Știri
Știri din categoria Externe
Meta este acuzată în Ungaria că ar restricționa postările lui Viktor Orbán înainte de alegeri, însă compania neagă și nu au fost prezentate dovezi publice care să susțină acuzațiile, potrivit Digi24, care citează Euronews. Subiectul a intrat în campania electorală înaintea scrutinului programat pe 12 aprilie, după ce susținători ai partidului de guvernământ Fidesz au susținut că utilizatorii ar fi întâmpinat dificultăți în a interacționa cu conținutul legat de premier.
Șeful de campanie al Fidesz, Balázs Orbán, a afirmat că au existat sesizări privind imposibilitatea de a da „like” unor postări asociate partidului. Echipa de verificare a faptelor The Cube, de la Euronews, nu a identificat însă „nicio dovadă validă” care să confirme aceste afirmații, iar Meta a transmis că nu a impus restricții asupra conturilor vizate.
Acuzațiile au fost amplificate după o postare pe X a comentatorului politic Mario Nawfal, care a susținut că Facebook ar limita vizibilitatea postărilor premierului cu câteva săptămâni înainte de alegeri și a legat situația de un presupus apel la raportări în masă din partea opoziției. Informațiile au fost preluate ulterior de publicații precum wPolityce.pl și Mandiner, acesta din urmă indicând-o drept persoană menționată pe eurodeputata Tisza Dóra Dávid, fost consilier juridic al Meta. The Cube a încercat să obțină detalii suplimentare de la Nawfal, fără răspuns, iar în spațiul public nu au apărut dovezi că Meta ar fi cenzurat postări ale lui Orbán sau ale Fidesz.
„Nu există restricții asupra conturilor premierului [maghiar]” și „niciuna dintre postările sale nu a fost eliminată”, a declarat un purtător de cuvânt al Meta, adăugând că „standardele noastre comunitare și politicile se aplică în mod egal tuturor și avem sisteme pentru a detecta orice eforturi coordonate de a abuza de sistemele de raportare”.
În material este discutat și un videoclip mai vechi, publicat în noiembrie 2025, în care Dóra Dávid respingea acuzații că ar „manipula algoritmii Meta” și explica utilizatorilor cum pot raporta conținut care ar încălca regulile platformei. Contextul este relevant și prin prisma reglementărilor europene: Actul privind serviciile digitale (DSA) obligă platformele să gestioneze riscurile la adresa proceselor democratice și prevede amenzi pentru nerespectare. În acest cadru, Meta susține că verificarea independentă a informațiilor rămâne în vigoare în afara SUA, inclusiv în Ungaria, unde compania colaborează cu AFP, în timp ce un sistem de tip „community notes” este, deocamdată, în implementare doar în Statele Unite.
Recomandate
Kievul neagă implicarea în explozibilii găsiți lângă Balkan Stream , potrivit HotNews.ro , în timp ce autoritățile ungare indică Ucraina drept responsabilă pentru o presupusă tentativă de sabotaj. Ministerul de Externe de la Kiev a transmis că „Ucraina nu are nimic de-a face” cu rucsacurile cu explozibili descoperite duminică la Kanjiza, în nordul Serbiei, în apropierea traseului gazoductului Balkan Stream, care alimentează cu gaz rusesc Serbia și Ungaria. Descoperirea a fost anunțată de președintele sârb Aleksandar Vucic. Un purtător de cuvânt al diplomației ucrainene a susținut, pe rețelele sociale, că incidentul ar fi „cel mai probabil o operațiune sub steag fals”, pe fondul a ceea ce Kievul descrie drept interferență rusească în alegerile din Ungaria, notează Agerpres, citată de HotNews.ro. La Budapesta, premierul Viktor Orban a convocat duminică o reuniune extraordinară a Consiliului de Apărare și a acuzat Ucraina că ar fi pus la cale un sabotaj. Într-un mesaj video după ședință, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că tentativa „se înscrie perfect într-o serie de acțiuni” prin care ucrainenii ar încerca să întrerupă livrările de gaze și petrol din Rusia către Europa, consemnează EFE, citată de HotNews.ro. Szijjarto a invocat, în același context, sabotajul gazoductelor Nord Stream și oprirea fluxurilor de petrol rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba, episod după care Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene destinat Ucrainei. Orban a afirmat, într-un mesaj video separat, că „pretențiile Ucrainei reprezintă o amenințare mortală pentru Ungaria” și că securitatea energetică a țării „nu este un joc”. Pe plan intern, cazul a fost imediat politizat: Peter Magyar, liderul partidului Tisza, creditat înaintea Fidesz în sondaje înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, susține că presupusa tentativă de sabotaj ar fi fost o înscenare a lui Orban, realizată în complicitate cu președintele sârb Aleksandar Vucic. [...]
