Știri
Știri din categoria Externe
Maia Sandu s-a întâlnit la München cu Marco Rubio și Mark Rutte, în marja Conferinței de Securitate, pentru discuții legate de securitatea Republicii Moldova și sprijinul pentru parcursul european, potrivit Digi24.
Președinta Republicii Moldova a transmis, într-o postare pe Facebook, că se află la München pentru a discuta cu lideri din Europa și din afara continentului despre „securitatea Republicii Moldova” și „susținerea parcursului nostru european”, într-un „context global incert”. Maia Sandu a mai afirmat că Moldova are nevoie de „soluții comune” la riscurile care afectează stabilitatea, pentru a „păstra pacea” și a rămâne „parte a lumii libere”.
Conform unui comunicat al Președinției moldovene, în prima zi a conferinței, Maia Sandu a avut întrevederi bilaterale cu prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Tot vineri, pe agenda șefei statului au fost incluse discuții cu prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, și cu Reem Alabali Radovan, ministrul federal german pentru cooperare economică și dezvoltare.
Maia Sandu a participat, de asemenea, la o dezbatere dedicată prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de premierul Suediei, de președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și de președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. În acest context, „amenințările hibride” se referă la acțiuni care combină mijloace militare și non-militare, precum dezinformarea, atacurile cibernetice sau presiunile economice.
Pentru sâmbătă, președinta Republicii Moldova avea programate întrevederi cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, cu premierul Croației, Andrej Plenković, și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović. Totodată, Maia Sandu urma să se întâlnească și cu parlamentari din mai multe țări europene, pentru a promova parcursul european al Republicii Moldova.
Recomandate
NATO își întărește apărarea pe flancul estic și promite sprijin suplimentar pentru Ucraina , după ce atacuri rusești cu drone au lovit în apropierea graniței cu Polonia, într-un episod care amplifică riscul de extindere a incidentelor spre teritoriul alianței, potrivit Al Jazeera . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat luni, la sediul politic al alianței de la Bruxelles, că statele occidentale nu vor fi intimidate de atacuri „menite să le sperie” și că NATO va consolida atât sprijinul pentru Kiev, cât și propriile măsuri de apărare de-a lungul frontierei estice cu Rusia. În același timp, Polonia a anunțat măsuri sporite de securitate la granița cu Ucraina. Atacurile invocate de Rutte au avut loc duminică: drone rusești au lovit un tren în apropierea frontierei Ucraina–Polonia, iar un al doilea atac a vizat o zonă din apropierea unui alt punct de trecere. Operatorul feroviar de stat ucrainean a spus că lovitura asupra trenului a venit la câteva minute după ce o delegație diplomatică, din care făceau parte fostul premier britanic Boris Johnson și fostul premier suedez Carl Bildt, trecuse prin stație. Polonia avertizează asupra riscului de „revărsare” a escaladării Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Moscova pare pregătită să intensifice campania care vizează vestul Ucrainei și a spus că nu poate fi exclus ca escaladarea să afecteze și teritoriul Poloniei. El a anunțat că va discuta cu aliații din NATO pregătirea unui posibil răspuns comun. Oficiali polonezi au invocat rapoarte de informații, inclusiv un briefing CIA de săptămâna trecută, potrivit cărora Rusia ar putea ataca puncte de frontieră și ar putea intensifica acțiuni de sabotaj în interiorul statelor europene, pentru a descuraja sprijinul pentru Ucraina. Separat, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că armata poloneză a recuperat din Marea Baltică, în apropierea localității de coastă Jarosławiec, ceea ce ar fi o dronă militară rusească. Mesaje divergente: Moscova nu confirmă, UE cere să nu fie „frica” factor de decizie Întrebat despre atacul asupra trenului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că forțele ruse operează „pe întreg teritoriul Ucrainei” și „vor continua să o facă”. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a apreciat că atacurile din apropierea graniței poloneze au fost „în mod clar menite să sperie țările occidentale” să nu mai sprijine Ucraina și a cerut menținerea sprijinului. Context: discuții despre protejarea infrastructurii energetice, fără confirmare bilaterală În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a susținut că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu se mai lovească reciproc infrastructura energetică, însă, potrivit informațiilor citate, nici Moscova, nici Kievul nu au confirmat afirmația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că un pas de detensionare privind infrastructura critică ar putea fi „un prim pas către pace” și a spus că Ucraina ar fi pregătită să oprească loviturile asupra Rusiei dacă partenerii se asigură că Moscova se abține de la atacuri asupra facilităților energetice ucrainene, infrastructurii și rutelor de aprovizionare cu alimente. Kremlinul, notează aceeași sursă, continuă să condiționeze oprirea ostilităților de cedări teritoriale și demilitarizare. [...]
