Știri
Știri din categoria Externe
Casa Albă și Pentagonul analizează trimiterea a cel puțin 10.000 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, relatează Axios. O decizie ar urma să fie luată săptămâna viitoare, iar trupele ar proveni din alte unități de luptă decât cele deja desfășurate în regiune.
Dacă administrația Trump aprobă întăririle, numărul militarilor americani de luptă din Orientul Mijlociu ar crește semnificativ. Axios interpretează această posibilă mobilizare ca un nou semnal că o opțiune de operațiune terestră americană în Iran este luată în calcul în mod serios.
Contextul este unul dublu: pe de o parte, președintele Donald Trump susține că SUA negociază cu Iranul un acord pentru a pune capăt războiului; pe de altă parte, oficiali iranieni nu au acceptat încă o întâlnire la nivel înalt cu partea americană și privesc cu suspiciune inițiativa diplomatică, considerând-o posibil o manevră.
Informația privind trimiterea de întăriri a fost relatată inițial de The Wall Street Journal, iar Axios notează că Pentagonul pregătește opțiuni militare pentru o „lovitură finală” în Iran, care ar putea include utilizarea forțelor terestre și o campanie amplă de bombardamente. Trump nu ar fi luat încă o decizie privind aplicarea acestor scenarii, însă surse citate de Axios spun că ar fi pregătit să escaladeze dacă negocierile nu produc rezultate concrete în curând.
În paralel, sunt așteptate în regiune și alte întăriri, inclusiv escadrile suplimentare de avioane de luptă și mii de militari, în zilele și săptămânile următoare. Potrivit Axios, o unitate expediționară de pușcași marini urmează să ajungă în această săptămână, iar o alta este în curs de desfășurare; elementul de comandă al Diviziei 82 Aeropurtate a primit ordin de desfășurare împreună cu o brigadă de infanterie de câteva mii de militari. Tot joi, Trump a anunțat prelungirea până la 6 aprilie a ultimatumului dat Iranului pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz, renunțând la amenințări anterioare privind bombardarea unor centrale iraniene dacă Teheranul nu deschide ruta de navigație.
Recomandate
Donald Trump a spus că Iranul a permis trecerea a 10 petroliere prin Strâmtoarea Hormuz , prezentând gestul drept un semn de bunăvoință în contextul negocierilor, potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute joi, 26 martie, în timpul unei ședințe de Cabinet la Casa Albă. Trump a detaliat ce numise anterior un „cadou” din partea Iranului, afirmând că inițial ar fi fost vorba despre opt nave, dar că, în final, au tranzitat 10. El a mai spus că petrolierele ar fi fost sub pavilion pakistanez, fără să ofere alte elemente verificabile despre nave sau despre condițiile tranzitului. „Au spus, ca să vă arătăm că suntem reali și solizi și că suntem acolo, o să vă lăsăm să aveți opt bărci de petrol, opt bărci, opt bărci mari de petrol. Cred că au avut dreptate și că erau reali și cred că erau sub pavilion pakistanez... Până la urmă au fost 10 bărci.” Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de detalii suplimentare despre vase, notează Reuters. În lipsa acestor precizări, nu este clar ce rute au urmat navele, cine le opera sau ce înțelegeri ar fi stat la baza tranzitului. Comentariile vin în timp ce Trump pune presiune pe Iran să accepte un acord care, potrivit relatării, ar viza deblocarea acestui punct maritim strategic și oprirea programului nuclear iranian. Marți, președintele SUA stârnise nedumerire în rândul unor observatori când vorbise despre o concesie „scumpă”, legată de energie, fără să explice la ce se referă. [...]
Donald Trump afirmă că a refuzat o „ofertă” de la Teheran de a deveni lider suprem al Iranului, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la dineul anual al Comitetului Național Republican al Congresului, într-un eveniment de strângere de fonduri organizat la Washington. Trump a spus că ideea ar fi fost lansată „în mod informal” de conducerea de la Teheran după ce o campanie militară americano-israeliană l-ar fi ucis pe ayatollahul Ali Khamenei. El a susținut că a respins propunerea, prezentând-o ca pe o discuție venită din partea iraniană în contextul schimbărilor de putere de la vârful regimului. „Nu a existat niciodată un șef de stat care să-și dorească mai puțin această funcție decât cea de șef al Iranului. Ascultăm cu atenție unele dintre lucrurile pe care le spun. Ei spun: «Nu o vrem(n.r. funcția de lider suprem al Iranului), am dori să te numim următorul lider suprem». Nu, mulțumesc. Nu vreau asta”, a declarat Trump. În același material, Digi24 notează că Iranul l-a numit pe Mojtaba Khamenei lider suprem după asasinarea tatălui său. Trump a mai afirmat că oficialii iranieni ar negocia cu Washingtonul pentru a opri războiul, dar ar evita să recunoască public acest lucru de teama unei revolte interne și a riscurilor de securitate. Casa Albă ar fi insistat că negocierile de pace sunt în curs, deși Teheranul ar fi respins public propunerile SUA și ar fi formulat condiții proprii pentru încetarea conflictului, cu efecte asupra Orientului Mijlociu și piețelor globale. Condițiile ar include garanții că SUA și Israelul nu reiau atacurile, despăgubiri pentru daunele de război și recunoașterea autorității Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, potrivit postului de televiziune de stat Press TV, citat de Digi24. [...]
