Știri
Știri din categoria Externe

Posibilitatea ca Marine Le Pen să candideze în 2027 reaprinde la Bruxelles riscul unui blocaj politic în UE, în condițiile în care europarlamentari și analiști citați de Antena 3 arată că o eventuală victorie a extremei drepte franceze ar avea „consecințe profunde” asupra proiectului european, indiferent dacă la Palatul Élysée ar ajunge Le Pen sau Jordan Bardella.
Le Pen a primit marți undă verde din partea justiției franceze pentru o nouă candidatură, după ce instanța a decis că și-a executat deja perioada efectivă de ineligibilitate. În același dosar, ea a fost condamnată în apel la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, iar unul de executat sub supraveghere electronică, plus o amendă de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei).
Lidera Adunării Naționale (RN) a anunțat că va candida anul viitor la prezidențiale, deși este obligată să poarte o brățară electronică, și a precizat că va face recurs la Curtea de Casație. Le Pen a susținut că, odată depus recursul, efectele deciziei sunt suspendate, ceea ce i-ar permite să facă campanie fără brățară electronică.
Potrivit Politico, citat de Antena 3, la Bruxelles existaseră inițial speranțe că Le Pen îi va ceda locul lui Jordan Bardella, liderul mai tânăr al RN. Europarlamentari citați în material spun însă că, deși Bardella este perceput ca „mai pragmatic” și mai puțin „ideologizat” decât Le Pen, o victorie a RN ar rămâne o schimbare majoră pentru relația Franței cu UE.
Dirk Gotink, europarlamentar olandez din grupul Popularilor Europeni, a afirmat că, indiferent cine candidează, RN este „încă departe de a avea un program economic credibil”.
Željana Zovko, vicepreședintă a grupului Popularilor Europeni, a spus că Bardella este „mai moderat” decât Le Pen, dar a apreciat că acesta nu va reuși să aibă o atitudine similară cu cea a Giorgiei Meloni, mai ales pe teme precum apărarea europeană sau extinderea UE. Tot Zovko a avertizat că o victorie a RN ar marca „sfârșitul proiectului european, așa cum îl cunoaștem azi”.
Materialul notează că Bardella, spre deosebire de Le Pen, nu a cerut desființarea Comisiei Europene și nu a pledat pentru ieșirea Franței din UE („Frexit”) sau din zona euro. În același timp, europarlamentarul leton Ivars Ījabs (Renew Europe) îl descrie pe Bardella drept un „politician foarte talentat”, dar amintește că acesta este „sceptic în privința NATO” și a susținut în trecut retragerea Franței din comandamentul operațiunilor militare ale Alianței.
Pe plan intern, Politico indică și o divergență importantă între cei doi în privința pensiilor, un subiect care a tensionat mandatul lui Emmanuel Macron. Le Pen a făcut din revenirea la un sistem mai generos un pilon de campanie și s-a angajat să mențină vârsta de pensionare la 62 de ani, în timp ce Bardella a spus că politica de pensii rămâne „un punct de dezbatere”, iar apropiați ai săi ar analiza modificarea unei reguli privind pensionarea cu pensie integrală la 67 de ani, chiar și fără suficienți ani de cotizare.
Le Pen a lăudat „eficiența” tandemului cu Bardella și a confirmat că acesta ar fi prim-ministru dacă ea ar câștiga alegerile din 2027, ceea ce menține în prim-plan scenariul unei conduceri RN cu efecte directe asupra poziționării Franței în UE și în arhitectura de securitate europeană.