Escaladarea houthiților în Yemen obligă Arabia Saudită să-și întărească răspunsul militar, pe fondul temerilor că o confruntare directă cu Iranul ar expune infrastructura critică a regatului , potrivit The Jerusalem Post , care citează o sursă apropiată guvernului saudit și diplomați din regiune. Riadul resimte presiune „din sud, din nord și din est”, pe măsură ce houthiții își extind capabilitățile, iar Iranul și grupări susținute de Teheran – inclusiv Hashd al-Shaabi din Irak – rămân preocupări majore de securitate, susține sursa citată de publicație. În paralel, Arabia Saudită se teme că un conflict direct cu Iranul ar putea duce la atacuri cu rachete și drone asupra unor obiective vitale, inclusiv instalații de desalinizare. Două abordări diferite: negociere cu Iranul, forță împotriva houthiților În relația cu Iranul, strategia preferată a Riadului este negocierea și medierea, tocmai din cauza riscului de represalii asupra infrastructurii. În schimb, față de houthiți, Arabia Saudită ar fi trecut la o abordare mai agresivă, cu soluții militare „înainte de toate”, potrivit sursei apropiate guvernului. Regatul sprijină forțe yemenite anti-houthi și oferă și sprijin aerian. Totuși, diplomați citați de publicație susțin că reticența inițială de a folosi mai intens aviația a permis houthiților să obțină câștiguri importante de-a lungul coastei Mării Roșii, într-o zonă (câmpia de coastă Tihamah) descrisă ca fiind vulnerabilă la lovituri aeriene. Costul întârzierii și schimbarea de ritm în loviturile aeriene Un diplomat din regiune afirmă că ezitarea inițială a oferit houthiților „cele 24 de ore” necesare pentru a-și consolida poziția și a prelua controlul asupra coastei, o decizie calificată drept „o greșeală uriașă”. În același timp, sursa citată indică o dezamăgire puternică la Riad față de performanța forțelor conduse de Tariq Saleh , care ar fi eșuat să oprească înaintarea houthită în pofida sprijinului (antrenament, finanțare și armament) din partea statelor din Golf. În prezent, Arabia Saudită ar utiliza mai mult aviația, iar houthiții ar fi revendicat peste 40 de lovituri aeriene în ultimele 24 de ore, potrivit articolului. Publicația notează că această schimbare ar fi contribuit la limitarea extinderii houthiților spre est, către Marib, și la prevenirea capturării de teritorii suplimentare în jurul Taiz și în alte zone. SUA nu lovesc houthiții, iar Riadul caută sprijin prin canale alternative Articolul susține că președintele SUA, Donald Trump, a refuzat să lanseze lovituri aeriene împotriva houthiților. În același timp, comandantul CENTCOM , amiralul Brad Cooper, ar fi vizitat Arabia Saudită în weekend, iar oficiali americani s-ar fi întâlnit în Oman cu reprezentanți houthi, care ar fi promis că nu vor viza nave americane. Sursa apropiată guvernului saudit avertizează că, dacă refuzul SUA ar fi motivat politic, consecințele ar putea depăși disputa imediată. Publicația menționează și posibile explicații, de la neînțelegeri privind inițiative regionale de securitate conduse de SUA până la percepția că prezența militară americană în regiune este suprasolicitată. Cooperare cu Israelul, mediată de CENTCOM, potrivit diplomaților Pe fondul presiunii, Arabia Saudită ar rămâne pragmatică și ar căuta inclusiv mai mult sprijin din partea Israelului, potrivit sursei citate. Diplomați din regiune au declarat pentru publicație că Israelul ar ajuta Arabia Saudită, iar CENTCOM ar media schimbul de informații despre houthiți. În evaluarea sursei, dacă situația „se înrăutățește” și Riadul nu găsește sprijin în altă parte, regatul ar putea să-și reconsidere unele poziții, în funcție de tipul și amploarea ajutorului necesar. Publicația notează că, în această logică, supraviețuirea regimului ar rămâne prioritatea principală. [...]
