Atacurile asupra Arabiei Saudite, cel mai mare exportator de petrol din lume, „au zguduit piețele și regiunea”, potrivit relatării. În paralel, ministerul saudit al energiei a continuat să promoveze o conferință internațională majoră în domeniu, programată să înceapă duminică la Riyadh. În plan intern, autoritățile saudite au avertizat publicul că „filmarea, publicarea sau distribuirea de informații” legate de contracararea rachetelor și dronelor și de locurile de impact poate atrage răspundere legală. [...]
Amenințarea lui Donald Trump de a tăia accesul Ucrainei la informații americane riscă să schimbe direct capacitatea operațională a Kievului , pe fondul presiunii Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor rusești, potrivit Adevărul . Miza imediată este dublă: limitarea loviturilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruse și reducerea tensiunilor de pe piețele globale ale carburanților, după un acord SUA–Rusia privind exporturile de motorină. În relatarea Axios , Trump ar fi condiționat sprijinul informativ de încetarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, după ce președintele Volodimir Zelenski ar fi refuzat de șase ori să oprească aceste lovituri. O sursă anonimă din administrația prezidențială americană a invocat ideea că Ucraina „subminează bunăvoința” SUA prin continuarea atacurilor. Ce ar pierde Ucraina: informații și, posibil, muniție Pe lângă amenințarea privind schimbul de informații, în discuție ar fi și continuitatea livrărilor de armament. Potrivit sursei citate, „vânzarea de obuze și alte echipamente necesare Forțelor Armate ale Ucrainei este pusă în pericol”, în cazul în care atacurile asupra rafinăriilor rusești continuă. Un oficial de la Casa Albă a susținut că Trump nu a tratat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor ca fiind echivalente cu atacurile rusești asupra rețelei energetice a Ucrainei. De ce contează rafinăriile: efectul asupra motorinei și piețelor Contextul invocat este legat de impactul loviturilor asupra rafinăriilor rusești: presa ar fi relatat că Ucraina a executat atacuri majore asupra unităților de procesare a petrolului, ceea ce l-ar fi determinat pe Vladimir Putin să interzică exporturile de motorină. În paralel, presiunea ar fi crescut pe piețele mondiale, deja tensionate de războiul din Iran, potrivit informațiilor din articol. În negocieri, Zelenski nu ar fi respins ideea opririi atacurilor, însă Ucraina ar accepta acest pas doar dacă Rusia ar fi de acord cu un „armistițiu energetic”, conform surselor Axios . Negocieri la Miami și canalul Trump–Putin Articolul menționează discuții la Miami între delegațiile ucraineană și americană, în care trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar fi prezentat poziția lui Trump. Ulterior, după refuzurile repetate ale lui Zelenski, Trump l-ar fi sunat pe Putin și ar fi ridicat sancțiunile privind motorina rusească, conform sursei. Axios mai notează că trimișii speciali ai lui Trump ar putea merge la Moscova săptămâna viitoare, pe fondul evaluării că Putin ar fi pregătit să negocieze încheierea războiului. Acordul privind motorina: volumele avansate În seara de 9 octombrie, Trump a anunțat un acord SUA–Rusia privind motorina, după o conversație de 90 de minute cu Putin, descrisă de liderul de la Casa Albă drept „foarte reușită”. Conform ideii prezentate, Rusia ar urma: să livreze inițial 300.000 de tone de motorină; apoi să crească livrările la 3 milioane de tone pe lună . Separat, pe 10 octombrie, jurnalistul Alex Raufoglu a citat o declarație a republicanului Michael McFaul, care a criticat decizia privind motorina, făcând referire și la legislație americană menționată în context, inclusiv o lege din 2022 care ar fi interzis explicit achiziționarea de produse petroliere rusești. Raufoglu a publicat și informații pe X despre aceste reacții (vezi postarea și comentariul ). În lipsa unor detalii suplimentare publice despre condițiile exacte ale amenințării privind informațiile și despre calendarul deciziilor, rămâne de urmărit dacă Washingtonul va formaliza restricțiile și cum va răspunde Kievul, având în vedere riscul imediat pentru capacitatea de planificare și execuție a operațiunilor militare. [...]