Recomandate

Popularitatea lui Emmanuel Macron a coborât la minimul din 2017 , pe fondul tensiunilor sociale și al blocajului politic din Adunarea Națională , potrivit datelor citate de Antena 3 . În același timp, și principalii lideri ai extremei drepte, Jordan Bardella și Marine Le Pen, pierd din susținere, după dezvăluiri despre mesaje antisemite atribuite lui Bardella. Sondajul Ipsos BVA-Cesi realizat pentru La Tribune Dimanche arată că doar 15% dintre respondenți au o părere bună despre președintele Franței, cu un punct procentual mai puțin decât luna trecută. Materialul notează că aproximativ 82% dintre francezi nu mai sunt mulțumiți de Macron. Contextul politic și social este descris ca o succesiune de presiuni asupra guvernului: proteste ale elevilor de liceu, o criză a carburanților și o dezbatere bugetară începută dificil într-o Adunare Națională fără majoritate. Potrivit articolului, scăderea vine cu circa șapte luni înainte de finalul celui de-al doilea mandat. Ce îi preocupă pe francezi, potrivit barometrului În topul îngrijorărilor rămâne puterea de cumpărare, menționată de 54% dintre respondenți (nivel neschimbat). Urmează: viitorul sistemului de protecție socială: 44% (+4 puncte); nivelul datoriei publice: 33% (+3 puncte). Efectul „Mediapart” asupra extremei drepte Deși continuă să conducă în clasamentul potențialilor succesori ai lui Macron, Jordan Bardella și Marine Le Pen au scăzut față de luna anterioară: Bardella este la 33% opinii favorabile (-3 puncte), iar Le Pen la 32% (-4 puncte). Scăderea este pusă în legătură cu dezvăluirile Mediapart despre mesaje antisemite și conspiraționiste atribuite lui Bardella, publicate de pe un vechi cont de Facebook. Președintele Rassemblement National a negat acuzațiile. Antena 3 menționează că sondajul online a fost realizat pe 7–8 octombrie, pe un eșantion de 1.000 de adulți, la câteva zile după primul articol Mediapart pe acest subiect (28 septembrie). Restul clasamentului și nivelul de respingere Pe locul al treilea în topul opiniilor favorabile se află fostul premier Édouard Philippe, cu 20% (+1 punct). Sarah Knafo (Reconquête) și fostul președinte François Hollande completează top 5, ambii cu 18%, fără ca vreunul să-și fi anunțat candidatura la prezidențiale, potrivit articolului. Mai jos în clasament apar Jean-Luc Mélenchon (17%), la egalitate cu Gabriel Attal și Bruno Retailleau. În cazul lui Mélenchon, studiul indică o rată de respingere ridicată: 69% dintre francezi spun că ar fi nemulțumiți dacă ar ajunge la Palatul Élysée. [...]

Edouard Philippe riscă să piardă intrarea în turul doi al prezidențialelor din Franța , pe fondul unei campanii care nu mobilizează și al fragmentării centrului politic, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Politico . Fostul prim-ministru francez era văzut, la un moment dat, drept singurul candidat capabil să o învingă pe Marine Le Pen la alegerile prezidențiale de anul viitor, însă mai mulți aliați și membri ai cercului său politic își exprimă acum îndoieli privind strategia și șansele sale. Politico notează că a discutat cu șase persoane din anturajul lui Philippe, inclusiv din echipa de campanie, unele sub protecția anonimatului. În timp ce Philippe promite un program „amplu” pentru redresarea finanțelor Franței și recâștigarea influenței externe, propunerile sale nu reușesc să capteze atenția publicului. Un membru al echipei de campanie a descris lipsa de impact a mesajelor drept o problemă majoră. Miza: centrul politic rămâne fără tracțiune, iar duelul se mută spre extreme Philippe rămâne cel mai bine plasat candidat din zona partidelor tradiționale pentru a o înfrunta pe Le Pen, care conduce „detașat” în sondaje, însă popularitatea sa a stagnat în ultimul an. În același timp, el se află într-o competiție strânsă pentru locul al doilea cu Jean-Luc Mélenchon, ceea ce ar putea decide calificarea în turul final. Un alt factor care poate schimba echilibrul este eurodeputatul Raphaël Glucksmann, care, potrivit articolului, ar putea primi un impuls după victoria categorică din alegerile preliminare ale centrului-stânga. Politico descrie o dinamică în care Le Pen și Mélenchon domină agenda publică prin confruntări și propuneri provocatoare, în timp ce candidații de centru ajung în plan secund. Un aliat al lui Philippe avertizează că există un „risc mare” ca acesta să fie scos din cursă de cei doi. Reforma pensiilor, exemplul unei