Operațiunea ucraineană „Vivaldi ” a produs câștiguri locale, dar nu schimbă presiunea rusă pe logistică , într-un moment în care Moscova își adaptează ofensiva din Donbas către infiltrări cu grupuri mici de infanterie, susținute masiv de aviație, potrivit Adevărul . Corpul 3 de Armată al Ucrainei afirmă că, în prima etapă a operațiunii, a „curățat” aproximativ 75 km² de grupuri rusești și a recucerit peste 10 km², inclusiv eliberarea completă a satului Serednie. Au fost vizate și zonele Novoselivka, Iarova, Korove Iaru și Oleksandrivka. Un obiectiv declarat a fost lovirea sistemului de aprovizionare al forțelor ruse: unitățile fără pilot ar fi atacat logistica, iar rușii ar fi fost nevoiți să mute o parte din depozitele de combustibil în afara Ucrainei, în regiunea Voronej. Comandantul Corpului 3, Andrii Bileţki , a indicat că operațiunea continuă și că obiectivul final nu este făcut public. Tactica rusă: „zona gri” și presiunea pe rutele de aprovizionare Expertul militar Dmitro Snieghiriov, citat de publicația Focus, avertizează că succesul de pe direcția Liman este mai degrabă tactic și nu elimină amenințarea. În evaluarea sa, Rusia renunță tot mai mult la asalturi mecanizate ample și mizează pe infiltrarea unor grupuri de doi-trei militari prin vegetație, ruine și pliuri ale terenului, pentru a extinde treptat „zona gri”, urmând ca abia apoi să aducă forțe și logistică. În zona Sviatohirsk, Snieghiriov susține că Rusia evită atacul frontal și încearcă, similar cu modelul din Bahmut, să preia mai întâi controlul asupra rutelor de aprovizionare, pentru a crea o amenințare de încercuire operațională. El mai indică drept problemă separată zona Oleksandrivka, unde forțele ruse ar controla înălțimi dominante, ceea ce le-ar extinde raza de acțiune radio și ar facilita utilizarea dronelor FPV, inclusiv a celor pe fibră optică. Miza strategică: Sloviansk și Kramatorsk, nu Liman Potrivit expertului, direcția Liman contează pentru Moscova mai ales ca rută către Sloviansk și Kramatorsk. Pe direcția Sloviansk, trupele ruse ar încerca să avanseze pe mai multe rute (inclusiv prin zona Kriva Luka și pe direcția Mikolaivka), pentru a crea presiune pe flancuri și o încercuire treptată, nu o străpungere într-un singur punct. O țintă separată ar fi termocentrala din Sloviansk, importantă și prin rolul de furnizare a energiei pentru o parte relevantă a teritoriului controlat de Ucraina în regiunea Donețk. Snieghiriov mai menționează șoseaua Bahmut–Sloviansk și zona canalului Doneț–Donbas ca puncte sensibile, în contextul încercărilor ruse de a pregăti o înaintare ulterioară spre râul Doneț. În acest moment, el spune că nu există lupte directe pentru Sloviansk, iar distanța până la oraș ar fi de aproximativ 12–15 kilometri, potrivit estimărilor sale. Kupiansk: simbol, dar nodul feroviar ar fi ținta reală Pe direcția Kupiansk, expertul descrie o combinație între infiltrări și un posibil joc de diversiune informațională. El consideră că orașul Kupiansk are mai ales valoare politică și de imagine, în timp ce obiectivul militar major ar fi nodul feroviar Kupiansk-Vuzlovi, a cărui controlare ar putea facilita formarea unei grupări pentru acțiuni ulterioare de-a lungul râului Oskil și, potențial, o nouă presiune către aglomerarea Sloviansk-Kramatorsk. În același timp, Snieghiriov remarcă faptul că în mesajele rusești se vorbește mai mult despre Kupiansk decât despre Kupiansk-Vuzlovi, ceea ce ar putea indica o încercare de a nu expune direcția reală de efort. Aviația și costul în oameni: vulnerabilitatea modelului rus Un element care amplifică eficiența infiltrărilor, potrivit expertului, este folosirea intensă a bombelor aeriene ghidate înaintea înaintării, pentru a distruge poziții și clădiri, după care