Șeful contrainformațiilor militare din Serbia spune că Ucraina nu e implicată în presupusul complot cu explozibili descoperiți lângă o conductă de gaz către Ungaria, potrivit POLITICO . Incidentul a fost prezentat public de președintele sârb Aleksandar Vučić, care a declarat duminică faptul că autoritățile au găsit „un explozibil de o putere devastatoare” în apropierea unei conducte ce transportă gaz rusesc din Serbia spre Ungaria. Momentul este sensibil politic: descoperirea ar fi avut loc cu o săptămână înaintea alegerilor generale din Ungaria, programate pe 12 aprilie. Premierul ungar Viktor Orbán a convocat o reuniune de urgență a Consiliului Național de Apărare și a vorbit despre o „operațiune de sabotaj” în Voivodina, sugerând o legătură cu Ucraina. Orbán a susținut că Kievul ar fi încercat „de ani” să taie Europa de energia rusească și că ar reprezenta „o amenințare directă pentru Ungaria”, fără a formula însă o acuzație oficială. Șeful Agenției de Securitate Militară (VBA) din Belgrad, Đuro Jovanić , a respins această interpretare și a spus că nu există bază pentru a indica Ucraina drept autor al presupusei acțiuni. El a descris elemente tehnice ale materialelor găsite și a insistat că originea explozibilului nu stabilește automat cine a comandat sau executat operațiunea. „Nu este adevărat că ucrainenii au încercat să organizeze” complotul, a declarat Jovanić, adăugând că „însemnele de pe explozibili arată că au fost fabricați în SUA”. În Ungaria, afirmațiile lui Orbán au fost întâmpinate cu scepticism de principalul său contracandidat, Péter Magyar, liderul opoziției Tisza, care a sugerat posibilitatea unei operațiuni de tip „steag fals” cu sprijinul unor actori sârbi și ruși, pe fondul scăderii sprijinului pentru partidul de guvernământ Fidesz. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei a negat „categoric” orice responsabilitate și a acuzat încercări de a „lega în mod fals Ucraina”, apreciind că ar fi „cel mai probabil, o operațiune rusă de tip steag fals” înaintea scrutinului. Miza depășește disputa politică internă: conducta vizată este legată de securitatea energetică a Ungariei și de relația tensionată dintre Budapesta și Kiev. POLITICO notează că Orbán și Fidesz sunt în urma partidului Tisza în sondajele agregate de publicație (Poll of Polls) înaintea votului de duminica viitoare și că redacția a solicitat puncte de vedere guvernelor ungar și sârb. [...]