Declarațiile recente ale lui Donald Trump vin într-un moment în care conflictul cu Iranul continuă fără perspective clare de oprire, iar mesajul transmis este unul dur: Washingtonul cere Teheranului să trateze „serios” propunerea de acord. Liderul american susține că partea iraniană ar fi deja într-o poziție militară slăbită, dar că evită să recunoască public acest lucru, relatează hotnews.ro. Într-o postare pe platforma Truth Social , Trump a afirmat că negociatorii iranieni „imploră” pentru o înțelegere, însă în același timp susțin oficial că doar analizează oferta. El a avertizat că timpul este limitat și că, dacă situația scapă de sub control, consecințele vor fi ireversibile . Mesajul subliniază diferența majoră dintre discursul public și discuțiile din culise, așa cum sunt prezentate de partea americană. Pe teren, situația rămâne complicată. Conflictul, început la finalul lunii februarie după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului, a generat pierderi semnificative și efecte economice vizibile, inclusiv probleme în aprovizionarea globală cu combustibil. În paralel, există discuții indirecte , mediate de Pakistan și susținute de state precum Turcia și Egipt, însă acestea nu sunt recunoscute oficial ca negocieri de către Teheran. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a transmis că poziția actuală a Iranului este de „rezistență” , respingând ideea unor negocieri directe. Oficialul a explicat că schimbul de mesaje prin intermediari nu poate fi considerat dialog real și că nu există intenția de a discuta oprirea conflictului în acest moment. Diferențele dintre cele două tabere sunt semnificative și la nivel de cerințe. Propunerea americană, descrisă ca având 15 puncte, ar include: renunțarea la programul nuclear al Iranului limitarea capacităților de rachete cedarea controlului asupra Strâmtorii Ormuz De cealaltă parte, Iranul cere garanții împotriva unor viitoare atacuri, compensații pentru pierderile suferite și menținerea controlului asupra aceleiași zone strategice. În acest context, chiar și o eventuală deschidere către dialog ar presupune negocieri dificile, având în vedere pozițiile opuse și escaladarea continuă a conflictului. [...]
NATO susține că armele pentru Ucraina, plătite de europeni, nu sunt redirecționate potrivit Digi24 , după informații apărute în presa americană despre o posibilă reorientare a unor livrări către Orientul Mijlociu, pe fondul presiunii asupra stocurilor de muniții ale SUA. Alianța a transmis joi că toate armele americane destinate Ucrainei și finanțate de aliații Kievului printr-un program special NATO au fost livrate sau sunt în curs de livrare către armata ucraineană. Reacția vine după ce Washington Post a relatat că Pentagonul analizează dacă să redirecționeze arme planificate inițial pentru Ucraina către Orientul Mijlociu, în contextul războiului dus de Israel și SUA împotriva Iranului. „Tot ceea ce aliaţii şi partenerii NATO au plătit prin intermediul PURL a fost livrat sau continuă să fie livrat Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart. Digi24 consemnează că declarația a fost făcută cu referire la programul „Lista de Necesități Prioritare pentru Ucraina” (PURL), un mecanism prin care statele europene finanțează achiziția din SUA de arme și muniții pentru armata ucraineană. Informațiile sunt atribuite de publicație agenției Reuters, citată de Agerpres. În plan politic, articolul notează că, după preluarea mandatului în ianuarie 2025, președintele SUA Donald Trump nu a mai aprobat noi pachete de ajutor militar pentru Ucraina sub formă de donații, dar a continuat livrările în baza sprijinului deja aprobat de administrația precedentă, condusă de Joe Biden. În acest context, inițiativa PURL este prezentată ca o formulă agreată între Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru menținerea sprijinului militar pentru Ucraina, cu finanțarea suportată de europeni. Pentru aliații europeni, miza este dublă: continuitatea fluxului de armament către Kiev și reducerea riscului ca prioritățile militare ale SUA să fie reordonate în funcție de evoluțiile din Orientul Mijlociu. [...]
