Știri
Știri din categoria Externe
Emmanuel Macron cere ca Irakul să nu fie atras în escaladarea din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24, care citează o relatare France Presse. Mesajul vine pe fondul intensificării tensiunilor regionale și al unei serii de atacuri recente pe teritoriul irakian.
Președintele Franței a făcut apelul după o convorbire telefonică cu președintele regiunii Kurdistan din Irak, Neshirvan Barzani. Reședința acestuia a fost vizată sâmbătă dimineață de un atac cu dronă, notează Agerpres, citată de Digi24.
„Suveranitatea Irakului şi cea a Kurdistanului din interiorul său sunt indispensabile pentru stabilitatea regională”, a spus şeful statului francez.
Macron a legat incidentul de o tendință mai amplă, afirmând că atacul se adaugă unei intensificări a loviturilor împotriva instituțiilor irakiene. În același timp, în ultimele săptămâni au avut loc mai multe raiduri atribuite Statelor Unite și Israelului, care ar fi vizat grupări armate pro-iraniene din Irak.
În contrapondere, aceleași facțiuni ar fi revendicat zilnic zeci de atacuri cu drone și rachete împotriva prezenței militare americane din Irak și din alte țări din Orientul Mijlociu, ceea ce crește riscul ca Irakul să fie împins într-o spirală a confruntării regionale.
Recomandate
Rebelii Houthi din Yemen au intrat în război alături de Iran , după ce au lansat cel puțin o rachetă spre Israel, relatează Știrile ProTV . Armata israeliană a anunțat că a interceptat proiectilul, însă miza imediată este riscul extinderii conflictului dincolo de schimburile de lovituri dintre Israel și Iran. Potrivit aceleiași surse, temerile cele mai mari nu țin doar de atacurile asupra Israelului, ci de posibilitatea ca Houthi să vizeze nave comerciale în largul coastelor Yemenului. În condițiile în care strâmtoarea Ormuz este descrisă ca fiind blocată de Iran, specialiștii invocă un scenariu cu impact major dacă ar fi perturbat sau blocat și traficul prin Marea Roșie, o rută alternativă importantă pentru transportul de energie și bunuri. Rebelii Houthi, o grupare armată care reprezintă minoritatea șiită din Yemen, controlează o mare parte din nord-vestul țării din 2014, după înlăturarea guvernului de la Sanaa, iar analiștii citați de Știrile ProTV consideră intervenția lor o escaladare. Un purtător de cuvânt militar Houthi, Yahya Sarea, a susținut că a fost desfășurată o primă operațiune cu rachete balistice asupra unor „locații militare israeliene sensibile”, iar un analist, Sean Bell, a apreciat că se deschide un nou front care complică eforturile SUA de a opri războiul. Contextul economic invocat în material este legat de transporturile de petrol: după blocarea traficului prin Ormuz, Arabia Saudită și-ar fi deviat o parte din exporturi prin Marea Roșie, în special către Asia, pe ruta care trece pe lângă Yemen. În acest cadru, corespondenta CNN Eleni Giokos a amintit rolul strâmtorii Bab al-Mandab, un punct maritim critic, iar BBC a avertizat că o reluare a atacurilor asupra navelor comerciale ar înrăutăți situația comerțului global. Știrile ProTV mai notează că, după lovituri israeliene asupra unor instalații nucleare iraniene, Teheranul a răspuns cu atacuri asupra țărilor din Golf, inclusiv asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită, unde ar fi fost răniți cel puțin 12 soldați americani. În paralel, Donald Trump a anunțat amânarea până pe 6 aprilie a loviturilor planificate asupra centralelor electrice iraniene, iar trimisul său Steve Witkoff a spus că o întâlnire cu reprezentanți iranieni ar putea avea loc săptămâna aceasta; secretarul de stat american a indicat că SUA așteaptă încă un răspuns la un plan în 15 puncte pentru încheierea ostilităților. [...]
