Știri
Știri din categoria Externe
Companiile americane sunt îndemnate să trateze contraspionajul ca pe un cost operațional inevitabil, pe fondul avertismentelor repetate privind interesul serviciilor de informații chineze pentru tehnologie și date sensibile, potrivit Digi24. Mesajul vine de la Michele Rigby Assad, fostă agentă CIA, care spune că multe firme subestimează riscurile și reacționează abia după un incident.
Assad, care a lucrat în CIA între 2002 și 2012, afirmă că mediul privat ar trebui să plece de la premisa că orice tehnologie valoroasă poate deveni țintă. Ea susține că este „mult mai ușor” pentru adversari să fure secrete, designuri și informații decât să investească sume mari pentru a replica produse prin inginerie inversă.
Avertismentul este plasat în contextul în care consiliul de administrație al Nvidia investighează dacă directorul general Jensen Huang a fost ținta unei acțiuni a unor servicii de informații străine. Cazul se suprapune peste avertismentele FBI privind spionajul Chinei asupra companiilor și tehnologiei din SUA.
În plus, un client al Nvidia, Megaspeed, a fost vizat separat de verificări legate de posibilitatea de a fi ajutat clienți chinezi să obțină cipuri avansate interzise la export în China. Nvidia a transmis că nu are motive să creadă că securitatea națională sau secretele companiei au fost compromise și că nu a găsit dovezi că Megaspeed ar fi transferat ilegal produse.
Assad susține că există mai multe operațiuni chineze în desfășurare în SUA decât resursele disponibile pentru a le urmări. În acest context, ea recomandă instruire de contraspionaj pentru sectorul privat, astfel încât angajații să recunoască tipare care pot arăta ca interacțiuni obișnuite de afaceri.
FBI arată, potrivit articolului, că riscurile pot semăna cu situații aparent banale, precum:
Assad descrie un scenariu în care recrutarea pornește de la o invitație la o conferință în China, urmată de construirea unei relații și cereri de rapoarte sau informații plătite, care pot escalada către solicitări mai sensibile.
„Oamenii tind să se lase prinși de ușurința cu care sunt plătiți pentru o muncă ce pare naturală sau cu risc minim. Ei identifică vulnerabilitățile dumneavoastră și exploatează aceste slăbiciuni.”
Ea mai spune că vulnerabilitățile pot fi exploatate fie prin stimulente financiare, fie prin „capcane ale seducției” („honeytrap” – tactică de compromitere prin relații personale), folosite pentru a obține informații.
Fosta agentă CIA dă exemplul Coastei Spațiale din Florida (Space Coast), zonă cu proiecte și tehnologii sensibile, unde companiile nu ar beneficia, în general, de suficientă instruire privind riscurile. Ea relatează că a observat, împreună cu soțul ei, persoane pe care le-a considerat agenți chinezi într-un bar din Cocoa Beach, însă Business Insider nu a verificat independent această observație.
În același registru, articolul menționează o notă de informare federală din 2023, raportată de MarketWatch, care avertiza că entități de informații străine urmăresc să obțină tehnologie și date sensibile de la companii spațiale comerciale, inclusiv SpaceX și Blue Origin.
Assad mai afirmă că a oferit cursuri gratuite de contraspionaj companiilor și rețelelor de afaceri din regiune, dar că oferta nu a fost acceptată. Pentru mediul privat, mesajul central rămâne unul operațional: pregătirea și procedurile interne ar trebui tratate ca măsuri de prevenție, nu ca reacție după un incident.
