Știri
Știri din categoria Externe
Costul războiului SUA cu Iran a urcat la 29 mld. dolari (aprox. 133 mld. lei), iar Congresul cere explicații despre stocurile de armament, potrivit Mediafax, care citează date prezentate de Pentagon în Congresul american.
Suma raportată este cu aproape 4 miliarde de dolari mai mare decât estimarea anunțată cu două săptămâni înainte, ceea ce alimentează îngrijorările legate de costurile conflictului și de diminuarea stocurilor de armament ale armatei americane, conform Euronews.
Oficialii Pentagonului au indicat că o parte importantă a cheltuielilor a fost direcționată către:
Controlorul financiar al Pentagonului, Jay Hurst, a precizat că estimarea actuală nu include costurile pentru reconstrucția sau repararea bazelor militare americane avariate în Orientul Mijlociu.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a fost audiat timp de mai multe ore în Congres și a fost criticat atât de democrați, cât și de republicani. Mai mulți parlamentari au ridicat problema capacității armatei americane de a susține un conflict de durată.
Republicanul Ken Calvert a avertizat că războiul cu Iran ar putea afecta pregătirea militară pe termen lung a Statelor Unite.
„Persistă întrebări legate de capacitatea noastră de a menține resurse suficiente pentru un conflict major”
Hegseth a respins însă ideea că stocurile de muniție ar fi aproape epuizate.
„Contest caracterizarea conform căreia munițiile sunt epuizate. Nu este adevărat”
În același timp, el a confirmat că administrația Donald Trump încearcă să accelereze producția de armament.
Întrebat despre strategia de încheiere a conflictului, Hegseth a spus că Washingtonul are „un plan de escaladare, dacă va fi necesar”, fără să ofere detalii despre opțiuni militare sau diplomatice. În Congres, discuțiile despre o posibilă ieșire din conflict întâmpină dificultăți, pe fondul cererilor tot mai insistente de clarificare a obiectivelor administrației americane în regiune.
Recomandate
Disputa Venezuela–Guyana pentru Essequibo, o zonă cu resurse minerale și petrol, capătă o miză energetică regională , după ce președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a susținut la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) că soluția trebuie să vină prin negocieri politice, nu printr-o decizie judiciară, potrivit CNN . Rodríguez a vorbit la Haga în ultima zi a audierilor privind litigiul cu Guyana pentru Essequibo, un teritoriu „masiv” bogat în minerale și petrol. În paralel, ea a respins comentariile președintelui american Donald Trump, care a spus că ia „în serios” în calcul ca Venezuela să devină al 51-lea stat al SUA, afirmație făcută într-o intervenție la Fox News, conform unei postări a co-prezentatorului John Roberts. Contextul exact al declarației lui Trump rămâne neclar, iar Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Ulterior, purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a refuzat să comenteze planurile lui Trump într-un interviu cu Roberts, dar a spus că președintele este „faimos pentru că nu acceptă niciodată status quo-ul” și a lăudat-o pe Rodríguez pentru că ar lucra „incredibil de cooperant” cu SUA. De ce contează: Essequibo, resurse și producție de petrol comparabilă cu Venezuela În centrul dosarului de la CIJ este Essequibo, un teritoriu de 62.000 de mile pătrate (aprox. 160.600 km²), care reprezintă două treimi din Guyana și este bogat în aur, diamante, lemn și alte resurse naturale. Zona se află și lângă zăcăminte petroliere offshore care produc în medie 900.000 de barili pe zi. Această producție este apropiată de producția zilnică a Venezuelei, de circa 1 milion de barili pe zi, iar creșterea sectorului petrolier a transformat Guyana – una dintre cele mai mici țări din America de Sud – într-un producător energetic important. Poziția Venezuelei: negocieri, nu verdict, și contestarea jurisdicției În fața judecătorilor, Rodríguez a susținut că negocierile politice, nu o hotărâre a instanței, ar trebui să închidă disputa teritorială veche de un secol. Ea a invocat acordul din 1966, semnat la Geneva, ca mecanism care ar permite negocieri între Venezuela și Guyana. Rodríguez a acuzat guvernul Guyanei că a subminat acordul prin decizia „oportunistă” de a duce cazul la CIJ și a legat această mutare de descoperirea petrolului: „Această schimbare nu a fost accidentală; a coincis cu descoperirea în 2015 a câmpului petrolier care avea să devină renumit la nivel mondial.” Venezuela a avertizat, totodată, că participarea la audieri nu înseamnă consimțământ sau recunoașterea jurisdicției CIJ. Contextul litigiului și ce urmează Venezuela își revendică Essequibo încă din perioada colonială spaniolă, însă o decizie din 1899 a trasat granița de-a lungul râului Essequibo, în mare parte în favoarea Guyanei. Guyana a cerut în 2018 CIJ să confirme hotărârea din 1899, la trei ani după ce ExxonMobil a anunțat o descoperire importantă de petrol în largul coastei Essequibo. Tensiunile au escaladat în 2023, când Nicolás Maduro a amenințat cu anexarea regiunii prin forță după un referendum privind transformarea Essequibo într-un stat venezuelean. CNN notează că Maduro a fost capturat pe 3 ianuarie, în cadrul unei operațiuni militare americane la Caracas, și dus la New York pentru a fi judecat pentru acuzații de trafic de droguri; el a pledat nevinovat. Rodríguez, care a preluat puterea în ianuarie, nu a abordat referendumul în declarațiile sale. De partea cealaltă, ministrul de externe al Guyanei, Hugh Hilton Todd, a spus la deschiderea audierilor că disputa „a fost o plagă” pentru suveranitatea țării și că 70% din teritoriul Guyanei este în joc. CIJ ar urma să aibă nevoie de luni pentru a emite o decizie finală și obligatorie din punct de vedere juridic. În acest interval, miza rămâne una cu impact direct asupra echilibrului energetic din regiune, având în vedere volumul producției offshore din proximitatea Essequibo și potențialul resurselor din zonă. [...]
