Știri
Știri din categoria Externe
Emmanuel Macron cere ca Irakul să nu fie atras în escaladarea din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24, care citează o relatare France Presse. Mesajul vine pe fondul intensificării tensiunilor regionale și al unei serii de atacuri recente pe teritoriul irakian.
Președintele Franței a făcut apelul după o convorbire telefonică cu președintele regiunii Kurdistan din Irak, Neshirvan Barzani. Reședința acestuia a fost vizată sâmbătă dimineață de un atac cu dronă, notează Agerpres, citată de Digi24.
„Suveranitatea Irakului şi cea a Kurdistanului din interiorul său sunt indispensabile pentru stabilitatea regională”, a spus şeful statului francez.
Macron a legat incidentul de o tendință mai amplă, afirmând că atacul se adaugă unei intensificări a loviturilor împotriva instituțiilor irakiene. În același timp, în ultimele săptămâni au avut loc mai multe raiduri atribuite Statelor Unite și Israelului, care ar fi vizat grupări armate pro-iraniene din Irak.
În contrapondere, aceleași facțiuni ar fi revendicat zilnic zeci de atacuri cu drone și rachete împotriva prezenței militare americane din Irak și din alte țări din Orientul Mijlociu, ceea ce crește riscul ca Irakul să fie împins într-o spirală a confruntării regionale.
Recomandate
Anthony Scaramucci avertizează că lingușirea lui Trump poate costa Europa concesii economice și de securitate , într-un moment în care UE și aliații din NATO au acceptat deja angajamente majore în relația cu Washingtonul, potrivit Digi24 . Fost director de comunicare al Casei Albe în primul mandat al lui Donald Trump , Scaramucci susține că liderii europeni folosesc o strategie „greșită” și că, în relația cu actualul președinte american, „trebuie să fii ferm”, altfel Trump „nu respectă” interlocutorii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru WELT AM SONNTAG și sunt relatate de Politico. Două modele de negociere: „Carney” versus „Rutte” Scaramucci descrie două tipuri de abordare în relația cu Trump, asociate cu Mark Carney, prim-ministrul Canadei, respectiv Mark Rutte, secretarul general al NATO. În viziunea sa, modelul Carney funcționează mai bine, inclusiv pentru că are sprijin intern, chiar dacă asta vine cu costuri economice: „Cred că Mark Carney se descurcă mai bine cu el. Poporul canadian îi este alături, chiar dacă acest lucru implică anumite dificultăți economice.” În schimb, Scaramucci spune că Rutte greșește atunci când adoptă o atitudine ambiguă sau recurge la complimente, pentru că astfel ar pierde respectul lui Trump: „Când ești ambiguu sau îl lingușești (...) nu faci decât să-i pierzi respectul. Nu câștigi nimic.” Digi24 amintește că Rutte l-a lăudat în repetate rânduri pe Trump, inclusiv într-un interviu acordat Politico în această vară. De ce contează pentru Europa: precedentul concesiilor În material sunt invocate două exemple în care Europa ar fi cedat presiunilor lui Trump: acordul comercial UE–SUA, criticat pentru că ar favoriza Washingtonul; decizia aliaților europeni, la summitul NATO de la Haga de anul trecut, de a accepta un obiectiv de cheltuieli de 5% din PIB până în 2035, aliniat cererii principale a lui Trump. În contrapondere, Carney este prezentat ca fiind mai puțin dispus să cedeze: s-a retras din negocierile comerciale cu SUA, motivând că Ottawa nu poate accepta oferta și cererile, și a promis răspuns la tarifele impuse de Washington cu tarife echivalente, „dolar cu dolar”. Critici și către republicani: „tactici de forță” Scaramucci îi critică și pe republicanii din Congres, pe care îi acuză că nu l-au „ținut în frâu” pe Trump. El afirmă că parlamentarii nu s-au opus deciziei președintelui de a suspenda prevederi cheie ale legii privind sancțiunile împotriva Rusiei, susținută de senatorul Lindsey Graham. „Acesta este un exemplu elocvent a ceea ce s-ar numi tactici de forță. Oamenii care cred în autoritarism acționează prin intimidare. Asta a făcut Trump.” [...]