grupurile mici de infanterie încearcă să pătrundă prin apărarea slăbită. El susține că reducerea acestei presiuni ar depinde în primul rând de lovirea bazelor aeriene, întrucât contracararea directă a unui număr mare de bombe ghidate prin apărare antiaeriană este „extrem de dificilă”. Punctul slab al modelului ar fi costul ridicat în efective. Snieghiriov afirmă că, doar în luna august, pierderile armatei ruse ar fi ajuns la aproximativ 42.000 de militari, cu circa 6.000 peste capacitatea de compensare prin recrutările curente. Totuși, el consideră că acest ritm nu este, deocamdată, suficient pentru a opri ofensiva, în condițiile în care Rusia ar avea rezerve și capacitatea de a le redistribui între sectoare. În concluzie, operațiunea „Vivaldi” indică faptul că infiltrările pot fi contracarate și terenul poate fi recucerit, dar presiunea rămâne concentrată pe aceleași direcții considerate cele mai periculoase de expert: Liman, Sloviansk și Kupiansk, la care se adaugă agravarea separată a situației în zona Kostiantynivka. [...]
Propunerea Ursulei von der Leyen de a crea pentru Canada un statut de „membru asociat” al UE ar deschide o formulă nouă de integrare economică și industrială, în afara tratatelor actuale , cu potențial de a extinde cooperarea de la comerț liber la apărare, tehnologie și lanțuri de aprovizionare, potrivit Biziday . În discursul despre Starea Uniunii, susținut în Parlamentul European de la Strasbourg, președinta Comisiei Europene a vorbit public despre ideea ca statul nord-american să devină „membru asociat” al Uniunii. Biziday notează că un asemenea statut nu există în tratatele UE, ceea ce ar presupune „crearea unei noi formule de relație” cu țări care nu urmăresc neapărat aderarea deplină. Von der Leyen a legat propunerea de nevoia Europei de a-și „regândi urgent parteneriatele”, pe fondul „fracturii” din sistemul internațional bazat pe reguli, și a indicat direcții concrete de cooperare UE–Canada, dincolo de acordul de liber schimb existent: producție „inteligentă” și o „alianță tehnologică”; integrarea bazelor industriale de apărare; un proiect comun în Arctica, prezentat ca inițiativă „emblematică”. Context: tensiuni comerciale cu SUA și o UE prudentă față de formule „flexibile” În același cadru, von der Leyen a precizat că parteneriatul nu ar fi îndreptat „împotriva altcuiva”, cu referire la Administrația Trump. Biziday arată că, la începutul săptămânii, premierul canadian Mark Carney a spus că guvernul său urmărește o alianță unică cu UE, dar nu și aderarea, iar șefa Comisiei l-a invitat să țină un discurs în Parlamentul European, joi. Potrivit Reuters (citat de Biziday), vizita lui Carney în Europa are loc într-un context internațional complicat, marcat de deteriorarea relațiilor cu SUA, care a atras Canada într-un război comercial, dar și de declarațiile repetate ale lui Donald Trump despre ideea ca țara vecină să devină al 51-lea stat american. Tot Reuters subliniază că UE s-a opus în trecut „categoriilor flexibile”, iar statele membre au reacționat cu rezerve la o propunere a Germaniei din luna mai privind un statut de „membru asociat” pentru Ucraina, ca etapă intermediară către aderarea deplină. Ce urmează și de ce contează pentru economie Miza imediată este dacă propunerea poate fi transformată într-un cadru juridic și politic acceptabil pentru statele membre, în condițiile în care „membrul asociat” nu este prevăzut în tratate. Dacă ideea avansează, ea ar putea deveni un precedent pentru parteneriate economice mai adânci, care să includă nu doar comerț, ci și coordonare industrială, tehnologică și de apărare, într-un moment în care UE caută să-și reducă vulnerabilitățile din lanțurile de aprovizionare și să-și consolideze „securitatea economică”. [...]