Recomandate
Suspiciunile de spionaj din jurul CEO-ului Nvidia riscă să schimbe regulile jocului pentru exporturile de cipuri către China , după ce informații din serviciile americane ar fi ajuns la Donald Trump chiar în timpul deplasării spre Beijing, potrivit Antena 3 , care citează CNN. Potrivit unei surse familiarizate cu situația, secretarul de stat Marco Rubio l-ar fi informat pe Trump, în mai, la bordul Air Force One, că CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , ar avea o relație cu o posibilă spioană chineză. Trump a negat public, luni, că ar fi știut atunci despre acuzații și a spus că a aflat „nu cu foarte mult timp în urmă”, menționând că FBI investighează cazul. Un oficial al Casei Albe a respins informațiile transmise de CNN, afirmând că „aceste surse habar n-au despre ce vorbesc”. De ce contează: presiune politică pe exporturile de semiconductori avansați Miza depășește scandalul personal și intră direct în zona politicilor economice și de securitate: exportul de semiconductori avansați către China (sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei) este tratat la Washington ca o chestiune de securitate națională. În acest context, rolul lui Huang în consilierea lui Trump pe inteligență artificială și comerțul cu China este „tot mai mult sub lupă”, pe fondul investigațiilor privind Alice Huang, descrisă în articol drept directoare la o companie de tehnologie din Singapore și fără legătură de rudenie cu CEO-ul Nvidia. Congresmanul democrat Jim Himes a avertizat, într-un comunicat, asupra riscului ca procesul decizional privind exporturile de cipuri să fi fost „influențat în mod necorespunzător sau compromis”. „Exportul de semiconductori avansați către China sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei este o chestiune de o importanță imensă pentru securitatea națională.” Ce se știe despre informarea lui Trump și contradicțiile publice Conform sursei citate de CNN, subiectul ar fi fost discutat înainte ca Jensen Huang să i se alăture lui Trump într-o escală în Alaska, urmând ca apoi să zboare împreună spre Beijing, alături de consilieri și alți oameni de afaceri. The New York Times a relatat primul că Trump ar fi fost informat în timpul călătoriei, notează articolul. În paralel, Trump a minimalizat dezvăluirile și a spus că îl crede pe Huang când acesta afirmă că nu știa nimic despre presupusa operațiune de spionaj. „Chiar îl cred. Cred că va fi bine.” Anchete, reacții și posibile consecințe pentru Nvidia și industrie Articolul descrie o creștere a presiunii politice: înalți oficiali ai administrației s-au întâlnit cu „Grupul celor Opt” (lideri din Congres cu atribuții de supraveghere a comunității de informații), iar democrații ar pregăti investigații după preluarea controlului Congresului, în ianuarie. Sunt menționate și solicitări din partea republicanilor către Nvidia, inclusiv cererea ca Huang să participe la o informare confidențială. În plan corporativ, Nvidia a anunțat că va face propria anchetă privind comportamentul lui Huang, însă rămâne neclar dacă boardul ar fi dispus să îl demită și ce efecte ar avea o astfel de decizie; articolul subliniază că Huang nu are un succesor evident. Pe fundal, episodul ar putea reaprinde în Congres apetitul pentru o reglementare mai strictă a companiilor de inteligență artificială, ceea ce – potrivit materialului – ar putea frâna câștigurile care au susținut piața bursieră. În ciuda implicațiilor, Trump a spus că suspiciunile „nu l-au impresionat prea mult” și că ar verifica cu serviciile de informații când a aflat prima dată. [...]
SUA condiționează intrarea Europei în negocierile de pace de acordul lui Putin , iar asta mută presiunea politică și de securitate pe UE, care trebuie să decidă rapid cine o reprezintă și în ce ordine acceptă discuțiile despre „arhitectura de securitate” a continentului. Potrivit Digi24 , Jared Kushner și trimisul Casei Albe Steve Witkoff urmau să meargă joi la Moscova pentru a-i cere președintelui rus Vladimir Putin „binecuvântarea” ca europenii să participe la viitoarele negocieri de pace privind Ucraina. Miza, dincolo de formatul discuțiilor, este că participarea europeană ar fi legată de o temă pe care Rusia o împinge de mult timp: revizuirea