Kremlinul susține că este „foarte probabil” să apară dovezi ale implicării Ucrainei în cazul explozibililor găsiți lângă gazoductul Balkan Stream din Serbia, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Declarația a fost făcută luni de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, care a spus că, deși „nu există încă dovezi concludente”, Moscova consideră probabilă identificarea unor indicii care să arate că „regimul de la Kiev” ar fi amplasat explozibilii. Conducta Balkan Stream transportă gaz rusesc către Ungaria. Contextul imediat este reacția de la Budapesta: premierul ungar Viktor Orban a convocat duminică, de urgență, consiliul de apărare al țării , după descoperirea explozibililor lângă conducta TurkStream, în Serbia. Peskov a descris situația drept „potențial foarte periculoasă” și a afirmat că este vorba despre o „arteră energetică vitală” care funcționează „sub o presiune extremă”. Reprezentantul Kremlinului a adăugat că Rusia speră ca Ungaria și Serbia să acționeze pentru a reduce riscurile. Totodată, el a menționat discuții recente la Ankara cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, susținând că acesta ar fi trebuit să înțeleagă că acțiuni împotriva infrastructurii conductelor South Stream și Blue Stream sunt „inacceptabile”. De partea cealaltă, Orban a afirmat că Ucraina încearcă de ani de zile să întrerupă alimentarea Europei cu energie din Rusia, însă nu a acuzat direct Kievul pentru incident. Ministerul de Externe al Ucrainei a respins orice asociere între Ucraina și explozibilii găsiți, mai notează sursa citată. [...]
Războiul cu Iranul ar putea întări poziția geopolitică a Teheranului pe termen lung , în timp ce dominația americană în regiune ar putea fi subminată, susțin cinci experți de top, conform Libertatea . Conflictul, declanșat pe 28 februarie 2026 de către Statele Unite și Israel, a dus la o criză energetică globală prin suspendarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz. Scott Lucas, profesor de politică internațională, afirmă că războiul a distrus cadrele care preveneau astfel de conflicte și a subminat leadership-ul american. Statele din Golf se simt mai nesigure ca niciodată, iar piețele energetice rămân instabile. Asasinarea liderului suprem iranian, Ali Khamenei, și lipsa unui plan coerent din partea administrației Trump complică și mai mult situația diplomatică. Andrew Thomas, lector în studii despre Orientul Mijlociu, consideră că războiul va întări poziția geopolitică a Iranului pe termen lung, în ciuda pierderilor suferite de regim. Strategia de apărare „mozaic” a Gărzilor Revoluționare Islamice a demonstrat eficiență, iar închiderea Strâmtorii Ormuz a transformat conflictul într-o problemă globală. „Unitățile noastre militare acționează acum în mod independent, pe baza unor instrucțiuni generale oferite în avans”, a declarat ministrul iranian de Externe, Seyed Abbas Araghchi, în prima zi a conflictului. Potrivit Jessicăi Genauer, profesor asociat de relații internaționale, conflictul a spulberat eforturile de integrare regională ale Israelului. Acordurile Abraham, vizând consolidarea legăturilor economice și de securitate între Israel și statele arabe, au fost grav afectate, iar atacurile iraniene au subminat rațiunea cooperărilor. Kristian Coates Ulrichsen, cercetător la Baker Institute, atrage atenția asupra impactului războiului asupra relațiilor de securitate din Golf. Statele din Golf ar putea apela la China sau India pentru a contracara influența Iranului, diversificându-și rețelele diplomatice și de securitate. Chris Ogden, profesor asociat, estimează că Iranul își va consolida controlul asupra Strâmtorii Ormuz, continuând să fie un jucător-cheie în tranzitul de petrol și gaze. Țările care nu s-au opus Iranului, precum China și India, ar putea beneficia cel mai mult, aprofundându-și parteneriatele strategice cu Teheranul. Pe lângă aceste aspecte, Statele Unite nu au reușit să îndeplinească mai multe obiective majore în conflictul cu Iranul, inclusiv prevenirea obținerii armei nucleare și oprirea programului de rachete balistice. De asemenea, influența regională a Iranului nu a fost redusă, iar grupurile proxy susținute de Teheran continuă să fie active în Orientul Mijlociu. [...]