Rusia contestă extinderea informală a G20 prin invitarea Poloniei , pe fondul unei inițiative americane ca Varșovia să devină membru permanent, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Serghei Lavrov indică o dispută de procedură și influență în formatul G20, unde deciziile se bazează pe consens. Lavrov a declarat, vineri, la reuniunea miniștrilor de externe ai G20 de la Atlanta (SUA), că invitarea Poloniei ar fi „contraproductivă” și ar încălca practica diplomatică de a căuta consensul în astfel de reuniuni. Digi24 notează că informația este relatată de Reuters, iar declarațiile lui Lavrov sunt preluate „potrivit agențiilor de știri rusești”, via News.ro. Disputa: consensul în G20 și invitațiile către „noi participanți” Șeful diplomației ruse a susținut că subiectul ține de „ordinea de zi” și de modul în care sunt trimise invitațiile către participanți suplimentari. În acest context, Lavrov a afirmat că Polonia „nu aduce nimic” la reuniune și că nu ar îndeplini condițiile necesare pentru participare, invocând dimensiunea economiei poloneze. Totodată, el a contestat ideea că Polonia ar reprezenta „Europa de Est”, argumentând că ar exista deja o reprezentare suficientă în G20 din partea NATO și a Uniunii Europene. Inițiativa SUA: moțiune pentru statut permanent al Poloniei Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , a declarat la Atlanta că SUA au înaintat o moțiune pentru ca Polonia să devină membru permanent al G20 și că Varșovia face lobby în acest sens. Lavrov a mai spus că Rusia nu ar fi fost supusă presiunilor privind invitarea Poloniei la reuniunea de la Atlanta, descriind situația ca pe o invitație directă făcută de partea americană ministrului polonez. Context: apel pentru armistițiu în Marea Neagră În declarațiile sale către presă, Sikorski a cerut, între altele, un armistițiu rapid în Marea Neagră, care să permită transportul în siguranță al încărcăturilor de cereale atât din Ucraina, cât și din Rusia. Nu reiese din material dacă moțiunea depusă de SUA are un calendar de adoptare sau ce sprijin concret există în interiorul G20 pentru schimbarea statutului Poloniei. [...]
Autorizarea SUA pentru 500 de rachete Patriot către Ucraina riscă să nu aibă efect imediat , pentru că livrările ar putea începe abia peste câțiva ani, iar Kievul cere o soluție de tranziție pentru iarna 2026–2027, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a salutat decizia Departamentului de Stat al SUA de a autoriza vânzarea a 500 de rachete interceptoare Patriot PAC-3, dar a avertizat că, în forma actuală, calendarul de livrare nu răspunde urgenței de pe teren. El a cerut „decizii” care să protejeze vieți „chiar în momentul în care amenințarea există”, într-un mesaj publicat pe X. De ce contează: decalajul dintre aprobare și livrare Zelenski susține că cele 500 de rachete ar putea deveni „foarte curând – în această iarnă” un pachet eficient de apărare, însă doar dacă există o soluție pentru perioada până la livrările contractuale. În acest context, liderul de la Kiev le cere partenerilor americani să găsească o variantă care să acopere „pericolul real” și nevoia imediată de interceptoare PAC-3. În paralel, Zelenski afirmă că Rusia atacă zilnic infrastructura energetică a Ucrainei și spune că, doar în ultimele două săptămâni din octombrie, au avut loc „peste 30 de atacuri” asupra unor componente esențiale ale rețelei electrice. Potrivit lui, țintele includ electricitatea, încălzirea, alimentarea cu apă și podurile. Ce cere Kievul pentru iarna 2026–2027 Zelenski reamintește că a solicitat un ritm de sprijin de 100 de rachete interceptoare Patriot pe lună pe durata iernii. În mesajul său, el propune ca partenerii să livreze rachete din stocurile existente „chiar acum”, urmând ca arsenalele acestora să fie refăcute ulterior, în anii următori, prin producția deja contractată și plătită de Ucraina și parteneri. Detalii despre tranzacție și finanțare Departamentul de Stat al SUA a anunțat că a aprobat vânzarea celor 500 de rachete Patriot PAC-3 către Ucraina pentru o sumă estimată la 2,1 miliarde de dolari (aprox. 9,7 miliarde lei), relatează Reuters, citată de Digi24. Ar fi unul dintre cele mai semnificative demersuri de furnizare de arme defensive către Kiev de la începutul celui de-al doilea mandat al administrației Trump. Potrivit Departamentului de Stat, Ucraina va plăti interceptoarele din contribuții ale Canadei, Germaniei și Norvegiei, canalizate printr-un program numit US JUMPSTART , alături de fonduri naționale finanțate din Împrumutul de sprijin pentru Ucraina al Uniunii Europene. Ce urmează Digi24 notează că Ucraina nu va primi rapid rachetele: în mod obișnuit, vânzările de arme durează ani, deși, având în vedere nevoia urgentă a Ucrainei de arme defensive, există posibilitatea ca livrarea să se facă într-un termen mai scurt. Zelenski își exprimă, totodată, recunoștința față de președintele SUA, Donald Trump, și spune că a discutat recent despre PAC-3 cu secretarul de stat Marco Rubio. [...]