viitoarei arhitecturi de securitate a Europei. Kushner a spus că prezența Europei la masă este „esențială” tocmai pentru acest tip de discuții, care a alarmat o parte dintre oficialii europeni. „Avem nevoie ca europenii să fie prezenți la masa negocierilor”, a declarat Kushner pentru Politico, potrivit News.ro. Ce s-a discutat la Abu Dhabi și ce urmează Conform informațiilor citate de publicație din Politico , discuțiile de la Abu Dhabi au fost primele între Rusia, Ucraina și SUA din februarie încoace. Nu a fost anunțat niciun progres pe teme considerate critice, precum încetarea focului asupra infrastructurii energetice, transportul maritim pe Marea Neagră sau teritoriul, însă reluarea dialogului după nouă luni a fost văzută în capitalele europene ca un pas important. Kushner a mai spus că Rusia și Ucraina au convenit asupra a ceea ce ar putea deveni „cel mai mare” schimb de prizonieri de la începutul războiului, cu cifre ce urmau să fie confirmate joi. Agenția rusă de stat Tass ar fi confirmat un schimb „la scară largă”. După întâlnirea de la Moscova, Kushner și Witkoff urmau să meargă la Dublin pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și, posibil, cu lideri europeni, inclusiv pentru stabilirea datei următoarei runde de negocieri. Dilema UE: pacea din Ucraina versus „reforma” securității europene Un punct sensibil pentru Europa este dacă discuțiile despre schimbarea cadrului de securitate continental susținut de NATO vor fi legate de negocierile propriu-zise privind pacea în Ucraina. În material se arată că europenii vor garanții de securitate cât mai solide pentru Ucraina, pentru a reduce riscul unui nou atac rusesc după război. În același timp, Rusia insistă ca negocierile să includă o revizuire a arhitecturii de securitate a Europei, iar mediatorii americani ar fi fost de acord cu extinderea agendei. Oficialii europeni citați susțin că ordinea discuțiilor va fi esențială: Europa ar accepta să analizeze o reformă mai amplă în paralel cu procesul de pace, dar nu vrea să se angajeze într-o astfel de reformă înainte de a exista pace. Reprezentarea Europei devine o urgență politică Demersul SUA readuce în prim-plan o problemă practică pentru UE și aliați precum Regatul Unit: cine vorbește în numele Europei la negocieri. Liderii UE urmau să discute această chestiune vineri, la Dublin, într-un summit informal. Zelenski a spus că vrea să fie consultat privind reprezentarea Europei și i-a îndemnat pe aliați să se grăbească și, ideal, să desemneze o singură persoană care să conducă viitoarele discuții. Kushner a apreciat că actualul aranjament (NATO, instituțiile UE și reprezentanți din Franța, Germania, Regatul Unit și Italia) este solid, dar a adăugat că identificarea unui singur reprezentant european ar fi „o realizare mai mare” decât convingerea Rusiei să accepte participarea Europei. [...]
Propunerea ca NATO să adopte o postură mai ofensivă față de Rusia redeschide discuția despre riscul de escaladare și despre costurile de securitate pentru Europa , în condițiile în care Moscova este acuzată de sabotaje și atacuri cibernetice cu impact economic, potrivit Digi24 , care citează Financial Times. Lordul Mark Sedwill , fost consilier pentru securitate națională al Regatului Unit, a îndemnat Alianța să „treacă la ofensivă” pentru a crea „dileme strategice” și „pericole” pentru Moscova și pentru a face regimul lui Vladimir Putin să se simtă „amenințat”. Sedwill a vorbit la Atlantic Future Forum , susținând că, deși NATO este o alianță defensivă, „cea mai eficientă formă de apărare” poate însemna inițiativă împotriva adversarilor. În argumentația prezentată, sunt invocate acțiuni atribuite Rusiei: incendii provocate, sabotaje asupra infrastructurii submarine, atacuri cibernetice care „au costat economiile europene miliarde de lire sterline” și o tentativă de atac cu drone la aeroportul din Leipzig, în vara acestui an. Ce ar însemna „ofensiva” în viziunea lui Sedwill Potrivit materialului, opțiunile avute în vedere ar include măsuri în mai multe domenii – terestru, maritim, aerian, cibernetic și spațial – cu accent pe: atacuri cibernetice ofensive; măsuri mai agresive împotriva „flotei fantomă” (nave folosite pentru a ocoli restricțiile) a Rusiei; destructurarea