Putin încearcă să mute vina pentru blocajul negocierilor, în timp ce Rusia își calibrează mesajele pentru publicul intern – aceasta este una dintre concluziile evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , pe baza analizei Institute for the Study of War (ISW) din 10 noiembrie 2026, într-un context în care războiul continuă fără semne de concesii din partea Moscovei. Potrivit ISW, președintele rus Vladimir Putin a folosit convorbirea telefonică din 9 octombrie cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a acuza în mod fals Ucraina de lipsa progresului în negocierile de pace, deși Rusia ar rămâne „nevoită” să evite negocieri semnificative sau concesii care ar putea duce la încheierea războiului. Mesaj intern: bilanțuri „adaptate” și o nouă platformă socială Analiza mai notează că Ministerul rus al Apărării ar prezenta un rezumat săptămânal „personalizat” al unor succese militare exagerate, orientat explicit către publicul intern. Canalul folosit ar fi „Max”, o platformă nouă de socializare dezvoltată de statul rus, descrisă ca parte a efortului de a controla internetul din Rusia. Efecte politice: acordul SUA–Rusia privind motorina a perturbat discuții cu o delegație ucraineană ISW mai consemnează că anunțul făcut de Donald Trump pe 9 octombrie despre un acord de export de motorină între Statele Unite și Rusia a perturbat o întâlnire de negociere care implica o delegație ucraineană și doi oficiali americani: emisarul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și fostul consilier principal al președintelui SUA, Jared Kushner, la Miami. Situația din teren: lovituri cu drone și o avansare ucraineană Pe plan operațional, evaluarea indică: forțele ucrainene ar fi lovit cu drone infrastructură petrolieră și feroviară în regiunea Rostov, la 10 octombrie; Rusia ar fi lansat 160 de drone asupra Ucrainei peste noapte; forțele ucrainene ar fi avansat recent în direcția Borova. ISW nu oferă, în extrasul publicat de Kyiv Post , detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau despre consecințele logistice ale loviturilor asupra infrastructurii din Rostov. [...]
Atacul Houthi asupra aeroportului din Riad a oprit temporar traficul aerian și a mutat școlile online , amplificând riscurile operaționale într-un moment în care luptele din Yemen se apropie de strâmtoarea Bab el-Mandeb , rută maritimă esențială pentru comerțul internațional, potrivit Agerpres . Atacul, atribuit rebelilor pro-iranieni Houthi din Yemen, a avut loc sâmbătă și s-a soldat cu cel puțin 12 morți și peste 309 răniți. Autoritatea aviației civile din Arabia Saudită a precizat că printre victime se numără patru saudiți și opt străini, inclusiv un american, iar o parte dintre răniți sunt în stare gravă. Impact operațional imediat: aeroport închis, școli mutate online Consecințele directe au fost rapide: operațiunile pe aeroportul din Riad au fost suspendate, iar școlile din capitala saudită au trecut la cursuri online pentru o săptămână. Măsurile indică un nivel ridicat de perturbare pentru transport și activitățile urbane, într-un hub regional cu trafic aerian important. Reacții și risc de escaladare Președintele american Donald Trump a calificat atacul drept „inacceptabil” și a spus că va discuta cu prințul moștenitor Mohammad bin Salman . În paralel, coaliția militară condusă de Arabia Saudită, care sprijină guvernul Yemenului recunoscut internațional, i-a acuzat pe Houthi că au comis „o crimă de război” și a anunțat că va răspunde „ferm”. Potrivit presei americane citate de Agerpres, Arabia Saudită ar fi cerut în repetate rânduri ajutorul Statelor Unite împotriva Houthi, însă Washingtonul a refuzat până acum o implicare militară directă. După atac, Trump a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări de poziție: „Este posibil. Vom analiza situația. Tocmai am aflat despre acest atac recent, așadar vom lua o decizie. Acționăm foarte rapid.” Context: atacuri repetate și miza Bab el-Mandeb Atacul de sâmbătă vine după ce rebelii Houthi revendicaseră deja alte lovituri cu drone și rachete asupra aceluiași aeroport, miercuri și joi, care au provocat șase morți, dintre care trei cetățeni străini. Houthi descriu atacurile ca răspuns la operațiunile militare saudite din Yemen. În același timp, conflictul are o dimensiune strategică: rebelii au ocupat luna trecută partea de vest a Yemenului de-a lungul Mării Roșii, ajungând până la strâmtoarea Bab el-Mandeb, punct-cheie pe ruta Asia–Europa prin Canalul Suez. Trupele guvernamentale yemenite, sprijinite aerian de Arabia Saudită, încearcă să îi îndepărteze din zonă, însă surse militare pro-guvernamentale au declarat pentru AFP că, deși s-au înregistrat progrese, strâmtoarea nu a fost încă preluată, iar rebelii ar controla în continuare insula Mayyun (Perim), în partea cea mai îngustă a strâmtorii. [...]