Ursula von der Leyen pregătește o repoziționare a securității UE, cu efecte directe asupra industriei de apărare și a regulilor de frontieră , potrivit news.ro , care citează POLITICO și un proiect de discurs consultat de Euractiv înaintea alocuțiunii „Starea Uniunii” (SOTEU) susținute miercuri în Parlamentul European, la Strasbourg. Discursul începe la ora locală 9:00 (10:00, ora României). În sală va fi, în premieră, și un lider din afara UE: premierul canadian Mark Carney, menționat în contextul unui război comercial cu Donald Trump și al încercării de a strânge legăturile cu Uniunea Europeană. Securitate: un nou format de coordonare cu parteneri din afara UE Miza centrală a discursului este o schimbare a arhitecturii de securitate europene și a modului de coordonare în cadrul alianței occidentale. Conform proiectului de discurs consultat de Euractiv, von der Leyen ar urma să susțină un nou format în care lideri din UE, dar și din Ucraina, Marea Britanie, Norvegia, Canada și alte țări să se reunească pentru a coordona răspunsurile la amenințările de securitate în creștere. În paralel, apărarea și securitatea sunt așteptate să aibă un loc important și pe fondul faptului că Strategia de securitate a UE, așteptată de mult timp, este prevăzută pentru începutul lunii octombrie, după o amânare față de calendarul inițial. Migrație: consolidarea Frontex și posibile schimbări de finanțare Pe agenda discursului se află și migrația, în contextul crizei din Ceuta , unde „zeci de mii de imigranți” au intrat pe teritoriul spaniol, cu efecte politice în UE pe parcursul verii, potrivit POLITICO. Printre ideile vehiculate de oficiali citați de publicație se numără: consolidarea Frontex, inclusiv triplarea numărului de gardieni de frontieră și de coastă europeni la 30.000, de la aproximativ 7.800 în prezent; o posibilă extindere a mandatului Frontex, inclusiv un rol în „centre de returnare” din țări terțe; deschiderea către finanțarea infrastructurii de frontieră (garduri) din fonduri UE, ceea ce ar reprezenta o schimbare semnificativă de poziție a Comisiei; utilizarea fondurilor UE pentru a ajuta statele membre să finanțeze centre de returnare în afara blocului. Cea mai controversată opțiune menționată de un diplomat de rang înalt și un oficial UE este un cadru european pentru situații de „presiune migratorie masivă”, care ar permite suspendarea anumitor norme privind azilul și returnări mai rapide. Climă și competitivitate: presiunea costurilor tranziției intră în discurs Dincolo de securitate, von der Leyen este așteptată să pună accent pe adaptarea la schimbările climatice, după o vară cu râuri secate și incendii de pădure. Comisia lucrează la un plan de creștere a rezilienței la schimbările climatice, programat pentru sfârșitul lunii octombrie, care ar putea include un „scenariu climatic comun” și evaluări periodice ale riscurilor, deși „rămâne de văzut” cât de multe detalii vor fi prezentate. Tema vine pe fondul tensiunilor dintre obiectivul de reducere a emisiilor până în 2040 și presiunile industriei și ale capitalelor naționale de a limita costul economic al tranziției ecologice. În același timp, von der Leyen ar urma să atingă și subiectul competitivității, prin simplificarea birocrației și o „curățenie generală” în reglementare, însă POLITICO notează că aceasta nu va fi tema principală. Comerț și China: fără o nouă anchetă, dar cu accent pe diversificare O altă întrebare este dacă va menționa China. Potrivit unui oficial citat de POLITICO, von der Leyen nu va anunța o nouă anchetă (după cea din 2023 privind subvențiile pentru vehiculele electrice chinezești, care a declanșat măsuri de retorsiune ale Beijingului). China nu ar urma să ocupe un loc major, însă este de așteptat să fie subliniată nevoia de diversificare, inclusiv printr-un instrument de diversificare propus de Comisie. Inteligență artificială: impactul asupra locurilor de muncă, în centrul pregătirilor Inteligența artificială (IA) a fost tema principală a unei reuniuni a Comisiei la Tervuren, unde s-a planificat discursul, iar echipa președintei CE a cerut unităților relevante statistici actualizate despre locurile de muncă ce ar putea fi pierdute și create pe măsură ce adoptarea IA se extinde, potrivit unui oficial familiarizat cu discuțiile interne. Pentru mediul de afaceri, semnalul este că IA va fi tratată nu doar ca subiect tehnologic, ci și ca temă de piață a muncii, cu implicații pentru politici publice și reglementare. Ce urmează Textul final al discursului poate fi revizuit și rescris până la momentul susținerii, notează POLITICO. Totuși, direcțiile conturate în proiect și în discuțiile cu oficiali europeni indică o agendă în care securitatea (inclusiv cooperarea cu parteneri din afara UE), migrația și reziliența climatică sunt folosite ca pârghii pentru schimbări cu impact economic și de reglementare în următoarele luni. [...]