rețelelor de spionaj rusești din Europa. Aceste opțiuni sunt atribuite unor persoane familiarizate cu modul de gândire al lui Sedwill, nu reprezintă o decizie oficială a NATO. Avertismentul privind escaladarea: „calibrarea” descurajării Viceamiralul norvegian Rune Andersen, comandant de rang înalt, a avertizat că NATO trebuie să gestioneze atent escaladarea pentru a evita „neînțelegerile” în Atlanticul de Nord, unde Alianța și-a consolidat rapid prezența. „Aș dori ca, în continuare, să acordăm o oarecare atenție calibrării acestei forțe de descurajare, să înțelegem cum este percepută de partea rusă și să ne asigurăm că suntem capabili să manifestăm această forță fără a crea neînțelegeri”. Andersen a mai spus că marina rusă este „supraîncărcată” și „stresată” de misiuni precum escortarea navelor comerciale și protejarea bazelor militare și a menționat consolidarea punctelor de control la granița rusă cu saci cu nisip și plase anti-drone. Presiune economică vs. costuri militare Rob Johnson, director la Changing Character of War Centre (Universitatea din Oxford), susține că presiunea economică ar trebui să rămână strategia principală a NATO împotriva Rusiei și avertizează împotriva impunerii de „costuri de natură militară”, care ar putea provoca represalii. Context: semnale despre dialog, dar contacte respinse Dezbaterea are loc în timp ce un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe a afirmat că Ministerul Apărării de la Moscova ar fi dispus la discuții cu omologul britanic, dacă Regatul Unit ar iniția contactul. În paralel, ministrul apărării din Marea Britanie, Wes Streeting, a declarat pentru Financial Times că își dorește noi canale de comunicare pentru a reduce „riscul unei erori de apreciere”. Totuși, potrivit unor oficiali britanici citați, încercările repetate ale Regatului Unit de a stabili contacte militare la nivel înalt cu Moscova – inclusiv propuneri de convorbiri între șeful Statului Major rus, Valeri Gerasimov, și doi omologi britanici succesivi – au fost respinse. [...]
Ucidera unui colonel rus într-un atentat cu mașină-capcană lângă Sankt Petersburg ridică din nou miza riscurilor de securitate internă pentru aparatul militar rus , într-un context în care astfel de atacuri pot forța măsuri suplimentare de protecție și anchete cu impact operațional. Informațiile sunt relatate de Digi24 , care citează presa locală și RBC Ukraine. Potrivit publicației, colonelul din Forțele Armate Ruse a murit joi, după ce un dispozitiv exploziv a detonat în apropierea Sankt Petersburgului. Incidentul a avut loc în timp ce ofițerul se afla într-un autoturism, iar explozia a fost tratată ca un atac țintit. Ce se știe despre atac și anchetă Presa rusă Fontanka, citată în material, a relatat că explozibilul ar fi fost amplasat sub vehicul și detonat de la distanță. Atacul s-a produs în zona șoselei Kolpinskoye, în districtul Pușkinski, în apropiere de localitatea Șușari (Shushary), conform informațiilor preluate și de RBC Ukraine. Comitetul de Investigații al Rusiei a deschis un dosar penal pentru omor, notează Digi24. Cine ar fi victima, potrivit presei Autoritățile nu au comunicat oficial identitatea, însă mai multe publicații locale au indicat că ar fi vorba despre un colonel din Armata a 6-a a Forțelor Aeriene și de Apărare Aeriană, care ar fi ocupat funcția de navigator-șef. În paralel, RBC Ukraine și Fontanka sunt menționate ca surse ale detaliilor privind circumstanțele exploziei și poziția militară atribuită victimei. De ce contează: presiune pe securitatea internă și pe lanțul de comandă Un astfel de atac, dacă se confirmă ca fiind țintit împotriva unui ofițer de rang înalt, poate determina: întărirea măsurilor de protecție pentru personalul militar și de securitate, inclusiv proceduri de deplasare și verificare a vehiculelor; intensificarea anchetelor și a controalelor interne în zonele sensibile; potențiale efecte asupra continuității operaționale, prin pierderea unor cadre cu rol specializat. Digi24 plasează incidentul în seria mai largă a atacurilor în care au fost uciși comandanți ruși de la începutul războiului din Ucraina, cu trimitere la un material de context despre „militari ruși” publicat anterior de aceeași publicație. [...]