Iranul și Omanul negociază un protocol pentru tranzitul în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Economica.net . Teheranul spune că discuțiile vizează stabilirea unei proceduri care să asigure trecerea navelor prin strâmtoare, un punct strategic pentru transporturile de energie. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei, a declarat la o conferință de presă că obiectivul negocierilor este „de a examina un protocol și o procedură pentru tranzitul în siguranță al navelor prin Strâmtoarea Ormuz”. El a adăugat că Iranul și Omanul, state riverane strâmtorii, au avut duminică o nouă întâlnire pe această temă la nivel de viceminiștri de externe și și-a exprimat convingerea că un acord ar putea fi atins în curând. În același timp, tensiunile politice rămân ridicate. Duminică, Donald Trump a amenințat din nou Iranul cu atacuri asupra podurilor și infrastructurii sale energetice dacă nu redeschide strâmtoarea, în termenii celui mai recent ultimatum adresat Teheranului, care expiră pe 6 aprilie la ora 20:00, ora Washingtonului (7 aprilie, ora 03:00, ora României). După unul dintre ultimatumurile anterioare, Iranul a răspuns că Strâmtoarea Ormuz este deschisă pentru toate navele, cu excepția celor care au legături cu „inamicii Iranului”. Teheranul a mai avertizat că, dacă amenințarea SUA ar fi pusă în practică, ar lovi instalațiile energetice regionale, interesele economice americane din zonă și infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare a apei marine. [...]
Armata ucraineană susține că a lovit fregata rusă „Amiral Makarov” în timpul atacului de noaptea trecută asupra Novorosisk, potrivit Biziday . Nava este purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, iar amploarea pagubelor este, deocamdată, în curs de evaluare. Informația a fost transmisă pe rețelele de socializare de Robert „Madyar” Brovdi, comandantul forțelor de drone ale armatei ucrainene. Acesta afirmă că sistemele de apărare antiaeriană de pe fregată s-au activat în timpul atacului, dar nu au reușit să oprească dronele ucrainene să își atingă ținta. Partea ucraineană a publicat și un clip cu momentul loviturii. „Deși sistemele de apărare antiaeriană de pe fregată s-au activat pe timpul atacului, nu au reușit să împiedice dronele ucrainene să își atingă ținta.” Separat, forțele speciale ucrainene au anunțat că au lovit platforma de foraj offshore „Sivaș”, din Marea Neagră, în apropierea Crimeei ocupate, în colaborare cu unități navale. Contextul este relevant pentru că, în 2022, după scufundarea crucișătorului Moskova, presa rusă relata că „Amiral Makarov” ar putea deveni nava amiral a Flotei Ruse a Mării Negre. Fregata a mai fost ținta unui atac asupra Sevastopolului, în octombrie 2022, însă evaluările de atunci indicau că nu a suferit daune. Totodată, presa ucraineană arată că rachetele Kalibr sunt folosite în mod regulat în atacuri asupra orașelor și infrastructurii Ucrainei, ceea ce face ca o eventuală avariere a unei platforme de lansare să aibă implicații operaționale. În forma inițială a știrii, Biziday relata că ucrainenii au atacat, noaptea trecută, terminalul petrolier Sheskharis din Novorosisk, unul dintre cele mai importante din Rusia, punct final pentru conductele operate de Transneft, compania de stat rusă. Martori au raportat explozii, iar publicații independente care citează surse deschise au transmis că au izbucnit două incendii și au evaluat că terminalul nu va mai putea funcționa din cauza pagubelor. Principalele elemente raportate despre atacul asupra Novorosisk includ: lovirea fregatei „Amiral Makarov”, cu pagube încă neconfirmate oficial ca amploare; lovirea platformei offshore „Sivaș”, lângă Crimeea ocupată; incendii la terminalul petrolier Sheskharis, după explozii raportate de martori; posibile efecte asupra civililor: primarul a spus că resturi de dronă ar fi lovit un bloc, iar guvernatorul regiunii Krasnodar a indicat opt răniți; consolidarea rolului Novorosisk ca bază pentru Flota Rusiei la Marea Neagră, după relocări din Crimeea în urma atacurilor repetate. [...]