Comisia Europeană pregătește un Plan European pentru Caniculă , cu măsuri de avertizare, adaptare urbană și pregătire medicală, pe fondul pierderilor tot mai mari provocate de valurile de căldură și de secetă, potrivit Adevărul , care relatează despre discursul Ursulei von der Leyen privind Starea Uniunii. În aceeași intervenție, șefa Comisiei a avertizat că „râuri-cheie precum Dunărea, Rinul sau Garonne dispar sub ochii noștri”. De ce contează: costuri umane și economice, plus presiune pe infrastructura de apă Von der Leyen a descris vara anului 2026 drept o „vară a adevărului”, invocând efecte cuantificate: 660.000 de hectare arse, aproximativ 12 milioane de tone de culturi pierdute și peste 35.000 de decese suplimentare asociate valurilor de căldură. În paralel, Comisia pregătește și „o nouă inițiativă europeană privind apa”, în contextul în care aproape un sfert din apa din rețelele europene se pierde, conform aceleiași surse. Mesajul sugerează o mutare de accent de la politica tradițională axată pe reducerea emisiilor către adaptarea la efectele încălzirii globale, fără ca discursul să aducă măsuri mai detaliate pentru ținta de reducere a poluării pentru 2040. „Râuri-cheie precum Dunărea, Rinul sau Garonne dispar sub ochii noștri.” Ce ar include Planul pentru Caniculă și ce alte măsuri sunt în lucru Planul European pentru Caniculă „ar urma” să includă, potrivit relatării: sisteme mai bune de avertizare; pregătirea sistemelor medicale; măsuri de adaptare și răcire a orașelor. Separat, von der Leyen a cerut specialiștilor propuneri pentru o posibilă „ Flotă Europeană de Stingere a Incendiilor ” și a menționat intervențiile pompierilor din vara 2026, inclusiv cazul unui pompier decedat în Grecia. Context: securitate, dependențe și redirecționarea unor fonduri către Ucraina În același discurs, președinta Comisiei a susținut că UE este „mai puternică decât oricând”, dar vulnerabilă într-o lume „deschis ostilă”, și a cerut reducerea dependențelor externe. Ea a afirmat că UE și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și că cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% în ultimii cinci ani. Pe zona de finanțare a apărării, Comisia ar urma să folosească banii neutilizați din schema SAFE (mecanism de împrumuturi de 150 de miliarde de euro) pentru proiecte comune cu Ucraina, pe fondul faptului că unele state, inclusiv Italia, ar utiliza mai puțin decât se estimase inițial. Ce urmează Din informațiile prezentate, Planul European pentru Caniculă și inițiativa privind apa sunt în pregătire, fără un calendar detaliat în material. Miza imediată pentru statele membre va fi traducerea acestor intenții în obligații, finanțări și proiecte concrete, într-un context în care impactul economic al fenomenelor meteo extreme și presiunea pe infrastructura de apă devin tot mai vizibile. [...]