Canada intră în arhitectura de finanțare a UE pentru Ucraina cu 500 milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), o mișcare care deschide un canal operațional pentru achiziții militare din industria canadiană pe bani europeni , potrivit Kyiv Post . Angajamentul este prima contribuție a Ottawa la facilitatea de împrumut a Uniunii Europene, în valoare totală de 90 miliarde de euro, construită pe utilizarea activelor suverane rusești înghețate. Anunțul a fost făcut de premierul canadian Mark Carney vineri, 30 octombrie, în cadrul unui briefing comun la summitul UE–Canada, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și de președintele Consiliului European, António Costa. Conform materialului, informația a fost relatată de agenția APA. De ce contează: bani europeni, contracte canadiene, livrări pentru Ucraina Mecanismul descris în articol urmărește să furnizeze Ucrainei finanțare „non-bugetară” pentru nevoi militare și reconstrucție, folosind drept sursă active rusești înghețate. În acest cadru, intrarea Canadei nu este doar un gest financiar, ci și una cu efect operațional: Kyiv Post notează că integrarea Canadei în arhitectura împrumutului creează un canal prin care Ucraina poate cumpăra echipamente militare direct de la producători canadieni, utilizând facilități financiare europene. În documentele de context ale summitului, guvernul canadian arată că schema extinde cooperarea transatlantică în industria de apărare și conectează cererea Ucrainei cu producția canadiană, inclusiv în: vehicule blindate, echipamente de senzori, sisteme de drone. Context: UE accelerează tranșa rămasă și caută cofinanțare din afara Uniunii În aceeași zi, Comisia Europeană a anunțat avansarea tranșei rămase de 45 miliarde de euro din cadrul facilității mai largi de 90 miliarde de euro, cu obiectivul de a asigura finanțare multianuală „predictibilă” pentru Kyiv până în 2027, potrivit articolului. Kyiv Post mai arată că europenii fac lobby către parteneri din afara UE pentru a acoperi deficitul bugetar proiectat al Ucrainei pentru 2027, estimat la 70 miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei). În acest context, Bruxelles încearcă să evite ca povara să cadă aproape exclusiv pe contribuabilii europeni, în condițiile în care UE și statele membre ar furniza aproximativ 80% din asistența externă internațională care intră în Ucraina. Von der Leyen a avertizat, potrivit materialului, că partenerii internaționali trebuie să accelereze contribuțiile pentru a preveni instabilitatea fiscală în Ucraina, pe fondul incertitudinilor legate de autorizările pe termen lung pentru apărare în Washington. Ce urmează Facilitatea de împrumut de 90 miliarde de euro acoperă aproximativ două treimi din necesarul macrofinanciar al Ucrainei pentru 2026–2027, iar oficialii europeni mizau pe încă 45 miliarde de euro din partea unor aliați democratici din afara UE (inclusiv Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Norvegia) pentru a închide complet ecartul de finanțare. Articolul notează însă că plățile multilaterale au fost afectate de întârzieri procedurale, ceea ce pune presiune pe calendarul contribuțiilor. [...]