campanii care nu „prinde” Un moment cheie pentru Philippe – propunerea de creștere a vârstei de pensionare la 65 de ani – a trecut aproape neobservat, pe fondul suprapunerii cu alte subiecte majore. Articolul menționează că anunțul a fost amânat după ce Emmanuel Macron s-a adresat națiunii pe tema amenințărilor Rusiei și a creșterii accelerate a prețurilor carburanților, iar ulterior a fost umbrit de acuzații de antisemitism la adresa lui Jordan Bardella (Rassemblement National). Discursul de 20 de minute despre reforma pensiilor, publicat pe YouTube, a strâns 70.000 de vizualizări, în timp ce Mélenchon a adunat 550.000 de vizualizări cu o sesiune live de întrebări și răspunsuri de două ore cu studenți de la HEC, potrivit datelor citate. Purtătorul de cuvânt al campaniei lui Philippe, Arnaud Péricard, susține că bătălia se va decide pe termen lung și leagă reforma pensiilor de obiectivul de echilibrare a finanțelor publice și de ambiții industriale și energetice. „Impasul de la centru”: prea mulți candidați, prea puțină mobilizare Problema lui Philippe nu este doar competiția cu candidații din afara centrului, ci și fragmentarea internă. Politico arată că acesta nu a reușit să unească forțele de centru în jurul său și că se confruntă cu o luptă prelungită cu Gabriel Attal (Renaissance, partidul lui Macron), în timp ce conservatorul Bruno Retailleau rămâne la procente cu o singură cifră. Un oficial de rang înalt din Horizons, partidul lui Philippe, spune că disputa cu Attal a ajuns să acopere propriile propuneri, inclusiv când cei doi au prezentat simultan planuri pentru educație. Un membru al echipei de campanie invocă, de asemenea, dificultatea de a obține atenție într-un peisaj cu „prea mulți” candidați centriști. În următoarele săptămâni, echipa lui Philippe speră să atragă parlamentari și aleși locali care îl susțin pe Attal, pentru a-l determina să renunțe la candidatură, potrivit a doi aliați citați. Totuși, un senator centrist avertizează că lipsa de entuziasm se vede și la nivel local, unde „nu există o mobilizare reală”, iar „francezii nu prea ascultă” – semn că simpla rearanjare a taberelor de centru ar putea să nu fie suficientă pentru un salt în sondaje. [...]

Acordul SUA–Rusia pentru motorină riscă să submineze poziția energetică a UE , după ce premierul ceh Andrej Babiš a criticat în termeni duri înțelegerea anunțată de Donald Trump cu Vladimir Putin, potrivit G4Media . Babiš a numit pactul o „mare palmă dată Europei” și a spus că decizia Washingtonului este „surprinzătoare”, în condițiile în care Trump a criticat în repetate rânduri țările europene pentru achizițiile de hidrocarburi rusești, pe motiv că acestea ar finanța războiul Moscovei împotriva Ucrainei. „Înțeleg că (președintele american Donald Trump – n.r.) are alegeri în curând, dar pentru Europa aceasta este o mare palmă. Vom vedea ce au de spus colegii noștri europeni.” Ce prevede acordul și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate în articol (EFE, via Agerpres), Trump a anunțat vineri un acord cu Putin pentru furnizarea „imediată” a cel puțin 300.000 de tone de motorină rusească către piețele americane și globale, cu livrări suplimentare planificate în lunile următoare. Miza declarată: scăderea prețului acestui combustibil. În același timp, Babiš sugerează că înțelegerea poate slăbi coerența poziției europene față de importurile de energie din Rusia și poate pune presiune pe UE să-și definească rapid o reacție comună. Presiune politică înaintea reuniunii liderilor UE Premierul ceh a avertizat că, dacă Europa „nu înțelege că trebuie să înceapă în sfârșit să facă ceva”, „lucrurile nu se vor termina bine”, amintind că liderii UE urmează să se întâlnească joia și vinerea viitoare. Contextul politic subliniat în material: criticile vin din partea unui lider care împărtășește multe dintre pozițiile lui Trump, inclusiv pe imigrație, și care, după preluarea mandatului în decembrie 2025, a oprit finanțarea cehă pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. Contextul pieței: Ormuz și acuzațiile către Ucraina Articolul mai notează că Trump a pus creșterea prețului motorinei pe seama Ucrainei, invocând atacurile asupra rafinăriilor rusești. Totodată, președintele SUA a lansat în primăvară un conflict militar împotriva Iranului, care ar fi redus traficul de țiței prin Strâmtoarea Ormuz , un punct strategic pentru transporturile energetice. [...]