Rusia susține că a lovit ținte ale industriei militare ucrainene, inclusiv la Kiev , într-un atac nocturn descris drept „masiv”, care a afectat și infrastructura energetică, potrivit Agerpres . În capitala Ucrainei, o dronă rusească ar fi lovit un bloc de locuințe, incident soldat cu o victimă și cinci răniți, conform primarului orașului. În primele ore ale zilei de joi s-au auzit explozii la Kiev, a relatat un martor pentru Reuters . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a spus că o femeie a fost ucisă, iar cinci persoane au fost rănite după ce o dronă a lovit o clădire cu nouă etaje din cartierul Solomianski, provocând un incendiu. Ținte declarate: fabrici de rachete și drone, plus stații electrice Ministerul Apărării de la Moscova a transmis, într-un comunicat, că ar fi lovit: o fabrică de rachete la Kiev; un atelier de asamblare a dronelor; o fabrică de combustibil pentru rachete în regiunea capitalei ucrainene; stații electrice în regiunea Jîtomîr (vestul Ucrainei). Separat, un oficial ucrainean local a declarat pe Telegram că atacurile rusești au avariat și infrastructura energetică și civilă în regiunea Rivne, în nord-vestul Ucrainei. Schimb de atacuri cu drone și pe teritoriul Rusiei La Moscova, primarul Serghei Sobianin a afirmat pe Telegram că apărarea antiaeriană a doborât cinci drone ucrainene care se îndreptau spre capitala Rusiei. Ministerul rus al Apărării a precizat că, în total, 71 de drone ucrainene au fost doborâte pe teritoriul Rusiei în timpul nopții. [...]
UE este presată să desemneze rapid un negociator unic pentru discuțiile Ucraina–Rusia , însă numele aflate pe „lista scurtă” riscă să nu strângă consensul celor 27, potrivit Digi24 . Tema urmează să fie în centrul summitului liderilor europeni de la Dublin, pe fondul solicitărilor venite atât din partea SUA, cât și a Ucrainei. Miza este una de guvernanță și credibilitate: fără un mandat și o voce comună, UE riscă să rămână marginalizată într-un proces care îi afectează direct securitatea, în condițiile în care războiul durează de peste patru ani, iar Europa cere de mult timp un loc la masa negocierilor. Două nume avansate: Antonio Costa și Kaja Kallas Premierul eston Kristen Michal a declarat pentru AFP că există deja un acord asupra persoanelor vizate pentru a reprezenta UE: președintele Consiliului European, Antonio Costa, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Argumentul invocat este legat de rolurile instituționale: Costa ar reprezenta ansamblul statelor membre, iar Kallas ar acoperi componenta de politică externă. Totuși, potrivit aceleiași analize, cele două nume „sunt departe de a întruni unanimitatea” în rândul statelor membre, existând temeri că ar putea fi considerate inacceptabile de Kremlin. Michal a respins această logică, susținând că UE ar trebui să fie reprezentată de persoane care „dau socoteală Europei” și nu de unele „în grațiile lui Putin”. Presiune de calendar din partea Kievului și semnal de la Washington Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe europeni să desemneze un reprezentant „până la sfârșitul lunii” și „nu mai târziu”, pentru continuarea tratativelor dintre Ucraina și Rusia. În paralel, emisarul american Jared Kushner a criticat incapacitatea Europei de a decide rapid, afirmând că desemnarea unei singure persoane care să vorbească în numele UE ar fi „o reușită” chiar mai mare decât obținerea acceptului Rusiei pentru includerea Europei în negocieri. Alte variante discutate în culise Pe lângă Costa și Kallas, analiza AFP citată de Digi24 menționează și alte opțiuni vehiculate: președintele finlandez Alexander Stubb, despre care se afirmă că joacă ocazional golf cu Donald Trump și conduce o țară cu o frontieră extinsă cu Rusia; premierul norvegian Jonas Gahr Store (Norvegia nu este membră UE), care ar fi discutat circa o oră și jumătate cu Vladimir Putin la sfârșitul lui octombrie, alături de Stubb; un posibil format de reprezentare cu Franța, Germania și Regatul Unit. În lipsa unei decizii, subiectul rămâne un punct de tensiune internă în UE, iar summitul de la Dublin este prezentat ca momentul în care divergențele dintre statele membre vor ieși din nou la suprafață. [...]