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, acuză Rusia că ajută Iranul să vizeze americani , iar Washingtonul ar trebui să exercite presiune și asupra Moscovei dacă vrea să oprească războiul din Orientul Mijlociu, potrivit News.ro , care citează BFMTV. Kallas susține că Rusia furnizează Iranului informații folosite „pentru a ucide americani” în Orientul Mijlociu și afirmă că Moscova ar livra și drone, care ar permite Teheranului să atace țări vecine și baze militare americane. „Constatăm că Rusia ajută Iranul în materie de informaţii pentru a viza americani, pentru a ucide americani, iar Rusia furnizează acum şi drone Iranului, astfel încât (această ţară) să poată ataca ţările vecine, precum şi bazele militare americane”, a declarat ea. Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii miniștrilor de externe din G7, găzduită de Franța, la care este așteptat să participe și secretarul de stat american Marco Rubio. În acest context, Kallas a cerut SUA să își extindă presiunea diplomatică dincolo de Teheran, către Moscova, argumentând că sprijinul Rusiei ar alimenta conflictul regional. Kremlinul a respins acuzațiile, calificând drept „minciuni” un articol din Financial Times despre o posibilă finalizare a livrărilor de drone către Iran. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a susținut, într-un răspuns la o întrebare a AFP, că în presă circulă „foarte multe minciuni”, inclusiv în publicații considerate respectate. Pe plan economic, Kallas a atras atenția că Rusia ar beneficia de creșterea bruscă a prețurilor petrolului, pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu. Conform Bloomberg , citat de News.ro, valoarea exporturilor de petrol ale Moscovei s-ar fi dublat în ultimele trei săptămâni, la o medie de 270 de milioane de dolari pe zi, de la 135 de milioane de dolari pe zi în ianuarie. Separat, șefa diplomației UE a îndemnat SUA să sporească sprijinul pentru Ucraina și a avertizat că ar fi o „abordare greșită” ca Kievul să fie presat să cedeze teritorii în negocierile cu Rusia. În același registru, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că SUA ar condiționa garanțiile de securitate de cedarea regiunii Donbas către Moscova. [...]
Armata SUA susține că a lovit peste 10.000 de ținte în Iran , în contextul escaladării războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) afirmă, de asemenea, că a distrus două treimi din capacitățile de producție militară ale regimului iranian, iar șeful CENTCOM a transmis mesajul „Nu ne oprim aici”. Evoluțiile vin după ce președintele american Donald Trump a transmis Teheranului un plan de pace în 15 puncte, însă Iranul nu a oferit un răspuns oficial. În același timp, declarațiile oficialilor iranieni sunt prezentate ca fiind contradictorii: seara, ministrul de Externe de la Teheran a respins ideea negocierilor cu SUA, în timp ce la Casa Albă purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a spus că Trump poartă „discuții productive” cu Iranul, dar este pregătit să „dezlănțuie iadul” dacă nu se ajunge la un acord. Pe frontul din Liban, Hezbollah a respins miercuri orice negociere „sub foc” cu Israelul, relatează AFP, preluată de News.ro, conform informațiilor publicate de Digi24. Liderul grupării, Naim Qassem, a spus că o astfel de negociere ar însemna „capitulare”, în timp ce guvernul libanez face apel la discuții cu Israelul. Hezbollah a mai susținut că a lansat miercuri peste 80 de atacuri împotriva pozițiilor armatei israeliene și a localităților din Israel, cel mai mare număr într-o singură zi de la începutul războiului cu Israelul. Gruparea și-a asumat și atacuri asupra unor localități din nordul Israelului, inclusiv Kiryat Shmona, despre care autoritățile israeliene au spus că nu au produs victime. În paralel, bilanțul citat în material indică efecte umanitare majore: atacurile israeliene ar fi ucis 1.094 de persoane, dintre care 121 de copii, ar fi rănit peste 3.000 de persoane și ar fi provocat strămutarea a peste un milion de persoane începând cu 2 martie, potrivit unui nou bilanț publicat miercuri de Ministerul Sănătății. Principalele elemente noi din relatarea Digi24 pentru „ziua 27” a conflictului includ: planul de pace în 15 puncte transmis de Donald Trump Iranului și lipsa unui răspuns oficial de la Teheran; poziții publice divergente privind negocierile SUA–Iran (ministrul iranian de Externe versus declarațiile Casei Albe); afirmațiile CENTCOM privind peste 10.000 de ținte lovite în Iran și distrugerea a două treimi din capacitățile de producție militară; refuzul Hezbollah de a negocia „sub foc” și intensificarea atacurilor revendicate împotriva Israelului; actualizarea bilanțului victimelor și al strămutărilor, pe fondul continuării atacurilor. [...]