Lipsa avertizărilor despre rachete balistice ridică riscul operațional pentru apărarea Kievului , pe fondul suspiciunilor că SUA ar fi redus schimbul de informații cu Ucraina, potrivit Daily Mail . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că „nu a existat nicio avertizare din partea partenerilor” înainte ca cinci rachete balistice să lovească Kievul peste noapte, în timp ce Rusia a atacat din nou Ucraina cu drone și rachete. În Harkiv, atacurile au lăsat patru morți și zeci de răniți, conform aceleiași surse. Într-o declarație pe platforma X, Zelenski a argumentat că avertizările bazate pe informații despre lansarea rachetelor balistice sunt esențiale pentru salvarea de vieți. „Datele de informații despre lansările rachetelor balistice rusești ajută la salvarea de vieți, iar acesta este unul dintre cele mai critice aspecte. Când există o avertizare, tocmai aceasta ajută la prevenirea uciderilor.” Presiune politică și semne de întrebare la Washington În primul briefing, noul secretar de presă al Casei Albe, Katie Zacharia , a refuzat să nege că Washingtonul ar fi oprit schimbul de informații cu Kievul. Întrebată direct dacă SUA au oprit fluxul de informații către Ucraina, ea a răspuns: „Va trebui să revin asupra acestui lucru.” Zelenski nu a indicat explicit SUA sau pe președintele Donald Trump, însă publicația notează că, de regulă, Statele Unite avertizează Kievul când sunt lansate rachete balistice, iar momentul este „conspicu” în contextul tensiunilor politice. Ce s-a întâmplat în noaptea atacului Potrivit materialului, sirenele de raid aerian ar fi pornit abia după ce cinci explozii zguduiseră deja capitala ucraineană. Atacul a inclus „peste o sută” de arme diferite, inclusiv drone cu propulsie și muniții rătăcitoare (drone care pot „pândi” zona înainte de a lovi ținta). Daily Mail mai scrie că cele cinci rachete balistice de tip Iskander ar fi fost lansate din regiunea Briansk din Rusia, aflată la granița cu Ucraina. În acest context, viteza mare și distanța scurtă până la Kiev pot reduce timpul de avertizare. Kievul spune că informațiile americane „încă” circulă Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat la Warsaw Security Forum că schimbul de informații cu SUA continuă și a sugerat că întârzierea ar putea fi explicată de tipul de armament folosit de Rusia. „Da, continuăm această cooperare. Și este adevărat că în atacul de aseară a existat o întârziere, dar este din cauza tipului special de armament folosit de partea rusă.” Context: „armistițiul energetic” și escaladarea atacurilor Articolul plasează episodul pe fondul presiunilor exercitate de Donald Trump asupra Kievului pentru concesii către Moscova și al discuțiilor despre un „armistițiu energetic”. Zelenski a spus că Ucraina nu a lovit rafinării rusești sau sectorul energetic după ce Trump a anunțat duminică un astfel de armistițiu, dar a acuzat Rusia că a continuat atacurile asupra infrastructurii energetice și critice a Ucrainei. În același mesaj, Zelenski a avertizat că încetinirea ajutorului pentru Ucraina și îngreunarea apărării împotriva rachetelor balistice „nu vor ajuta” la apropierea păcii. [...]

Casa Albă i-a cerut demisia ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , pe fondul unor acuzații de conduită necorespunzătoare cu potențiale implicații de integritate în relația diplomație–business , potrivit Ziarul Financiar . Decizia vine după relatări apărute în presa americană și preluate de Financial Times, care indică suspiciuni legate de promovarea intereselor unui grup energetic grec și de o solicitare către un donator înstărit privind achitarea unei facturi de 100.000 de dolari (aprox. 477.000 lei) la American Express. „I-am cerut ambasadoarei Guilfoyle să demisioneze. A fost un atu extraordinar pentru echipă şi îi dorim mult succes în continuare”, a declarat Katie Zacharia, noua purtătoare de cuvânt a Casei Albe, în cadrul unei conferinţe de presă de marţi, potrivit Financial Times. Ce acuzații sunt invocate Potrivit relatărilor The Wall Street Journal, menționate în material, acuzațiile includ: promovarea unui grup energetic din Grecia care ar fi suportat costurile unui zbor cu avion privat în perioada mandatului; oferirea de a ajuta un donator bogat dacă acesta ar fi achitat o datorie de 100.000 de dolari aferentă unui card American Express. Poziția apărării: acuzațiile sunt respinse Avocații lui Guilfoyle au respins acuzațiile de corupție. Ei susțin că solicitarea de plată către donator ar fi vizat o factură restantă pentru servicii prestate înainte ca aceasta să intre în administrația americană și că persoana respectivă era un client cu datorii neachitate. În plus, reprezentanții săi afirmă că Guilfoyle nu l-a pus, în cele din urmă, pe donator în legătură cu oficiali ai administrației americane, iar utilizarea zborurilor private ar fi fost conformă cu regulile aplicabile și aprobată de Departamentul de Stat . De ce contează: risc de integritate într-o zonă sensibilă, energia Cazul are relevanță și prin prisma rolului Greciei pentru interesele strategice și energetice ale SUA în sud-estul Europei, context în care orice suspiciune de amestec între funcția diplomatică și interese de afaceri poate deveni un subiect de integritate și control instituțional. Kimberly Guilfoyle, fostă logodnică a lui Donald Trump Jr., a negat acuzațiile prin intermediul avocaților săi, iar solicitarea de demisie apare pe fondul unor critici mai largi la adresa modului în care administrația americană gestionează relațiile cu mediul de afaceri și cu donatorii, potrivit informațiilor citate. [...]