Președintele Lula a eliminat taxa de 20% pe cumpărături online sub 50 de dolari (aprox. 230 lei), măsură care reduce costul importurilor mici prin platforme precum Shein sau Temu și schimbă din nou regulile fiscale pentru comerțul electronic transfrontalier, potrivit Agerpres . Taxa fusese introdusă în 2024 și era aplicată achizițiilor cu valoare sub 50 de dolari (aprox. 230 lei), fiind supranumită „taxa pe bluzițe”. Deși fusese prezentată inițial ca temporară, a devenit permanentă după un vot în Senat la două luni de la introducere. De ce contează: semnal pentru consumatori, presiune pentru industria locală Decizia vine într-un moment în care măsura era descrisă ca nepopulară în rândul consumatorilor, dar susținută de industria braziliană, în special de sectorul textil, care a criticat concurența produselor importate la prețuri mici prin platforme străine. Opoziția de dreapta a acuzat guvernul că majorează taxele în detrimentul claselor sociale cu venituri mai mici, în condițiile în care cumpărăturile online cu valoare redusă sunt frecvente în rândul acestora. Context politic și justificarea guvernului Abrogarea a fost făcută oficial de Lula, în prezența mai multor miniștri, cu mai puțin de cinci luni înainte de alegerile prezidențiale. Lula, în vârstă de 80 de ani, candidează pentru un al patrulea mandat și urmează să se confrunte cu senatorul Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, aflat în arest la domiciliu pentru tentativă de lovitură de stat. Guvernul a susținut că taxa a fost eficientă în combaterea contrabandei. Secretarul Trezoreriei, Rogério Ceron, a declarat: „Am reușit practic să o eliminăm, (...), așa că putem face un pas suplimentar” și să abrogăm această taxă. Potrivit informațiilor citate de AFP, ultimele sondaje îi arată pe Lula și Flavio Bolsonaro la egalitate. [...]
Vizita la Beijing a secretarului de stat Marco Rubio , deși este sancționat de China, arată cât de departe pot merge ambele părți pentru a menține deschise canalele politice și comerciale , inclusiv prin soluții administrative precum schimbarea transliterării numelui, potrivit Agerpres . Rubio se deplasează marți la Beijing alături de președintele Donald Trump , în pofida sancțiunilor impuse anterior de autoritățile chineze, care includ o interdicție de intrare pe teritoriul Chinei. Obstacolul diplomatic ar fi fost ocolit printr-o modificare a modului în care numele său este redat în chineză (transliterare – adaptarea fonetică a unui nume străin într-un alt sistem de scriere), notează AFP, citată de Agerpres. De ce contează: sancțiuni „pe hârtie”, dialog în practică Schimbarea ar fi apărut cu puțin timp înainte ca Rubio să își preia mandatul, în ianuarie 2025, când guvernul și presa oficială de la Beijing au început să folosească un caracter diferit pentru prima silabă a numelui său de familie. Potrivit a doi diplomați citați în material, explicația ar fi că sancțiunile îl vizează sub vechea ortografie a numelui. Ambasada Chinei nu a răspuns imediat solicitării de comentarii. Întrebat despre situație, un oficial al Departamentului de Stat american a confirmat doar că Rubio îl însoțește pe Donald Trump în China, iar acesta a fost văzut urcând la bordul aeronavei Air Force One. Context: de la linia dură pe drepturile omului la accent pe comerț În perioada în care era senator, Rubio a avut un rol important în adoptarea sancțiunilor împotriva Chinei, inclusiv pe fondul acuzațiilor privind utilizarea muncii forțate a uigurilor, o minoritate musulmană. El a criticat și represiunea exercitată de Beijing în Hong Kong, poziții care i-au adus sancțiuni din partea Chinei. După preluarea mandatului, Rubio s-a aliniat liniei lui Donald Trump, care îl descrie pe Xi Jinping drept un „prieten” și pune accent pe consolidarea relațiilor comerciale, în timp ce temele legate de drepturile omului trec în plan secund, potrivit relatării. În același timp, anul trecut Rubio a încercat să liniștească Taiwanul, afirmând că administrația Trump nu va negocia viitorul insulei în cadrul unui acord comercial cu Beijingul. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu a exclus recurgerea la forță pentru a realiza „reunificarea”. [...]