Donald Trump a făcut declarații ironice și insultătoare la adresa Arabiei Saudite , într-un discurs susținut la Miami Beach, potrivit G4Media . Afirmațiile au vizat inclusiv pe prințul moștenitor Mohammed bin Salman, despre care Trump a spus, într-o formulare vulgară, că ar fi ajuns să îl lingușească. Declarația a fost făcută în prima zi a unei conferințe de trei zile din Florida, la care participă unii dintre cei mai influenți și bogați oameni de afaceri saudiți și invitați din alte țări. Trump a alternat, în discursul de peste o oră, între laude și critici, însă pasajul care a atras atenția a fost cel în care a descris relația cu liderii saudiți în termeni depreciativi. Conferința din Miami și miza economică Evenimentul este prezentat ca o reuniune anuală care urmărește să evidențieze „averea și puterea” Arabiei Saudite în fața investitorilor, relatează Bloomberg . Participarea este doar pe bază de invitație, iar conferința este descrisă ca un magnet pentru nume mari din finanțe și politică, interesați de oportunitățile legate de capitalul saudit. Potrivit aceleiași surse, organizarea este legată de o entitate afiliată Fondului Public de Investiții al Arabiei Saudite, evaluat la 1 trilion de dolari, iar formatul este gândit ca o versiune mai restrânsă a unei conferințe similare din Riad, promovată de organizatori drept „Davos în deșert”. Reuniunea este condusă de Yasir Al-Rumayyan, guvernatorul fondului suveran și președinte al companiei petroliere de stat Saudi Aramco. Războiul cu Iranul, petrolul și avertismentele pentru piețe Deși conferința este orientată în principal spre investiții, unul dintre subiectele centrale din discursul lui Trump a fost războiul împotriva Iranului și efectele economice asociate. În intervenția sa, Trump a susținut că tensiunile vor continua să afecteze piețele, cu impact asupra cotațiilor bursiere și asupra prețului petrolului. Trump a afirmat că piața bursieră „va scădea și mai mult” și că prețurile petrolului „vor crește mai mult decât sunt acum”, consemnează Miami Herald . Totodată, el a spus că situația din Orientul Mijlociu „într-un fel s-a terminat, dar nu s-a terminat” și a promis că, după încheierea războiului, economia „va fi ca o rachetă”, potrivit aceleiași publicații. În același context, Trump a glumit că ar putea redenumi Strâmtoarea Ormuz „Strâmtoarea Trump”, conform relatării citate. Declarațiile vin într-un moment în care investitorii urmăresc îndeaproape riscurile geopolitice din regiune, având în vedere rolul Orientului Mijlociu în aprovizionarea globală cu petrol și sensibilitatea prețurilor la escaladări militare. [...]
Pentagonul ia în calcul trimiterea a încă 10.000 de militari în Orientul Mijlociu , potrivit Digi24 , într-un scenariu care ar duce efectivele terestre americane din regiune la peste 17.000 de soldați, dacă președintele Donald Trump își dă acordul. Articolul arată că această suplimentare ar veni în timp ce Trump analizează posibilitatea unor negocieri de pace cu Teheranul. Conform informațiilor citate, cei 10.000 de militari s-ar alătura celor aproximativ 5.000 de pușcași marini și 2.000 de parașutiști din Divizia 82 Aeropurtată care au primit deja ordin de deplasare, iar pachetul ar include probabil infanterie, vehicule blindate și sprijin logistic. Dimensiunea desfășurării este însă mult sub nivelul asociat unei invazii pe scară largă. Digi24 amintește că, în martie 2003, SUA au desfășurat circa 150.000 de militari pentru invadarea Irakului, o țară mai mică decât Iranul atât ca suprafață, cât și ca populație. În acest context, oficiali americani actuali și foști citați în material susțin că Trump nu a ordonat trimiterea de trupe pe teren în Iran. Secretarul de stat Marco Rubio a spus că nu crede că acestea vor fi necesare și a afirmat că majoritatea obiectivelor pot fi atinse fără trupe terestre, dar a adăugat că președintele „trebuie să fie pregătit pentru multiple situații de urgență”. Miza politică și strategică este legată de presiunea asupra Iranului: Trump a declarat că speră să rezolve conflictul prin diplomație și să obțină acceptarea unor cerințe, inclusiv predarea stocului de uraniu îmbogățit, demontarea principalelor instalații nucleare și redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Teheranul a respins aceste propuneri, iar materialul notează că Iranul ar putea calcula că închiderea strâmtorii ar pune presiune pe Casa Albă pentru compromisuri și ar descuraja atacuri viitoare. Dacă ar fi ordonată desfășurarea, trupele ar putea fi folosite pentru ocuparea unor puncte strategice, precum insule de pe coasta sudică a Iranului sau porțiuni de litoral, inclusiv pentru a facilita redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În același timp, foști oficiali și experți citați avertizează că astfel de misiuni ar fi complexe și riscante, atât din cauza amenințărilor cu rachete și drone, cât și a vulnerabilității unor forțe concentrate, iar menținerea controlului pe termen mai lung ar necesita sprijin aerian și logistic consistent. [...]