Donald Trump spune că ia în calcul retragerea ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , pe fondul unor controverse care riscă să complice relațiile diplomatice și să alimenteze o anchetă internă la Departamentul de Stat , potrivit HotNews . Întrebat de un jurnalist dacă ia în considerare revocarea lui Guilfoyle, președintele american a răspuns: „Analizăm situația.” Trump a mai spus că administrația „nu [este] mulțumită” de ea, conform CNBC, citat de aceeași sursă. De ce contează: un posibil recul operațional în diplomația SUA la Atena Semnalul public transmis de Trump sugerează că mandatul lui Guilfoyle la Atena ar putea deveni instabil, într-un moment în care ambasadorul este un canal-cheie de lucru între guverne. O eventuală retragere ar însemna, practic, reluarea procedurilor de numire și confirmare pentru un înlocuitor și o perioadă de tranziție care poate încetini agenda bilaterală. Declarațiile vin după o serie de dezvăluiri ale The Wall Street Journal despre comportamentul lui Guilfoyle înainte și după numirea sa ca ambasadoare, notează HotNews. Ce acuzații și episoade sunt invocate în spațiul public Potrivit relatării, The Wall Street Journal a scris că, la o cină din martie cu oficiali greci și americani, Guilfoyle ar fi atribuit căderea guvernului român condus de Ilie Bolojan presiunilor administrației Trump și ar fi afirmat că Washingtonul ar putea impune schimbări similare și în alte țări, inclusiv în Grecia. Tot WSJ a publicat o relatare bazată pe înregistrări în care Guilfoyle ar fi spus că oameni de afaceri greci îi plătesc călătorii de lux și ar fi cerut unui om de afaceri american să-i procure o invitație la o cină în onoarea lui Eric Trump, în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos. Într-un fragment redat de HotNews, Guilfoyle îi spune omului de afaceri: „Știi, pot să-ți pun lumea la picioare. O meriți. (...) O să te ajut să câștigi o grămadă de bani” Publicația mai notează că inspectorul general al Departamentului de Stat investighează dacă ambasadoarea a acceptat cadouri sau favoruri de la oameni de afaceri. Separat, WSJ a relatat că Guilfoyle i-ar fi cerut unui donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) făcută cu cardul de credit înainte de audierea de confirmare din Senat, în iulie 2025, iar în schimb i-ar fi oferit acces la Casa Albă și la înalți oficiali ai administrației Trump. Context: cine este Kimberly Guilfoyle Guilfoyle a fost logodită anterior cu Donald Trump Jr., iar după despărțire Trump a numit-o pe fosta prezentatoare Fox News în funcția de ambasador, potrivit HotNews. Ea a fost procuroare în California și a fost căsătorită cu actualul guvernator al statului, democratul Gavin Newsom, menționat ca posibil candidat la prezidențialele din 2028. Ce urmează Din informațiile prezentate, Trump nu a anunțat o decizie finală, ci doar că situația este „analizată”. Rămâne de văzut dacă administrația va iniția formal procedura de retragere și cum va evolua investigația inspectorului general al Departamentului de Stat, menționată în relatare. [...]