Vânzările de arme și trupe către Rusia au adus Coreei de Nord venituri estimate la 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei) în ultimii trei ani, o sumă echivalentă cu circa jumătate din producția economică anuală a țării, potrivit unui raport al serviciului de informații sud-coreean citat de Digi24 . Miza economică este majoră: fluxul de valută și resurse ar putea atenua presiunea sancțiunilor și susține regimul de la Phenian. Raportul Serviciului Național de Informații din Seul indică faptul că veniturile provin din livrări de armament „în valoare de miliarde de dolari”, inclusiv obuze de artilerie, lansatoare de rachete și rachete balistice cu rază scurtă KN-23, trimise din Coreea de Nord către Rusia. Ce include „pachetul” livrat Moscovei Pe lângă armament, Coreea de Nord ar fi contribuit și cu personal militar și tehnic pe front, conform aceleiași evaluări sud-coreene: aproximativ 10.000 de soldați desfășurați; mii de ingineri; sute de operatori de drone; un plan de a trimite încă până la 30.000 de persoane. Există, de asemenea, informații că Moscova ar plăti personalului nord-coreean aproximativ 2.000 de dolari pe lună (aprox. 9.200 lei) pentru serviciile prestate. Cum se întorc banii în economie și cine pare să beneficieze În schimbul sprijinului, Rusia ar fi „inundat” Coreea de Nord cu valută forte, petrol, alimente și inclusiv tehnologie militară sensibilă, potrivit articolului. În plan intern, raportul menționează că familiile celor uciși ar primi o „primă de deces” de 10.000 de dolari (aprox. 46.000 lei) și locuințe de lux în zona capitalei, fiind tratate ca „eroi de război” de regimul nord-coreean. Totodată, vizitatori din 2025 ar fi observat mașini de lux pe străzile Phenianului, un indiciu că o parte din câștiguri ajunge la elită. Un semnal economic invocat în material: potrivit Băncii Coreei de Sud, PIB-ul Coreei de Nord a crescut cu 3,7% în 2024, cel mai ridicat nivel de la sancțiunile impuse în 2016. Context politic: consolidarea parteneriatului cu Rusia Pe fundalul acestor evoluții, Kim Jong-un a reafirmat angajamentul față de tratatul de apărare reciprocă cu Rusia, într-o scrisoare către Vladimir Putin, potrivit Reuters, citată de Digi24. Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un „ Tratat de parteneriat strategic cuprinzător ”, care include o clauză de apărare reciprocă. Pentru piețele și decidenții internaționali, datele din raportul sud-coreean sugerează că relația Moscova–Phenian nu este doar una politică, ci și un canal de finanțare și aprovizionare care poate prelungi capacitatea de susținere a efortului de război și poate complica eficiența regimurilor de sancțiuni. [...]