Estonia își menține linia dură față de Rusia, în pofida semnalelor venite din SUA , iar mesajul are implicații directe pentru coeziunea NATO și pentru discuțiile despre împărțirea costurilor de apărare în Europa, potrivit Digi24 . Premierul estonian Kristen Michal a declarat vineri, 30 octombrie, că nu își va modera criticile la adresa președintelui rus Vladimir Putin, după un raport potrivit căruia oficiali ai Pentagonului ar fi îndemnat aliații din țările baltice să-și tempereze retorica referitoare la Rusia. Informația este relatată de Kyiv Post , care citează un interviu acordat de Michal publicației Delfi. „Nu o să mă abțin. Putin este un dictator care ucide femei și copii.” Ce spune Tallinnul și ce neagă Michal a afirmat că Estonia își va menține poziția și va continua să vorbească deschis despre amenințarea rusă, argumentând că „a face concesii dictatorilor duce la umilință, fără a păstra libertatea”. El a mai spus că Putin va continua pe aceeași linie „până când va fi obligat să-și schimbe cursul”. În același timp, premierul estonian a precizat că nu a primit personal nicio solicitare din partea SUA de a-și modera tonul și că subiectul nu a fost abordat la ultima sa întâlnire cu președintele Donald Trump, care a avut loc la Ankara în vara acestui an. Contextul din NATO: apeluri la „reținere” și reevaluarea prezenței SUA În material este menționat că Reuters a relatat că oficialii Pentagonului au cerut confidențial mai multor aliați NATO – inclusiv Estonia, Letonia și Lituania – să-și modereze retorica față de Rusia. Patru persoane la curent cu discuțiile au spus că solicitările au fost formulate în întâlniri bilaterale din ultimele săptămâni, iar printre oficialii implicați s-ar fi numărat Elbridge Colby, șeful departamentului de politici al Pentagonului. O sursă citată a afirmat că Colby ar fi sfătuit un oficial baltic să nu „provoace” Rusia, invocând descrieri ale Moscovei ca fiind „pusă la colț” și „din ce în ce mai disperată”. Reuters notează că nu a putut stabili dacă referirea viza în mod specific remarci anterioare ale lui Michal, care în septembrie îl numise pe Putin „un șobolan încolțit”. Potrivit textului, discuțiile ar fi fost „cordiale”, însă Pentagonul a refuzat să comenteze schimburile private dintre aliați, iar NATO a refuzat, de asemenea, să facă declarații. Apelurile către guvernele baltice sunt plasate într-un context mai larg: Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa și pune presiune pe aliații europeni să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. De ce contează: presiunea pe bugetele de apărare și pe sprijinul pentru Ucraina Materialul indică faptul că există o dezbatere în Europa privind tonul public față de Rusia: unii consideră că accentul pe amenințare riscă să amplifice frica pe care Moscova încearcă să o răspândească, în timp ce alții susțin că avertismentele directe ajută la justificarea cheltuielilor mai mari pentru apărare și a sprijinului continuu pentru Ucraina. În acest cadru, Michal a spus că o evaluare „clară” a amenințării este esențială pentru pregătirea în situații de urgență și a avertizat că Ucraina se confruntă cu o iarnă dificilă. Separat, textul amintește că, la summitul din octombrie de la Bruxelles, Michal a susținut atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, în pofida presiunilor SUA asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra producției petroliere rusești. „Cu cât toate rafinăriile rusești și capacitatea de a vinde energie vor fi făcute praf mai repede, cu atât mai bine.” În iulie, Zelenski și Michal au semnat la Ankara, în marja summitului NATO, un acord privind dronele, iar președintele ucrainean a mulțumit Estoniei pentru asistența militară și umanitară și pentru sprijinul diplomatic privind aderarea Ucrainei la UE și NATO. În paralel, reprezentanți ai serviciilor de informații occidentale au avertizat asupra unei campanii ruse de sabotaj în expansiune în Europa, acuzație pe care Moscova o neagă, potrivit articolului. [...]
Vizita lui Volodimir Zelenski la Istanbul poate redeschide un canal de negociere pe Marea Neagră , într-un moment în care Turcia își asumă din nou rolul de intermediar între Kiev și Moscova, inclusiv printr-o posibilă schiță de acord privind oprirea atacurilor asupra navelor comerciale, potrivit Euronews . Președintele ucrainean va efectua sâmbătă o vizită de lucru la Istanbul, unde urmează să fie primit de omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan. Conform Președinției Turciei, discuțiile vizează cooperarea bilaterală, războiul dintre Rusia și Ucraina și securitatea la Marea Neagră . De ce contează: securitatea la Marea Neagră și transportul comercial Miza imediată ține de reducerea riscurilor pentru navigația comercială în Marea Neagră, într-un context în care atacurile asupra navelor pot afecta rutele, costurile de asigurare și fluxurile de mărfuri. În acest cadru, Turcia ar fi pregătit o schiță de acord pentru oprirea atacurilor asupra navelor comerciale, prezentată atât Rusiei, cât și Ucrainei, potrivit unor surse citate de AFP. Context: discuțiile vin după contactul Erdogan–Trump Vizita lui Zelenski are loc la scurt timp după o convorbire telefonică între Erdogan și președintele american Donald Trump, desfășurată miercuri. Atunci, liderul turc și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la reluarea negocierilor dintre Kiev și Moscova, în vederea încheierii războiului. În acest moment, nu sunt oferite detalii despre calendarul sau forma unei eventuale reluări a negocierilor și nici despre conținutul schiței de acord menționate de sursele citate de AFP. [...]