Rusia a atacat Ucraina în noaptea de 27 spre 28 martie, cu morți și răniți , iar Ucraina a lovit cu drone o rafinărie majoră din Rusia, potrivit Antena 3 CNN , care citează AFP via Agerpres și The Kyiv Independent. Atacurile rusești au vizat mai multe zone din Ucraina, iar autoritățile locale au raportat cel puțin trei morți și zeci de răniți. În paralel, în Rusia a fost semnalat un atac cu drone asupra unei rafinării din Iaroslavl, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii considerate relevantă pentru efortul de război al Moscovei. Lovituri rusești în Ucraina: Odesa și Krivoi Rog, printre țintele raportate La Odesa, în sudul Ucrainei, o persoană a fost ucisă și 11 au fost rănite, inclusiv un copil, în urma unor lovituri care au afectat o maternitate și un cartier rezidențial, notează AFP via Agerpres, citat de Antena 3 CNN. Potrivit celor mai recente date transmise dimineața, asupra orașului ar fi fost lansate peste 60 de drone rusești. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că au fost afectate clădiri rezidențiale, afaceri, portul și „infrastructura critică”, conform Ukrainska Pravda , citată în material. El a precizat că echipele de intervenție lucrează la fața locului și a confirmat bilanțul provizoriu al victimelor. „Din păcate, pagubele sunt extinse. Printre locurile afectate s-au numărat o maternitate, clădiri rezidențiale obișnuite, afaceri, precum și portul și infrastructura critică.” Mai la nord, doi bărbați au fost uciși și doi au fost răniți într-un atac asupra Krivoi Rog, potrivit responsabilului militar local Oleksandr Ganja, relatează AFP, citată de Antena 3 CNN. Drone ucrainene asupra rafinăriei Slavneft-YANOS din Iaroslavl În Rusia, o rafinărie de petrol din orașul Iaroslavl ar fi fost atacată cu drone ucrainene, a relatat canalul Exilenova Plus de pe Telegram, conform The Kyiv Independent , menționat de Antena 3 CNN. Rafinăria Slavneft-YANOS este prezentată drept una dintre cele mai mari cinci din Rusia, cu o capacitate de peste 15 milioane de tone pe an, potrivit aceleiași surse. Iaroslavl se află la aproximativ 700 km de granița cu Ucraina și la circa 230 km nord-est de Moscova, pe Volga. Înaintea incidentului, guvernatorul regiunii, Mihail Ievraev, anunțase instituirea unei alerte privind un posibil atac cu drone. Ministerul rus al Apărării a transmis că forțele ruse ar fi doborât 155 de drone ucrainene în 16 regiuni, în noaptea de 27 spre 28 martie, inclusiv în Crimeea ocupată și la Moscova. Moscova a raportat doar dronele doborâte, fără să precizeze dacă unele și-au atins țintele. De ce contează: ținte energetice și escaladarea loviturilor la distanță Potrivit The Kyiv Independent , Ucraina lovește în mod regulat infrastructura militară din adâncimea teritoriului Rusiei și din zonele ocupate, cu obiectivul de a reduce capacitatea de luptă a Moscovei. În același registru, Kievul consideră instalațiile petroliere drept ținte militare legitime, pe motiv că ar finanța direct efortul de război al Rusiei. În același timp, Antena 3 CNN amintește că, de la declanșarea invaziei la scară largă în februarie 2022, Rusia lansează zilnic atacuri în Ucraina, care produc frecvent victime civile. Pe acest fundal, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra Federației Ruse, pe distanțe tot mai mari. Elementele-cheie raportate în acest episod includ: atac rusesc cu drone asupra Ucrainei, cu victime și pagube în Odesa și Krivoi Rog; lovirea cu drone a rafinăriei Slavneft-YANOS din Iaroslavl, potrivit relatărilor citate; raportarea de către Rusia a doborârii a 155 de drone în 16 regiuni, fără detalii despre eventuale ținte atinse. [...]
Donald Trump susține că Iranul vrea „să facă o înțelegere” , potrivit Al Jazeera , într-un material video publicat pe 28 martie 2026. Președintele SUA a afirmat că Iranul „este decimat” și a sugerat că ar exista discuții în desfășurare, susținând că Teheranul caută un acord. În același context, Trump a lăudat forța armatei americane. „Iranul vrea să facă o înțelegere.” Declarațiile vin pe fondul tensiunilor recurente dintre Washington și Teheran, iar mesajul transmis de Trump indică, cel puțin la nivel retoric, o posibilă deschidere către negocieri, fără ca materialul să ofere detalii despre cadrul, agenda sau nivelul acestor discuții. [...]
Iranul a raportat un nou atac asupra centralei nucleare de la Bushehr , al treilea în zece zile, potrivit AGERPRES , care citează Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și o relatare AFP. AIEA a transmis pe platforma X, citând responsabili iranieni, că nu au fost semnalate pagube la reactorul aflat în funcțiune și nici emisii de radiații, iar condițiile de operare sunt normale. „Nicio pagubă asupra reactorului activ și nicio emisie de radiație nu au fost semnalate, iar condițiile centralei sunt normale.” Potrivit agenției iraniene Fars, lovitura ar fi avut loc vineri, la ora 23:40 (ora locală). Centrala de la Bushehr, singura unitate nucleară operațională din Iran, a mai fost atacată pe 17 și 24 martie, fără să fie raportate pagube, conform informațiilor prezentate de AIEA. După a doua lovitură, Rusia a anunțat evacuarea personalului său care lucra la centrala cu tehnologie rusă, intrată în serviciu la începutul anilor 2010 și care are două reactoare. Bushehr are o capacitate de producție de 1.000 de megawați, iar înainte de începutul conflictului Rusia se pregătea să construiască încă două reactoare. În același context, Israelul a anunțat vineri că a lovit două situri nucleare din centrul Iranului: reactorul cu apă grea de la Arak și o uzină de tratare a uraniului în provincia Yazd, mai notează AGERPRES. [...]