Statele UE susțin înghețarea unei subvenții de 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei) pentru Bienala de la Veneția după redeschiderea pavilionului Rusiei, într-o dispută care mută presiunea sancțiunilor și în zona finanțărilor culturale europene, potrivit Mediafax . Într-o reuniune a miniștrilor culturii de marți, la Bruxelles, „o mare majoritate” a statelor membre a criticat decizia Bienalei de a permite participarea Rusiei, în cadrul unei „discuții aprinse”. Mai mulți miniștri au sprijinit decizia Comisiei Europene de a îngheța subvenția acordată Fundației Bienalei, potrivit unor diplomați europeni citați de Euronews. Miza: finanțarea UE, condiționată de respectarea sancțiunilor și de evitarea propagandei Ministra letonă a Culturii, Agnese Lāce, a cerut prevenirea a ceea ce a numit „instrumentalizarea instituțiilor culturale de către Rusia”. În același timp, mai multe țări – inclusiv Belgia, Spania și Polonia – au argumentat că „cultura nu poate fi folosită” pentru a acoperi invazia Rusiei în Ucraina și au insistat asupra riscului de eludare a sancțiunilor de către persoane din Rusia implicate în expoziție. Comisia Europeană și președinția cipriotă a UE au cerut suspendarea finanțării și realocarea fondurilor către reconstrucția Ucrainei. Ce se întâmplă la Bienală și ce semnale transmite Bruxelles-ul Bruxelles a condamnat decizia Bienalei de a permite Rusiei să-și redeschidă pavilionul național, susținând că exprimarea culturală „nu ar trebui niciodată folosită ca platformă de propagandă”. Oficialii europeni au avertizat că standul rus ar putea deveni o platformă pentru persoane care „au susținut activ sau au justificat agresiunea împotriva Ucrainei”. Ediția din acest an a Bienalei s-a deschis sâmbătă, pe fondul protestelor legate de participarea Rusiei și a Israelului. Colectivele „Pussy Riot” și „Femen” au afișat mesaje împotriva lui Vladimir Putin. Separat, juriul internațional al Bienalei – care urma să acorde premiile principale pavilioanelor – și-a dat demisia în bloc, după critici privind decizia de a exclude de la premii țările ai căror lideri sunt acuzați de crime împotriva umanității de Curtea Penală Internațională . În discuțiile de la Bruxelles, 14 miniștri au denunțat prezența Rusiei, dar s-au abținut să critice direct Italia, reprezentată de ambasadorul Marco Canaparo, în locul ministrului Culturii, Alessandro Giuli. [...]
Punerea sub acuzare a unui fost șef de cabinet al lui Zelenski riscă să complice parcursul Ucrainei spre UE , într-un moment în care Kievul cere o aderare accelerată, potrivit Mediafax , care citează Politico. Procurorii ucraineni l-au pus sub acuzare pe Andrii Iermak , descris ca fost apropiat al președintelui Volodimir Zelenski, pentru corupție și spălare de bani. Într-un comunicat, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție susțin că Iermak, demis în noiembrie din funcția de șef de cabinet, ar fi fost „membru al unui grup infracțional organizat” implicat în spălarea a 8,9 milioane de euro (aprox. 44,3 milioane lei) prin proiecte imobiliare de lux din apropierea Kievului. Cazul vine după scurgerea în presă a unor transcrieri ale unor convorbiri telefonice care ar implica mai mulți consilieri din zona securității naționale și apropiați ai lui Zelenski în scheme de corupție, legate în principal de sectoarele energiei și apărării, dar și de o bancă recent naționalizată. De ce contează: condiționalitatea anticorupție în procesul de aderare Fostul președinte Petro Poroșenko a declarat pentru Politico că scandalul are implicații directe pentru integrarea europeană a Ucrainei, pe fondul cerințelor UE privind statul de drept și combaterea corupției. „Din păcate, astfel de scandaluri de corupție în timpul războiului creează probleme serioase pentru țară. Subminează capacitățile de apărare, afectează reputația internațională și, cu siguranță, nu ajută integrarea europeană.” În același timp, Oleksi Goncearenko, parlamentar din opoziție, a spus că se aștepta la această evoluție și că instituțiile anticorupție ar fi decis să acționeze după publicarea înregistrărilor. Ce spun acuzații și instituțiile anticorupție Toate persoanele puse sub acuzare au negat acuzațiile, fie public, fie în instanță, fie prin avocați. Iermak a declarat jurnaliștilor la Kiev că va comenta după încheierea anchetei și a susținut că nu deține vile, ci doar un apartament și mașina pe care o folosește. Marți, directorul NABU, Semen Krivonos, a afirmat că Zelenski nu este vizat de nicio anchetă. Potrivit legislației ucrainene, un președinte aflat în funcție nu poate fi investigat penal. Context: ancheta Energoatom și presiunea pentru „aderare rapidă” Scandalul a izbucnit în noiembrie, când instituțiile anticorupție au anunțat că investighează o presupusă schemă de deturnare a aproximativ 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) din sectorul energetic și de la compania nucleară de stat Energoatom. După aceste dezvăluiri, Zelenski l-a forțat pe Iermak să demisioneze, acesta fiind considerat până atunci una dintre cele mai influente persoane din anturajul președintelui. Dosarul apare într-un moment sensibil pentru obiectivul politic al Kievului de a accelera aderarea la UE: Zelenski a cerut ca Ucraina să fie admisă anul viitor, însă liderii europeni consideră ținta nerealistă, inclusiv din cauza condițiilor de îndeplinit în zona anticorupție. [...]
